2,615 matches
-
302]. "Toaletă poate fi un instrument de cucerire, (...) artă ei constă în a crea miraje, a oferi privirilor un obiect imaginar" [Beauvoir 1998, ÎI, p.283]. Pentru Pariziana, specializarea în articole de modă, a devenit o problemă de tactică. W. Benjamin vorbește în acest sens de "înfrumusețare strategică" [Benjamin, p.154]. Garderobă lui Renée, foarte variată și imensă, ocupă o cameră întreaga: "Une pièce voisine, la garderobe, grande chambre tendue de vieille perșe, était simplement entourée de hautes armoires en bois
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
artă ei constă în a crea miraje, a oferi privirilor un obiect imaginar" [Beauvoir 1998, ÎI, p.283]. Pentru Pariziana, specializarea în articole de modă, a devenit o problemă de tactică. W. Benjamin vorbește în acest sens de "înfrumusețare strategică" [Benjamin, p.154]. Garderobă lui Renée, foarte variată și imensă, ocupă o cameră întreaga: "Une pièce voisine, la garderobe, grande chambre tendue de vieille perșe, était simplement entourée de hautes armoires en bois de roșe, où se trouvait pendue l'armée
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Dunod, Paris, 1994 BECKER, Colette, Zola. Le soț dans leș étoiles, Presse de la Nouvelles Sorbonne, Paris, 2002 BECKER, Colette; GOURDIN-SERVENIERE, Gina; LAVIELLE, Véronique, Dictionnaire d'Emile Zola, Robert Laffont, Paris, 1993 BENEVOLO, Leonardo, Orașul în istoria Europei, Polirom, Iași, 2003 BENJAMIN, Walter, Paris, capitale du XIXe siècle, Leș Éditions du Cerf, Paris, 1989 BENOIST, Luc, Semne, simboluri și mituri, Humanitas, București, 1995 BERDIAIEV, Nikolai, Sudiba Parija, în BERDIAIEV, Nikolai, Sudiba Roșii, Sovetskii pisateli, Moscova, 1990, p.146-152 BERGER, Anne-Emmanuelle, L'idole
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Le discours amoureux en France au XIX siècle, Louvain-Paris-Sterling-Virginia, 2001 BRUNEL, Pierre, Dictionnaire des mythes d'aujourd'hui, Editions du Rocher, Paris, 1999 BRUNEL, Pierre, Mythocritique. Théorie et parcours, P.U.F., Paris, 1992 BUGI-GLUCKSMANN, Christine, Féminité et modernité: Walter Benjamin et l'utopie du féminin, în Walter Benjamin et Paris, Colloque internațional 27-29.VI.1983, Édité par Heinz Wismann, Leș Éditions du Cerf, Paris, 1986, p.403-420 BULOT, Ț., et alii., Langue urbaine et identité. Langue et urbanisation linguistique à
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Louvain-Paris-Sterling-Virginia, 2001 BRUNEL, Pierre, Dictionnaire des mythes d'aujourd'hui, Editions du Rocher, Paris, 1999 BRUNEL, Pierre, Mythocritique. Théorie et parcours, P.U.F., Paris, 1992 BUGI-GLUCKSMANN, Christine, Féminité et modernité: Walter Benjamin et l'utopie du féminin, în Walter Benjamin et Paris, Colloque internațional 27-29.VI.1983, Édité par Heinz Wismann, Leș Éditions du Cerf, Paris, 1986, p.403-420 BULOT, Ț., et alii., Langue urbaine et identité. Langue et urbanisation linguistique à Rouen, Venise, Berlin, Athènes et Monts, l'Hartmattan
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
A, Pittaras TE, Legakis NJ, Hellenic Tigecycline Study Group: In vitro activity of tigecycline against 2423 clinical isolates and comparison of the available interpretation breakpoints. Diagn Microbiol Infect Dis 2010, 66(2):187-194. 190. Papas PG, Kauffman CA, Andes D, Benjamin DK JR, Calandra TF, Edwards JE Jr, Filler SG, Fischer JF, Kulberg BJ, Ostrosky-Zeichner L, Reboli AC, Rex JH, Walsh TJ, Sobel JD, Infectious Diseases Society of America: Clinical practice guidelines for the management of candidiasis: 2009 update by the
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
Monetar Internațional, viitor posibil președinte al Franței, căsătorit cu o supervedetă media, Anne Sinclair, fiică a celui mai influent și bogat negustor de artă din New York, acuzatul și-a angajat imediat cei mai scumpi și puternici avocați, unul dintre ei, Benjamin Brafman, fiind cel care, în fața Curții Supreme, l-a scăpat pe Michael Jackson de acuza de pedofilie, cu motivația că acesta, deși e o vedetă pop internațională, e redus mintal la nivelul unui puști de 14 ani și de aceea
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Școlar “Vasile Pavelcu” Iași Motto : Cel mai mare lucru pe care-l poți face pentru un prieten nu este să-i dai din bogațiile tale, ci să i le scoți la iveală pe cele care sunt ascunse în el însuși. (Benjamin Disraeli) ,,Practica pedagogică demonstrează că în domeniul instrucției și educației, strategiile didactice identice generează rezultate diferite, în funcție de caracteristicile individuale și de vârstă ale educaților, nivelul intelectual, structura aptitudinală, opțiunile profesionale, atitudini și convingeri proprii, determinând o receptare și prelucrare diferențiată
Evaluarea ? considerente generale by Otilia Rusu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84359_a_85684]
-
societatea spectacolului și simulacrul, politicile reprezentării, privirea masculină și feminină, stadiul oglinzii, fetișismul și voyeurismul, reproducerea imaginii și de seria de autori, menționați de Evans și Hall, a căror opere ar forma baza canonică a studiilor culturale și media: Barthes, Benjamin, Lacan și Foucault 94. Odată cu "turnura culturală", practicile și relațiile sociale sunt înțelese ca fiind semnificante, organizând și constituind acțiunile sociale prin implicarea și asumarea interpretărilor și fabricării semnificațiilor. Astfel, studiile culturale s-ar baza pe realizările semioticii, distingându-se
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
vizuale au asimilat o serie de metodologii și problematici specifice studiilor culturale precum și abordărilor culturii vizuale. Cultura vizuală s-ar fi datorat mai puțin studiilor culturale englezești cât reflecțiilor din domeniul istoriei artei, precum și ideilor lui Roland Barthes și Walter Benjamin. Cât privește studiile vizuale, acestea au devenit familiare odată cu dezvoltarea la începutul anillor '90 a programului în studii vizuale și culturale a Universității din Rochester și a programului în studii vizuale a Universității Californiene din Irvine. Varietatea înțelegerilor studiilor vizuale
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de evocare deschisă, acest gen de critică de artă este foarte rar luat în serios de către cititori. Tratatul academic, în schimb, e încărcat de aluzii și referințe la diferite școli și diferiți autori de filosofie, de la marxism și psihanaliză la Benjamin și Lacan, furnizând fie o serie de concepte opace pentru a crește nivelul de autoritate al textului fie o serie de argumente care să susțină o viziune critică. Critica culturală ar fi apărut, în opinia lui Elkins, pe fondul comentării
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
să fie preocupată nu doar de problematica producției ci și de problemele locației și a distribuției, având convingerea că arta are puterea de a salva vieți. În anii '80 - '90, pe scena artistică intervin scrierile lui Craig Owens, Hal Foster, Benjamin H. D. Buchloch și Arthur Danto. Cariera de critic al lui Craig Owens a fost scurtă, întinzându-se din 1976 până în 1989 (când a murit de SIDA), dar în tot acest timp el a încercat să asigure aplicabilitatea noțiunii de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
istorice, regândind relația sa cu avangarda postbelică. După modelele "artei-ca-text" din anii '70 și "artei-ca-simulacru" din anii '80, am asista la o reîntoarcere a realului, susținând că practica artei ar fi devenit o practică a studiilor culturale. La rândul său, Benjamin H. D. Buchloch, care predă cursurile de istoria, teoria și critica de artă europeană și americană în secolul al XX-lea precum și istoria și teoria fotografiei la Barnard College / Columbia University din New York, investighează relațiile dintre avangardele istorice ale secolului
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de experiența obiectelor distincte deoarece nu a-i putea să localizezi contururile. Astfel, privitorul nu se află într-o situație de non-prezență, ci mai curând într-una de prezență abstractă, plutind în fața lucrării ca pură rază optică. În același context, Benjamin H. D. Buchloh preferă să pună problema diferențelor care apar între critica anilor '60 - '70 și cea a anilor '80. Potrivit lui Buchloh, arta de mainstream a anilor '80 s-a orientat către complet alte sisteme de valori, care excludeau lumea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
instituții care expun arta și dispun la consumul acesteia.165 A face istoria artei conceptuale presupune clarificarea unei largi game de poziții adesea conflictuale și a unor tipuri de investigații ale vremii, care se exclud reciproc. Aceasta este atitudinea criticului Benjamin H. D. Buchloh, care propune o teoretizare a dialecticii relației dintre arta conceptuală ce presupune proiectul celei mai riguroase eliminări a vizualității și a definițiilor tradiționale ale reprezentării și manifestările artistice ale anilor '80 ce ar fi încercat o restaurare
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
în raport cu diferitele forțe care apar în joc. În una dintre cele mai citate discuții cu privire la condițiile prezente ale criticii de artă, organizată de revista October 191 și desfășurată la New York în decembrie 2001, cu participarea lui George Baker, Rosalind Krauss, Benjamin Buchloh, Andrea Fraser, David Joselit, James Meyer, Robert Storr, Hal Foster, John Miller și Helen Molesworth, s-a insistat, de asemenea, pe relația consistentă dintre critică și starea de criză. George Baker, de pildă, a adus în discuție productivitatea acestei
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Fraser, David Joselit, James Meyer, Robert Storr, Hal Foster, John Miller și Helen Molesworth, s-a insistat, de asemenea, pe relația consistentă dintre critică și starea de criză. George Baker, de pildă, a adus în discuție productivitatea acestei relații, pentru ca Benjamin Buchloh să nuanțeze această idee referindu-se la extraordinarul proces de abstracție / extracție prin care a trecut critica de artă în ultimii douăzeci de ani, în ciuda faptului că, în aceste condiții, funcția criticii de a media ceea ce s-a întâmplat
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
criticii s-ar putea face pe baza investigării relației dintre diferitele piețe și formele de capital pe care le privilegiază, respectiv relativa lor autoritate și autonomie în câmpul artistic și legitimarea generală a unor practici particulare. Referitor la practica criticii, Benjamin Buchloh constată o aglomerare a scrierilor despre artă care ar funcționa mai curând ca substituenți rapsodici, ca un gen de "placebo critic", decât ca atitudini discursive implicate în evaluarea situațiilor sociale. Dând exemplul propriei sale critici, Buchloh se vede pe
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
politică aplicabile în artă ar putea oferi câteva modele de lucru în privința travaliului de integrare a studiilor vizuale contemporane în câmpul teoriilor artei actuale. Într-o conferință ținută la Institutul pentru studiul fascismului din Paris, intitulată Autorul ca producător, Walter Benjamin abordează problema relației dintre calitatea estetică și justețea politică a unei opere de artă care ar pune la lucru valoarea de întrebuințare revoluționară a operei. Chiar dacă acest text se referă la raportul dintre calitatea operei literare și tendința politică într-
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și justețea politică a unei opere de artă care ar pune la lucru valoarea de întrebuințare revoluționară a operei. Chiar dacă acest text se referă la raportul dintre calitatea operei literare și tendința politică într-un context social viu, aserțiunile lui Benjamin se pot aplica în egală măsură raportului dintre oricare operă de artă și politică. Considerând arta ca fiind o activitate utilă în abordarea conflictelor sociale, Benjamin pune încă de la început în discuție angajamentul artistului față de o anumită tendință. Adoptând teza
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
dintre calitatea operei literare și tendința politică într-un context social viu, aserțiunile lui Benjamin se pot aplica în egală măsură raportului dintre oricare operă de artă și politică. Considerând arta ca fiind o activitate utilă în abordarea conflictelor sociale, Benjamin pune încă de la început în discuție angajamentul artistului față de o anumită tendință. Adoptând teza potrivit căreia o operă conformă unei tendințe juste ar trebui să facă în mod necesar dovada tuturor celorlalte calități, în pofida tezei conform căreia o operă conformă
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
unei opere nu putea fi justă din punct de vedere politic decât dacă era justă artistic, rezultă faptul că tendința justă politic trebuia să includă, implicit sau explicit, o tendință artistică care să asigure calitatea operei. Tocmai de aceea, concluzionează Benjamin, tendința politică justă a unei opere include calitatea sa artistică, deoarece include tendința sa artistică. Abordând problema raportului dintre artă și politică din perspectiva criticii marxiste, Benjamin nu insistă pe ideea potrivit căreia raporturile sociale sunt condiționate de raporturile de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
explicit, o tendință artistică care să asigure calitatea operei. Tocmai de aceea, concluzionează Benjamin, tendința politică justă a unei opere include calitatea sa artistică, deoarece include tendința sa artistică. Abordând problema raportului dintre artă și politică din perspectiva criticii marxiste, Benjamin nu insistă pe ideea potrivit căreia raporturile sociale sunt condiționate de raporturile de producție, ci mai curând atrage atenția asupra funcției care ar trebui să revină operei de artă în cadrul raporturilor de producție artistică ale unei epoci, respectiv asupra tehnicii
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de tehnică ar indica modul în care s-ar determina cu justețe raportul dintre tendință și calitate, în condițiile în care, pe lângă faptul deja știut că tendința politică justă a unei opere include calitatea artistică pentru că include tendința sa artistică, Benjamin adaugă faptul că această tendință artistică poate consta într-un progres sau un recul al tehnicii artistice. Luând în considerare conceptul de transformare a funcției, Benjamin ține să indice diferența esențială care există între simpla aprovizionare a unui aparat de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
tendința politică justă a unei opere include calitatea artistică pentru că include tendința sa artistică, Benjamin adaugă faptul că această tendință artistică poate consta într-un progres sau un recul al tehnicii artistice. Luând în considerare conceptul de transformare a funcției, Benjamin ține să indice diferența esențială care există între simpla aprovizionare a unui aparat de producție (cum ar fi, de pildă, o instituție) și transformarea sa prin utilizare. Astfel, a aproviziona un aparat de producție fără a-l schimba este un
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]