3,051 matches
-
Docan, I-II, Târgu Jiu, 1995-1997; Greșeala lui Dumnezeu, pref. Ion Mocioi, Târgu Jiu, 1997; Poezii, Târgu Jiu, 1997; Robii destinului, Târgu Jiu, 1998. Repere bibliografice: Dan Petrașincu, Printre autori și volume, RML, 1939, 6; Mihai Curicheru, „Pământ viu”, „Școala basarabeană”, 1939, 7-8; Teodor Iordache, „Pământ viu”, CL, 1941, 11-12; Călinescu, Ist. lit. (1941), 843, Ist. lit. (1982), 938; Traian Chelariu, „Frumoasele”, UVR, 1943, 32; Doru Al. Șerban, Primul roman postdecembrist scris de un gorjean, „Almanahul «Gorjeanul»”, 1991; Sava Pânzaru, Un
VELICAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290482_a_291811]
-
Iași”. Intenția de a adăuga un supliment artistic-literar cu titlul „Viața studențească literară” nu s-a realizat, dar în V.s. se publică, pe lângă articole privitoare la activitatea și problemele studenților (Universitatea față cu știința și viața..., G. G. Antonescu, Studențimea basarabeană, Studențimea înainte și după război), informații culturale și chiar scrieri literare. Poezie dau George Gregorian (Așa cum stau cu ochii umezi), Vladimir Corbasca (În bibliotecă), Al. Claudian (Vacanța), D. Ciurezu (Peisaj și suflet, Soare, O..., toamna), Iustin Ilieșiu (Toamnă), Zaharia Stancu
VIAŢA STUDENŢEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290540_a_291869]
-
instituțiile noi, se dezbat probleme economice și obștești. Spre a fi cultivați „pentru scrisul și literatura românească”, cititorilor li se oferă informații de cultură generală și despre civilizația universală. Literatura propriu-zisă, ca și studiile, ar trebui să reflecte caracteristicile sufletului basarabean, care, în opinia lui Pan Halippa, ar fi „cumințenia pilduitoare, bunătatea îngăduitoare, omenia neafișată și neoțărâtă, răbdarea tăcută și creștină, modestia sinceră și netrâmbițată”. Nu se propune o imagine nediferențiat luminoasă, pozitivă, ci se afirmă că țăranul basarabean, asemenea celor
VIAŢA BASARABIEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290517_a_291846]
-
caracteristicile sufletului basarabean, care, în opinia lui Pan Halippa, ar fi „cumințenia pilduitoare, bunătatea îngăduitoare, omenia neafișată și neoțărâtă, răbdarea tăcută și creștină, modestia sinceră și netrâmbițată”. Nu se propune o imagine nediferențiat luminoasă, pozitivă, ci se afirmă că țăranul basarabean, asemenea celor care muncesc pământul în sud-estul european, poartă „pecetea primitivității”; dincolo de nivelul etnografic, Basarabia contribuie la portretul românității și cu personalități ca Alexandru Donici, Constantin Stamati, Alecu Russo, B. P. Hasdeu, Alexie Mateevici ș.a. După înființarea Societății Scriitorilor din
VIAŢA BASARABIEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290517_a_291846]
-
1977), este urmată de romanele Inele de iarbă (1981), Râul și frunza (1982), Omul din oglindă (1984), Ecouri. Studioul „Ileana-film” (1988), Târziu și rece (2003) și de nuvelele din Noli me tangere (1990), toate relevând o solidaritate programatică cu generația basarabeană numită a „ochiului al treilea”, adică a șaptezeciștilor. Autorul este preocupat de „lumea din interior”, pune mereu în fața personajelor sale o oglindă rece, metalică, în care ele își „văd” conștiința și faptele ca pe niște procese, conturează adevărați arbori genealogici
VIERU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290558_a_291887]
-
Basarabiei”. Romanul Rugăciune pentru cei morți (inclus în Scrieri alese, 1993), alcătuit „în adâncă ilegalitate” în iarna 1972-1973 și trimis clandestin peste graniță, se remarcă tocmai prin caracterul realist al descrierii unor tablouri și episoade ale vieții românilor și evreilor basarabeni (războiul, deportările care au urmat etc.), prin verosimilitatea prezentării personajelor. SCRIERI: Anicuța, Chișinău, 1953; A licărit o stea, Chișinău, 1957; Treceau cocorii, Chișinău, 1958; Chirică, Chișinău, 1960; Povestiri, Chișinău, 1960; Perdeaua de plopi, Chișinău, 1961; Arbori de veghe, Chișinău, 1962
VLASTARU-WEXLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290611_a_291940]
-
hotărâri nu se ținea seama de drepturile strămoșești ale Principatelor asupra acestor teritorii...” . Vehemența lui Mihail Kogălniceanu era susținută inclusiv de cenzor și atunci când fostul ministru de externe român considera drept „jignitoare, contrare intereselor române” pretențiile Rusiei țariste asupra spațiului basarabean, dar și În momentul În care același Kogălniceanu vorbește În mai multe documente despre anexarea Basarabiei de către Rusia țaristă la 1812 . Aceste documente, considerate, este adevărat, sensibile la momentul editării lor, erau propuse, totuși, pentru a obține viza „bun de
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
mitologii, care-i dă vigoare și distincție În planul universal; de altă parte, poetul cernăuțean Arcadie Opaiț este apreciat la Kiev pentru caracterul transnațional al creației sale, punîndu-se În opoziție absolută naționalul cu universalul. În același fel, un reputat compozitor basarabean cerea, Într-un interviu, să nu fie băgat În chiloți naționali, că asta nu i se potrivește, el aspirînd, prin tot ce face, spre universal. Ca și cînd la conturarea valorii universale a lui George Enescu nu participă și Rapsodia
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
viața administrativă, judecătorească și economică [...] au fost părăsite Îndată; În locul rusismelor au apărut sinonimele nouă ale școlii și administrației românești. acum doisprezece ani, fiind la o vînătoare la Rezina, am fost izbit de acest fapt. Ispitind În jurul meu pe mazilii basarabeni cu care eram tovarăș și pe țăranii care dădeau ajutor la hăituiala pădurilor și rediurilor, m-am Încredințat pe de o parte că Întrebuințarea vorbelor nouă se făcea În chip perfect și pe de altă parte că această Întrebuințare se
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
de ucraineni (17,75%), evrei (11,79%) și, firesc, de moldoveni (47,58%). Deși isoricul basarabean A. C. Naco considera că În perioada 1870 - 1880 Basarabia se rusificase definitiv, P. N. Batiușcov Își mărturisea surprinderea că nu În niște sate oarecare basarabene retrase, locuite de moldoveni, ci chiar În Chișinău am putut Întîlni țărani moldoveni ce nu cunoșteau nici un cuvînt În rusește. Soluția propusă era rusificarea acestora: . Sarcina autorităților administrative era să slăbească dominanta etnică românească a Basarabiei, de aceea opuneau pe
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Înlocuiți cu preoți ruși. Pe lîngă toate mănăstirile s-au Întemeiat școli În limba rusă, unde erau primiți numai copii care știau rusește. Înstrăinarea, rusificarea școlii și a bisericii au avut un impact cu totul nefavorabil dezvoltării culturale a românilor basarabeni: la recensămîntul din 1897 procentul moldovenilor care știau carte era extrem de scăzut (10,5% la bărbați și 1,7% la femei); numai țiganii aveau un procent mai mic ((0,9%). Pentru alte etnii, situația, chiar dacă era departe de cele considerate
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
3% la ucraineni, iar la femei Între 62,9% la germani și 2,4% la turci. Nu erau Însă rare cazurile cînd știutorii de carte nu aveau vreun folos din știința lor, căci, consemna un raport din 1906, În satele basarabene există moldoveni care citesc rusește destul de repede, dar care nimic nu Înțeleg din cele citite. Constatînd că cea mai mare parte dintre moldoveni nu Înțeleg decît limba moldovenească, arhiepiscopul Vladimir cerea În 1905 Îngăduința de a tipări cărți bisericești În
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
din Basarabia. E suficient să-l cităm aici pe Nicolae Costenco, fost redactor la ziarul Viața Basarabiei și la revista Viața Basarabiei În perioada interbelică, de două ori condamnat de puterea sovietică pentru că făcea agitație antisovietică afirmînd că limba burgheză basarabeană este superioară limbii sovietice moldovenești. În stare, capabil; aceasta nu-i limbă literară, ci grai moldovenesc, spunea comentînd limba unei poezii despre Stalin. Apartenența la o comunitate cultural lingvistică este, În ultimă instanță, o problemă de opțiune a individului, care
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
aflăm pe pămînt, vorbim o singură limbă, una singură, ca nealte popoare [...] e destulă dovadă că așa voim noi să fim, nu altfel. M-am născut Într-un sat de pe malul Milcovului, În Muntenia, dar Învățătorii mei din sat erau basarabeni, stabiliți În timpul refugiului: Domnul și Doamna Păuș. Strașnici români! Vorbeau impecabil românește, dar copilul lor, cu care mă Împrietenisem, vorbea Îndulcind ușor pronunțarea cuvintelor, așa cum o face orice moldovean cînd scapă de presiunea normelor literare. Apoi, datorită Împrejurărilor, m-am
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
graniță etc. Nu puteau lipsi nici popa Vasile și dascălul Andronache, responsabili cu ceremonia botezării, dar nici Lemeș, evreul lautar din Bălți, responsabil cu petrecerea ce urma ceremoniei creștinării. Intenția vizibilă a autorului este de a ne prezenta situația boierimii basarabene. De o parte erau vîrstnicii, care În astfel de momente Își aminteau că sînt moldoveni; Însuși mareșalul nobilimii uitîndu-și fumurile de mareșal al nobilimii din Împărăția rusă, Îi cere lăutarului: -Bre, Lemeș frate! Zi-ne o doină moldovenească. CÎntecele moldovenești
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
această cerință părăseau sala de petrecere. Rezultatul, cu totul neașteptat: parcă uitîndu-se ce-i adunase pe participanți, toastul a fost Închinat Majestății Sale țarului, Vania, cel botezat, rămînÎnd părăsit, Într-o lume străină. Cu prilejul unei alte petreceri situația boierimii basarabene este detaliată de unul dintre personaje, Ivan Nicolaevici Telega, pe vremuri, singurul licențiat În drept din județ, care contestă existența unei adevărate boierimi basarabene și chiar a unei societăți basarabene. Imaginea conturată de același personaj este cutremurătoare.. Această situație era
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Vania, cel botezat, rămînÎnd părăsit, Într-o lume străină. Cu prilejul unei alte petreceri situația boierimii basarabene este detaliată de unul dintre personaje, Ivan Nicolaevici Telega, pe vremuri, singurul licențiat În drept din județ, care contestă existența unei adevărate boierimi basarabene și chiar a unei societăți basarabene. Imaginea conturată de același personaj este cutremurătoare.. Această situație era rezultatul politicii duse de administrația rusă după ocuparea părții de la est de Prut a Moldovei, căreia, pentru a-i legitima neapartenența la Moldova, i-
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
o lume străină. Cu prilejul unei alte petreceri situația boierimii basarabene este detaliată de unul dintre personaje, Ivan Nicolaevici Telega, pe vremuri, singurul licențiat În drept din județ, care contestă existența unei adevărate boierimi basarabene și chiar a unei societăți basarabene. Imaginea conturată de același personaj este cutremurătoare.. Această situație era rezultatul politicii duse de administrația rusă după ocuparea părții de la est de Prut a Moldovei, căreia, pentru a-i legitima neapartenența la Moldova, i-au dat dat repede și un
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
adaugă un fapt deloc de neglijat: noua provincie a fost invadată de o lume alcătuită din apartenenți la toate popoarele componente ale Imperiului Rus, dornici să probeze administrației țariste loialitatea și patriotismul, impunînd un model de comportare pe care boierii basarabeni nu Întîrzie să-l urmeze, contribuind ei Înșiși la formarea unei atitudini defavorabile. La Boroseni, În casele mareșalului nobilimii județene, conu Petrache BÎrsianu, coana Rosalia insista de mult, mulțumită situației ei oficiale, să fie invitate și personajele din birocrația rusească
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
boierii noștri nu și pot permite luxul unei atitudini demne, sînt sortiți să ajungă o turmă abjectă și servilă În slujba oricui ține biciul În mînă. Comportamentul duplicitar al boierilor de felul lui Stephan Gheorghevici Cazara, mareșalul gubernial al nobilimii basarabene, care, cochetînd cu frumosu-i grai moldovenesc, cultiva, pe de o parte, pe boierii moldoveni care, de nevoie, nu vorbeau decît limba lor maternă, și chiar pe puținii moldovenizați, care nu se sfiau să-și afirme caracterul lor etnic, fără să
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
decît limba lor maternă, și chiar pe puținii moldovenizați, care nu se sfiau să-și afirme caracterul lor etnic, fără să compromită lealitatea lor față de Împărăție, dar nu uita să afirme În fața mai marilor din Basarabia această lealitate În numele nobilimii basarabene Întregi, credincioasă, fără deosebire de origine, Împărăției, supusă și devotată tronului. Lealitatea față de Împărăție și țar era dovada unui patriotism rusesc cu atît mai fierbinte, cu cît trebuia uitată originea lui moldovenească. Ideea că patriotismul presupunea acceptarea politicii țariste, inclusiv
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
de vîrtejul istoric care o despărțise de Moldova, care nu avea un orizont cu mult mai larg decît al oricărui țăran și răzeș, și o tînără ce Încă frecventa pensionul, trăită acolo În societatea fetelor din cea mai Înaltă aristocrație basarabeană, Îi dă cu franțuzeasca Întocmai ca franțujii, cîntă la pian, coase, face horbote subțirietc. -Ce contrast! Între candidatul la Însurătoare, care fără să i se mai poată pretinde o conversație de salon Împănată cu vorbe franceze, sau măcar curat rusească
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
lupta Împotriva țarismului e o datorie nu numai față de neamul nostru, dar și față de civilizația omenirii (5, 380). Se fondează astfel primul cerc cultural moldovenesc din Basarabia, cu scopul de a răspîndi Învățătura, de a trezi conștiința națională la norodul basarabean și de a stabili legături mai strînse cu România. Nu intră În preocupările noastre discuțiile privind apartenența romanului la categoria lucrărilor autobiografice, a memoriilor deghizate sau trucate ori dacă biografia lui Vania Răutu este biografia unui alter ego al autorului
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
și servilă În slujba oricui ține biciul În mînă. Nu e de mirare deci că rapoartele guvernatorilor către Împărat vorbesc cu un nemăsurat dispreț de aceste manifestări ale boierimii degenerate. Și nu e singura reacție de condamnare a comportamentului boierimii basarabene. Chiril Chiriacovici Leon, șeful real al partidului moldovenesc, sosit la sobrania dvorenilor de la Chișinău, i se adresează Smaragdei Theodorovna, În timpul unei vizite: Vin vremuri grele pentru noi, moldovenii. Avem nevoie să mai stăm la sfat, ce și cum Îi de
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
și rămînea aproape străină gloatei, străină și de școală. Scriitorul nu se sfiește să pună În discuție calitatea limbii folosite de aristocrație. Basarabia fiind anexată la Împărăția țarilor Înainte de a se fi dezvoltat literatura românească modernă, era natural ca societatea basarabeană să nu fi cunoscut limba noastră literară. Dar ea În realitate nu cunoștea nici o limbă literară, - chiar, pur și simplu, nici o limbă omenească. Boierii bătrîni, din generația lui Iorgu Răutu, vorbeau În graiul popular moldovenesc, - În patois, În care se
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]