3,080 matches
-
administrația de stat organizată în baza unor legi cu adevărat democratice și care mai ales, se respectă, cârțoroșenii noștri, dacă nu s-au îmbogățit peste noapte, în orice caz au trăit în condiții mult superioare din punctul de vedere al belșugului, decât cei ce au rămas acasă. După cum am arătat, din cei foarte mulți plecați să încerce oceanul cu degetul, mulți s-au rostuit pe acolo, au născut pui de ardeleni pe pământ străin, s-au aclimatizat și dacă au avut
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
i-a spus Lindei șeful ei? Îți vine să crezi așa ceva?”) Zvonurile sunt în mod tradițional răspândite verbal în locații precum locurile de băut cafea sau automatele de sucuri de pe holuri. În plus față de aceste locații, acum se utilizează din belșug mijloacele electronice de comunicare, precum email-ul și, într-o proporție mai scăzută, poșta vocală. Întrucât anumite companii consideră rețelele de zvonuri și bârfe ca fiind niște forțe periculoase, cu potențial subversiv, au încercat să îngrădească „utilizarea privată” a email
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
asigură de dragostea și respectul meu. De asemenea, transmite cele cuvenite tuturor cunoscuților. În ceea ce te privește, nici nu știu ce să-ți mai transmit căci eu aș vrea ca toată fericirea și toate darurile din toată lumea aceasta să se reverse din belșug asupră-ți. Te doresc din toată ființa mea, te îmbrățișez cu toată căldura dogoritoare a inimii și sufletului meu și rămân al tău devotat cu trup și suflet. Tot prinosul de gânduri bune ți l închin ca unei Domnițe a
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
foarte bine de strădaniile și sacrificiile pe care le-ați făcut în multele schimbări ale vieții, ale societății noastre, în dorința de a ne asigura nouă celor care vă urmăm, o viață mai frumoasă, mai plină de bucurii și de belșug, sunt alături de d-vs. Cu gândul, cu sentimentele pline de emoții, de bucuriile pe care le încercați cu această ocazie, vă doresc din tot sufletul întâlnire frumoasă, care vă v-a aduce pentru câteva momente tinerețea de altă dată. Vă doresc
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
reține și rosti la momentul oportun cu deosebit talent. Adaug și faptul că ginerele (i-am uitat numele) este un bărbat frumos, inteligent și plăcut în societate. Soții Rășcanu s-au pregătit temeinic pentru asemenea întâlnire, totul a fost din belșug și de foarte bună calitate. Meritul lor a fost mare că au acceptat, ca asemenea petrecere să se desfășoare în casa lor. Poate ar fi fost și mai mult pe placul nostru, dacă nu ar fi fost ploaia nesuferită și
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
nu am reușit să plecăm. În schimb, prietenul nostru, Brașoveanu, se deplasează în diferite regiuni ale țării, fie pentru a și îngriji sănătatea, fie pentru plăcerea de a vedea și admira priveliștile minunate pe care țara noastră le are din belșug. Dar, cele până aici înșiruite, nu constituie decât prologul celor ce intenționez să scriu, pentru că adevăratul motiv al scrisorii de față nu este atât informarea despre cele ce am făcut și aș mai fi putut face, ci, cu totul altul
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Stan N. Cucu”. 29 VIII 1978 București, 31 decembrie 1978 De pe o felicitare, carton simplu: „Dragă domnule Mânăstireau, Am ajuns în imediata apropiere a Anului nou, care-mi oferă prilejul să vă adresez, matale și doamnei, sincere urări de sănătate, belșug și fericire. Anul 1979 să vă aducă realizarea tuturor dorințelor! Aceleași bune urări din partea soției. Stan N. Cucu”. București, 12 ianuarie 1980 Dragă domnule Mânăstireanu, Răspund cu mare întârziere la urările ce, cu atâta amabilitate, mi le-ai adresat cu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Dragă domnule Mânăstireanu, Răspund cu mare întârziere la urările ce, cu atâta amabilitate, mi le-ai adresat cu prilejul Anului nou. Îți mulțumesc din toată inima și, la rândul meu, vă doresc, matale și doamnei, multă sănătate, ani fericiți cu belșug și realizarea tuturor gândurilor! Să ajungeți până la cea mai îndepărtată vârstă, bucurându vă din plin de viitorul urmașilor, luminos și plin de roade! Sărbătorile ne oferă ocazia plăcută să facem un popas în calea vieții și să ne întoarcem cu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
plăcere, a fost foarte reușită. Ne dăm seama că ați muncit prea mult până ați reușit să le puneți pe toate la punct, fiindcă ați căutat - și ați reușit - ca toți să fie mulțumiți. Toate au fost bune și din belșug, încât am plecat doar cu regretul că n-am fost mai tineri, ca să nu vă lăsăm prea mult de strâns în urma noastră. Toți s-au purtat atenți cu noi cei mai bătrâni, în așa fel ca să ne simțim și noi
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
doamnei, dragi salutări, cu urări de sănătate și numai voie bună, Familia Stan N. Cucu.” București, 21 decembrie 1980 O vedere simplă: „De sfintele sărbători ale Crăciunului și Anului nou, 1981, vă adresăm sincere urări de sănătate, ani mulți, cu belșug și voie bună. Petrecere frumoasă! Familia St. N. Cucu”. București, 28 august 1981 Vedere carte poștală, București, Muzeul „Curtea veche”, foto V. Stamate: „Dragă domnule Mânăstireanu, Prins în mrejele vieții de fiecare zi, care devine tot mai pământeană, am întârziat
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
fie vizitat, cum proceda altădată. O ilustrată, foto Gh. Vintilă: „Dragă domnule Mânăstireanu, Îți mulțumim, din toată inima, pentru felicitările de Crăciun și Anul nou, 1985. La rândul nostru, îți adresăm, cu același prilej, urări de sănătate, ani mulți, cu belșug și voie bună. Așteptăm, cu plăcere, să ne vedem. Familia St. N. Cucu”. București, 17 iunie 1987 Dragă domnule Mânăstireanu, Am primit, cu multă plăcere, scrisoarea din 10 crt., prin care reînnoiești invitația de a participa la reuniunea promoției 1937
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
am găsit la venirea dumneavoastră la Cârțișoara, anul trecut. La mulți și liniștiți ani !, Coca Stoica, Lae, Gabi, Dan și copiii. 12 ianuarie 2000, Făgăraș Iubite, conule Alecu, La mulți și sănătoși ani, dragul nostru domn și conaș Alexandru, Sandy, belșug să aveți și vesel să fiți, așa cum v-am cunoscut, înalt, semeț, neîndoit, ca un altoi de preț. Dumnezeu să aibă grijă de viața dumneavoastră, de sănătatea și belșugul casei din Bârlad. Să ne putem întâlni sănătoși la vară..., așa cum
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
mulți și sănătoși ani, dragul nostru domn și conaș Alexandru, Sandy, belșug să aveți și vesel să fiți, așa cum v-am cunoscut, înalt, semeț, neîndoit, ca un altoi de preț. Dumnezeu să aibă grijă de viața dumneavoastră, de sănătatea și belșugul casei din Bârlad. Să ne putem întâlni sănătoși la vară..., așa cum ne ați scris. De ce nu v-am scris la timp? Pentru că peste noi iar a venit boala. De data aceasta eu am fost bolnava. Am făcut o pneumonie rebelă
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
de natură să-mi aducă liniște, optimism pentru ceea ce înseamnă minune dumnezeiască. Deși nu-i plăcea să-și plângă durerile, mi-a confirmat mai apoi că se simte tot mai rău, nu avea poftă de mâncare, dar se îndestula din belșug cu ceaiuri fel de fel. Avea nevoie de lichide și mi-o spunea pentru că mă socotea ca fiind singurul care îi înțeleg diagnosticul , eu fiind acela care, după părerea sa , depășisem fazele prin care trecea Domnia-Sa. La el, complicațiile
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
captivitate la curtea de pe Volga a lui Batu-khan. Orașul întreg, văzut în primăvara anului 1242, de către Rogerius, era plin de „oasele și capetele celor uciși”, „iar zidurile bisericilor și palatelor dărâmate și risipite erau stropite cu sângele oamenilor, vărsat din belșug”. Ținutul întreg, ca și orașul cu cetatea, nu au fost apărate deoarece Raynaldus, episcopul transilvan, plecase cu oastea spre Buda, unde fusese chemat de rege, pentru a muri în bătălia de Mohi, pentru cauza ungară. Gonind de zor pe Mureș
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
sale că nu poate trăi cu Birică „din cântat”. Dar Glanetașu, tatăl lui Ion al lui Rebreanu este un muzicant profesionist și porecla îi vine de la instrumentul de suflat cu care se produce. Muzică „ușoară”, de mahala, se face din belșug în Groapa Cuțaridei, imortalizată de Eugen Barbu. Romancierul reproduce versuri numeroase de iubire, dor și jale (La șalul cel negru, pângeam în tăcere). Versurile narează faptele eroilor care le ascultă, hoți și dezertori (Am fugit de la armată/pentru-n puișor
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
a bărbatului, identificându-se cu el, ca în „interviul exclusiv” intitulat Femeia de lângă Mircea Cărtărescu. Sexul frumos și cititor trebuie să cunoască musai romgleaza, acel jargon fițos în care sunt concepute majoritatea articolelor din revistele gen: cu multe anglicisme, cu belșug de prefixe și sufixe care induc superlativul: „Tips & Tricks: Supervacanța” sau „De la noi pleci cu un look cool și o vestimentație trendy”. O altă revistă găzduiește: „Sexfruntarea: Elena Udrea vs. Robert Turcescu”. Evident că bieții de ei nu se „sexfruntă
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
spus că era doar un canal de scurgere mai aparte. Sper că a reușit să-i păcălească pe toți. — Îmi imaginez că a costat o grămadă de bani. Da, dar banii nu constituie o problemă pentru bunicul meu. Are din belșug. Și eu la fel. Să știi că sunt foarte bogată. Mi-am sporit prin acțiuni banii moșteniți și cei din asigurarea pe viață. Nici nu poți să-ți imaginezi de câte ori mi-au crescut acțiunile. A scos o cheie din buzunar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
par să aparțină în ziua de azi comerțului națiunilor, deoarece au drept consecință puterea și destinele"66. În viziunea sa, "țările din jurul și de la Marea Neagră", în special Moldova și Țara Românească, "dăruite cu avantaje evidente și produse naturale", "oferă din belșug... imperiilor nefertile și active... terenuri cerealiere, celor secătuite, o cămară nesecată de materiale pentru fabricile sau manufacturile lor, de la materiile de bază, până la rădăcini colorante". "Popoarele acestor întinse zone sunt acum, printr-o urmare naturală a guvernării lor, fără industrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
lor fizică și a referințelor de cea mai avantajoasă importanță. Natura a vrut să se întreacă pe sine aici și a folosit toate forțele cerului, pământului și a poziției. Aceste țări dăruite cu avantaje evidente și produse naturale oferă din belșug prin bogățiile minerale, animale și florale toate materialele care aparțin, fie nevoilor vieții, fie luxului. Imperiile nefertile și active găsesc aici terenuri cerealiere, cele secătuite o cămară de materiale pentru fabricile sau manufacturile lor și chiar de la materiile de bază
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
au perimat, problema fericirii interioare „iese din nou la suprafață”, devenind un segment comercial, un obiect de marketing pe care hiperconsumatorul vrea să și-l poată procura „la cheie”, fără efort, imediat și pe orice cale. Credința modernă conform căreia belșugul este condiția necesară și suficientă a fericirii omenirii nu mai funcționează de la sine: rămâne de știut dacă reabilitarea chibzuinței nu duce cumva la nașterea unei iluzii de un cu totul alt gen. Oare relansând dimensiunea „ființei” sau a spiritualității, neoconsumatorul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
fantasmă universală, ca o nouă rațiune de a trăi. Societatea de consum a creat, în mare, dorința cronică de bunuri materiale, virusul cumpărăturilor, pasiunea pentru nou, un mod de viață centrat pe valorile materialiste. Shopping compulsiv, febra obiectelor, escalada nevoilor, belșug și risipă spectaculoasă: faza II n-a dus atât la „programarea birocratică a existenței cotidiene”13, cât a scos sfera consumului din vechile tradiții; nu a creat atât un mediu înconjurător „climatizat,” cât a privatizat modurile de viață. În vreme ce „uzura
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
săptămână, în medie, pentru persoanele care exercită o activitate profesională. În prezent, partea rezervată divertismentului și sociabilității reprezintă 30% din timpul cât o persoană de peste 15 ani este trează și depășește timpul afectat activităților casnice 3. Ceea ce se consumă din belșug sunt ficțiunile și jocurile 4, muzica și călătoriile. În 2001, fiecare telespectator francez a privit timp de 74 de ore filme la cinematograf și timp de 262 de ore ficțiune televizuală. Turismul a devenit prima industrie mondială: în 1998, numărul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
funcțiune o nouă strategie de seducție, care nu se mai bazează pe punerea în scenă feerică a produselor și a locului vânzării, ci pe autonomia consumatorului. În faza II, seducția nu se limitează la mitul euforic al consumului, la spectacolul belșugului, la ambianța de risipă festivă și de solicitudine care înconjoară mărfurile 10, ea ține și de dispozitivele care, eliminând diversele constrângeri comerciale, au deschis spațiul independenței și al mobilității individuale. Prin autoservire, marea desfacere a făcut posibile practici și un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
a mai fi o promisiune adresată doar celor înțelepți; el a devenit orizontul speciei umane înscris în însăși legea evoluției istorice. Ideologia capitalismului de consum constituie o figură întârziată a acestei încrederi optimiste în dobândirea fericirii prin tehnică și prin belșugul de bunuri materiale. Pur și simplu, fericirea nu mai este concepută ca un viitor minunat, ci ca un prezent radios, ca plăcere imediată și mereu reînnoită, ca „utopie materializată”6 a abundenței. Nu promisiunea unei mântuiri terestre ce va să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]