3,030 matches
-
patefon cu plăci ne oferea muzica, ghirlandele și confetele le confecționam noi, cărțile poștale ilustrate, pentru desemnarea reginei, erau cumpărate de la oraș și trimise „andrisantelor" de cei care dispuneau de bani, bufetul bine asortat oferea vin de proastă calitate, din belșug botezat cu apă, și siropuri leșietice de culori incerte și cu gust nedefinit. Berea caldă și răsuflată, vândută la halbe, sporea transpirația și producea efecte diuretice. Cu toate acestea, noi ne distram dansând cu o neostoită plăcere până la epuizare. Programele
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
și înșirarea lor de către pietoni. Plăcerea unei plimbări în Copou îmi este diminuată și de claxoanele automobilelor care circulă pe bulevard cu viteză de raliu, precum și de fumul și gazele de la țevile de eșapament, pe care acestea le răspândesc din belșug. Ajungând la rondul de la Agronomie, mă urc într un tramvai din cele lungi, moderne, silențioase și elegante, cu scaune tapițate. Și aici ieșenii și au pus imediat amprenta lipsei lor de civilizație: stofa de la fotolii este murdară sau tăiată, mânerele
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
său paradisiac. Aici s a desfășurat, de fapt, scurta noastră întâlnire aniversară, cu un picnic organizat ad-hoc, cu bucate scoase din sacoșele celor prezenți, cu băutură în cantități adaptate restricțiilor vârstei și stării de sănătate a participanților, toate udate din belșug cu apa rece și inconfundabilă de la bătrâna cișmea, apă pe care în anii de școală o căram cu sacaua. Fotografiile făcute cu micul grup de participanți au imortalizat prezența noastră la Șendriceni în ziua de 19 iulie, anul de grație
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
curând în cauza Bibi Strulovici versus Republica Vandana de Sud Respectând ierarhiile genealogice, adică de câte generații se află fiecare cetățean pe pământul sfânt al patriei, vandanii și vündünii se pot bucura în tihnă de fericire prin creștere economică și belșug. Ca să nu mai vorbim despre faptul că nu trebuie să-și piardă vremea și nervii cu alegeri de tot felul, ba mai mult, nu trebuie să-și piardă vremea nici cu speranțe deșarte de avansare ierarhică, știindu-se de la început
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
treceri o trecere la fix o sută douăzeci și nouă kilometri. (MR23b precizează că prin trecerea de la răsărit, numită "Poarta sclavilor" veneau carele cu bunurile jefuite și cu robii aduși din partea cealaltă a minunatului hotar. Prin trecerea de la apus "Poarta belșugului" veneau carele cu bunurile jefuite și cu robii aduși de aiurea, iar prin trecerea centrală Poarta Zeilor nu avea voie să circule decât conducătorul învingător.) Când am spus că "pe cât hotarele sunt mai greu de penetrat, cu atât se pretează
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
o reprezintă marile atracții turistice și, în primul rând, Narilatha floarea femeie, despre care se spune că provine din Himalaia, înflorește o dată la douăzeci de ani, când ia imaginea perfectă a unei fecioare -, care nu numai că se găsește din belșug pe Muntele Albastru, dar, spre deosebire de surata ei asiatică, Narilatha din Republica Democratică Vandana este dispusă să ofere și clipe de neuitat vizitatorilor cu bani. Să atingi o Narilatha este o experiență unică pentru bărbații adevărați! (Desigur în Republica Umanistă Vandana
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
chioșc o casetă cu viața și moartea lui Puiu, alături de un bonus conținând o pungă cu 18 grame de boia dulce originală.) Dar cireașa de pe tort o reprezintă marile atracții turistice și, în primul rând, Madragora care se găsește din belșug pe Muntele Verde, despre care se știe încă de la scriitorul german Hans Heinz Ewers că dacă un infractor periculos este spânzurat, el va ejacula în ultima-i clipă de viață, iar dacă sperma infamă va ajunge pe o mandragoră, atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
masa lor obișnuită din barul FANTEZY. În perioada aceea, nici măcar la barul FANTEZY nu se mai găsea cafea și nici băuturi în sticle cu etichete viu colorate, însă Republica Umanistă Vandana este o țară bogată, așa că apă minerală era din belșug adusă din izvoarele celebre Președinte General Doctor Albert Bumba, astăzi General Kaspar Rauchen, iar rachiu indigen și lipii din făină de brad se puteau servi la prețuri mai mult decât modice. Și cum ședeau, ca de obicei, cei patru la
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
în numele cunoașterii științifice și al bunăstării. Și nimeni nu primește ca pedeapsă decît premii. Religia a salvat multe vieți îndepărtînd oamenii de medic și descurajînd supraîmbogățirea. Acum vedem cum și bisericile își deschid spitale și preoți care se lăfăie în belșug. E bine că disciplinele au început să conlucreze... Cunoștințele economice nu ne folosesc la mare lucru dacă nu știm care le sunt limitele și costurile, căci nu vom ști să le aplicăm și putem face ravagii. Nu aveți încredere în
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
aurii sub adierea vântului. Sunt vegheate îndeaproape de lanuri de floarea soarelui, cocoșate de povara rodului copt. Se scurg, dimpreună, tăcut și lent spre deltă, cuprinzându-se în nemărginirea câmpiilor. Așteaptă să se împlinească sorocul, pentru ca recolta să-și verse belșugul în hambare. Împleticindu-se printre ciulini, dropii sprintează prin pustiile fierbinți. În stufăriș, pelicani și lebede leneșe plescăie zgomotos. Agită covorul de nuferi așternut peste ape în care la suprafață se lăfăiesc vidre. În adâncuri, stau îngrămădiți somni uriași și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
rapiditate în întreg bazinul mării. În neolitic, grupuri originare din Mesopotamia, Levant și Egipt au migrat, prin Anatolia, în Balcani purtând focul sacru al agriculturii. L-au aprins și pe meleagurile noastre locuite de vânători și culegători paleolitici. La umbra belșugului acestor culturi, au crescut societăți matriarhale și pașnice. Izolarea, în care se aflau pământurile noastre încă din neolitic, a făcut ca fluxul difuzării agriculturii să le ocolească inițial, pentru le infuza ulterior. Axul de propagare a agriculturii din Anatolia în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cu geto dacii au avut un caracter excepțional, stabilindu-se în contextul unor confruntări militare. Însuși Alexandru Macedon ne-a călcat pământurile într-o incursiune îndrăzneață în nordul Istrului. Întâlnise un trib numeros care-l impresionase prin bogățiile sale și belșugul ținuturilor stăpânite. Dar atunci când a bătut ceasul elenismului, grecii s-au aventurat spre zări îndepărtate de la răsărit (Asia) sau miazăzi (Africa), și nu în nordul apropiat (Europa). Curgerea torentului macedonean spre Asia se datora, fără îndoială, chemării unei datorii. De
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
care a devenit firea omului liniștit trăitor pe meleagurile noastre. Putem zice, fără ezitare, că reprezintă și astăzi o trăsătură esențială a neamului românesc. Acest cuptor avea să fie încins de natura care, din preaplinul dărniciei sale, și-a revărsat belșugul și peste ținuturile noastre. Spațiul românesc a făcut parte, așa cum am văzut, din solul bogat în care și-a înfipt rădăcinile revoluția agrară pornită din Cornul Abundenței. Valorificarea eficientă a pământului fertil, care reprezenta baza vieții economice, a depins, în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
la nivelul capitalurilor proprii. Astfel, sunt afectate întreprinderile și salariații, care nu au săracii nici o vină și nu pricep de ce se închid robinetele. "Eroii" finanțelor globale cer ajutorul băncilor centrale, pe care atît de mult le urăsc la vreme de belșug. Ben Bernanke, președintele Sistemului Federal de Rezerve american, e criticat că e "prea intelectual" și nu pricepe nimic, în timp ce fostul președinte, Alan Greenspan, este intens regretat, pentru că nu se încurca în studii inutile, ci tăia ratele dobînzilor fără să crîcnească
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
au perimat, problema fericirii interioare „iese din nou la suprafață”, devenind un segment comercial, un obiect de marketing pe care hiperconsumatorul vrea să și-l poată procura „la cheie”, fără efort, imediat și pe orice cale. Credința modernă conform căreia belșugul este condiția necesară și suficientă a fericirii omenirii nu mai funcționează de la sine: rămâne de știut dacă reabilitarea chibzuinței nu duce cumva la nașterea unei iluzii de un cu totul alt gen. Oare relansând dimensiunea „ființei” sau a spiritualității, neoconsumatorul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
fantasmă universală, ca o nouă rațiune de a trăi. Societatea de consum a creat, în mare, dorința cronică de bunuri materiale, virusul cumpărăturilor, pasiunea pentru nou, un mod de viață centrat pe valorile materialiste. Shopping compulsiv, febra obiectelor, escalada nevoilor, belșug și risipă spectaculoasă: faza II n-a dus atât la „programarea birocratică a existenței cotidiene”13, cât a scos sfera consumului din vechile tradiții; nu a creat atât un mediu înconjurător „climatizat,” cât a privatizat modurile de viață. În vreme ce „uzura
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
săptămână, în medie, pentru persoanele care exercită o activitate profesională. În prezent, partea rezervată divertismentului și sociabilității reprezintă 30% din timpul cât o persoană de peste 15 ani este trează și depășește timpul afectat activităților casnice 3. Ceea ce se consumă din belșug sunt ficțiunile și jocurile 4, muzica și călătoriile. În 2001, fiecare telespectator francez a privit timp de 74 de ore filme la cinematograf și timp de 262 de ore ficțiune televizuală. Turismul a devenit prima industrie mondială: în 1998, numărul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
funcțiune o nouă strategie de seducție, care nu se mai bazează pe punerea în scenă feerică a produselor și a locului vânzării, ci pe autonomia consumatorului. În faza II, seducția nu se limitează la mitul euforic al consumului, la spectacolul belșugului, la ambianța de risipă festivă și de solicitudine care înconjoară mărfurile 10, ea ține și de dispozitivele care, eliminând diversele constrângeri comerciale, au deschis spațiul independenței și al mobilității individuale. Prin autoservire, marea desfacere a făcut posibile practici și un
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
a mai fi o promisiune adresată doar celor înțelepți; el a devenit orizontul speciei umane înscris în însăși legea evoluției istorice. Ideologia capitalismului de consum constituie o figură întârziată a acestei încrederi optimiste în dobândirea fericirii prin tehnică și prin belșugul de bunuri materiale. Pur și simplu, fericirea nu mai este concepută ca un viitor minunat, ci ca un prezent radios, ca plăcere imediată și mereu reînnoită, ca „utopie materializată”6 a abundenței. Nu promisiunea unei mântuiri terestre ce va să
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
față" Dar vânătoarea sălbatică este și o metaforă a războiului ca întâlnire cu o alteritate terifiantă. În Regele Ioan, războiul înseamnă acel ceas în care moartea se desfată și petrece în voie și acel loc unde sângele se varsă din belșug. Până și eroul războinic capătă înfățișarea unei veritabile fiare sălbatice. Richard, „leul” neînfricat care își câștigase pe merit faima doborând un leu adevărat și smulgându-i inima, întruchipează luptătorul viteaz, eroul autentic; față de el, ducele de Austria, cu veșmântul lui
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
of death”): în loc să aducă pe lume o viață, adusese „o năpârcă ai cărei ochi ucid” („a cockatrice whose unavoided eye is murderous”). Din nou, privirea ucigătoare a Gorgonei! Drumul lui Macbeth pe teritoriile alterității sălbatice este și el stropit din belșug cu sânge: de la sângele vărsat în război la sângele asasinatelor comise. La începutul acțiunii, în scenă intră un bloody man, un sergent întors de pe câmpul de luptă, rănit și plin de sânge; la cererea lui Duncan, acesta relatează desfășurarea bătăliei
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
un măgar...”. Titania trece printr-o experiență care naște în mintea ei o teribilă confuzie între adevăr și aparența adevărului; personajul aruncat cu brutalitate de Shakespeare în acest vârtej amețitor este însă Bottom, un personaj al cărui discurs, presărat din belșug cu methought („mi se pare că”), este realmente invadat de vocabularul „asemănării”. Nu încape îndoială că Shakespeare i-a atribuit intenționat lui Bottom „actorul” (de altfel, cel mai bun dintre actorii meșteșugari, actorii amatori din Visul...) veritabilul discurs despre această
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
un bandaj alb, făcând ca până la urmă orice contur ce sugerează o formă umană să dispară complet, ideea este una singură, obsesivă: transformarea treptată a omului în obiect. Toate aceste corpuri ambalate, toate aceste „obiecte tacite” care se găsesc din belșug la Kantor - cutii, cufere, lăzi închise de unde încep să apară deodată o sumedenie de pânze albe și mai ales saci - ne trimit inevitabil cu gândul la sculptură, ca la „cea mai veche dintre artele ce ne pun față în față
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
În Vlașca, 1949-1950. Documente, Vinea, București, 2002. Degeratu, Claudiu, Roske, Octavian (ed.), „Colectivizarea agriculturii. Modelul sovietic: ridicarea necontenită a nivelului de trai”, Arhivele Totalitarismului, II, nr. 1-2/1994, pp. 80-91. Degeratu, Claudiu, Roske, Octavian (ed.), „Colectivizarea agriculturii. Modelul sovietic: drumul belșugului”, Arhivele Totalitarismului, II, nr. 3/1994, pp. 54-68. Degeratu, Claudiu, Roske, Octavian (ed.), „Colectivizarea agriculturii. Modelul sovietic: știința biruitoare”, Arhivele Totalitarismului, II, nr. 4/1994, pp. 47-59. Dobrincu, Dorin, „Colectivizarea, cote și revolte țărănești În vestul României (1949)”, Anuarul Institutului
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
portmoneu (2); satisfacție (2); schimb (2); scop (2); scump (2); shopping (2); totul (2); trai (2); utilitate (2); viață (2); zîzanie (2); -; aduce; afurisit; ajutător; alimente; aristocrat; asfalt; aură; auriu; a avea; avem; avut; pe ban; bancnote; bancomat; bandă; belele; belșug; bine; blocaj; blocat; boier; bunuri; buzunar; în casă; cărți; ceartă; cerc; de ciocolată; compensare; condiții; conducător; control; copeică; corp; corupe; cosmetică; Craiova; credit; cumpără totul; dar; dator; democrație; deșertăciune; deținere; diavol; dolari; domn; dorință; dracul; dușmani; egoist; excursii; extaz; faimă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]