3,521 matches
-
obsesiile. Astfel încât grija față de "curățenia" discursului jurnalistic este, în fapt, grija față de societatea în care trăim. Manipularea este principala boală care afectează discursul jurnalistic. Singurul medicament constă în puterea corpului social de a recunoaște și extirpa, prin nefrecventare, sursele manipulării. BIBLIOGRAFIE 1. ANSCOMBRE, Jean-Claude & DUCROT, Oswald, L'argumentation dans la langue, Pierre Mardaga, Liége, 1988. 2. ARISTOTEL, Organon, Editura IRI, București,1997. 3. ARMENGAUD, Françoise, La pragmatique, Presses Universitaires de France, Paris, 1993. 4. ADAM, Jean Michel, Linguistique textuelle. Des genres
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
buni mediatori, capabili să dezvolte comunități civilizate. Pornind de la credința că aceasta se poate realiza și că stă în puterea tuturor comunităților școlare să contribuie la transformarea fiecărui elev într-un bun cetățean al comunității din care face parte. 72 BIBLIOGRAFIE 1. Andre de Peretti, Jean-Andre Legrand, Jean Boniface, 2001 „Tehnici de comunicare”, Editura „Polirom”, București 2. Ausubel, D.P., Robinson, F.C., 1981 „Învățarea în școală. O introducere în psihologia pedagogică”, Editura Didactică și Pedagogică, București 3. Avasâleei N., (colab.), 2000 - „Programe
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
Raportul Tismăneanu: comisionarea politică a adevărului istoric / 390 4.4. Rezistența nostalgică: memoria roșie a comunismului / 396 4.5. Nostalgie vicariantă: tânjind după trecutul pre-biografic / 405 4.6. Tipologia reglării de conturi între prezent și trecut / 416 Concluzii generale / 427 Bibliografie / 441 Abstract / 463 Résumé / 465 Lista tabelelor Tabel 1. Analiza lexicală a Bucoavnei de la Bălgrad (1699) / 51 Tabel 2. Tipologia naționalismelor / 68 Tabel 3. Devenirea tri-stadială a naționalismului / 70 Tabel 4. Planul de învățământ prevăzut de Regulamentul școlilor din Moldova
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de față a optat decisiv pentru cel de-al doilea, considerând că "sinele național", chiar dacă este imaginat inițial de către literații plasați în avangarda reflecției social politice, se articulează în conștiința indivizilor prin literatura didactică de masă difuzată în sistemul educațional. Bibliografie* Avangarda reflecției social politice și istorice românești *** (1881). Proclamațiunea Rescularei Nationale de la 1848 în Capulŭ căreia s-a aflatŭ Ion Heliade Radulescu, Bucuresci: Tipografia modernă, Grigorie Luis. *** (1957). Educația patriotică și sarcinile științei istoriei. Studii. Revista de istorie, Anul X
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Învățământului Public. Institutul de Științe Pedagogice. (1952). Istoria: programa școlară pentru clasele V-VII. București: s.n. R.P.R. Ministerul Învățământului Public. Institutul de Științe Pedagogice. (1952). Istoria: programa școlară pentru clasele VIII-XI. București: s.n. Ștrempel, G. (coord.). (1984, 1986, 1989, 1996). Bibliografia Româneasca Modernă 1831-1918, Vol. I. A-C, Vol. II. D-K, Vol. III. L-Q, Vol. IV. R-Z.București: Editura Științifică și Enciclopedică și Editura Academiei Române. Urechiă, V.A. (1892). Istoria scólelor de la 1800-1864. București: Imprimeria statului. Baze de date
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din corpul textual al lucrării. ----------------------------------------------------------------------- MEMORIA NAȚIONALĂ ROMÂNEASCĂ 2 1 Introducere Memorie istorică, identitate națională, educație publică:... Chestiuni de metodă: hermeneutica discursivă Pedagogia națiunii: propovăduirea românității prin manualele școlare Reglarea conturilor cu trecutul comunist: politicile tranziționale ale memoriei Concluzii generale Bibliografie Abstract
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1. Coordonate ale ideologiei liberale / 54 2. Coordonate ale ideologiei conservatoare / 57 3. Coordonate ale ideologiei socialiste / 62 4. Coordonate ale ideologiei creștin-democrate / 65 5. Coordonate ale ideologiilor totalitare / 66 6. Coordonate ale ideologiilor post-contemporane / 74 Întrebări și exerciții /77 Bibliografie / 79 Introducere Ideologia: evoluție intelectuală și atribute fundamentale Una dintre întrebările care revin frecvent în cadrul teoriei sociale și politice, atunci când aceasta este preocupată să analizeze maniera în care proiecțiile ideologice influențează realitatea cotidiană, privește statutul pe care ideologia însăși îl
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
ecologismul vine să răspundă provocărilor cărora trebuie să le facă față astăzi umanitatea. Întrebări și exerciții: * Prezentați coordonatele ideologiei liberale. * Prezentați coordonatele ideologiei conservatoire. * Prezentați coordonatele ideologiei socialiste. * Prezentați coordonatele ideologiei creștin-democrate. * Prezentați coordonatele ideologiilor totalitare. * Prezentați coordonatele ideologiilor post-contemporane. Bibliografie ANDREI, Petre, Sociologia revoluției, Editura Polirom, Iași, 1998. ARBLASTER, Anthony, 1996, Democrația, Editura Du Style, București. ARENDT, Hannah Arendt, Originile totalitarismului, Editura Humanitas, București, 1994. ARON, Raymond, Lupta de clasă. Noi prelegeri despre societățile industriale, Editura Polirom, Iași, 1999. BALL
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Alina Mungiu-Pippidi (coord.), op. cit., p. 248. 40 Terence Ball, Richard Dagger, op. cit., pp. 235-236. 41 Idem. 42 Ibidem. 43 Ibidem. -----------------------------------------------------------------------2 1 TEORIE POLITICĂ ȘI IDEOLOGIE Introducere Coordonate normative ale ideologiei Ideologia și realitatea socio-politică Dimensiunile teoretice ale ideologiilor particulare Bibliografie
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Geniezeit / 19 Totuși zeii se discută / 27 "Cu spirit și gust", dar nu numai / 31 ÎI. TEZE DE POETICA / 39 Genius și civis / 41 Idee estetică și metaforă / 63 Poezie și cunoaștere / 75 III. NOTE FINALE / 83 Dincolo de cuvânt / 85 BIBLIOGRAFIE / 91 I. ASPECTE INTRODUCTIVE "Cel puțin cinci stanțe" Unele surse bibliografice arată că Immanuel Kant nu era tocmai sensibil la frumos, ca "nu demonstra nici o simpatie față de artă"1, sau că "muzică îl entuziasma prea puțin iar poezia nu-i
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
tot ceea ce geme în ea, scoate din neant neantul însuși și îi dă chip și nume"230; căci substanță poeziei nu constă numai în ceea ce este ci și în ceea ce nu este, cuprinde deopotrivă realul și irealul, ființa și neființă. Bibliografie I. a Kant, Manuel, Crítica del Juicio [Critică facultății de judecată], México, Editora Nacional, 1975. Kant, Immanuel, Kritik der Urteilskraft [Critică facultății de judecată], Hamburg, Felix Meiner Verlag, 1968 (după ed. a III-a, Berlin, 1799). Kant, Immanuel, Antropología. En
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
humillación del no ser a lo que en él gime, saca de la nada la nada misma y le dă nombre y rostro." Ibid., pp. 22-23. -----------------------------------------------------------------------4 1 IMMANUEL KANT. POEZIE ȘI CUNOAȘTERE Aspecte introductive 8 Teze de poetica Note finale Bibliografie
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
un reporter în Franța, în primăvara lui 2009, dacă el crede în excepționalismul american, președintele Obama a replicat, " Cred în excepționalismul american, la fel cum bănuiesc faptul că britanicii cred în excepționalismul britanic iar grecii în excepționalismul grecesc" (Kirchick, vezi bibliografia). Autori precum Godfrey Hodgson, european ca și de Tocqueville și admirator al idealurilor americane, atrag atenția asupra unor elemente de continuitate între cultura europeană și cea americană. Hodgson avertizează asupra pericolului auto-măgulirii și al credinței în misiunea divină a Orașului
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Ulise, mintea enciclopedică a autorului este transferată în materia lingvistică a romanului, Joyce necedând personajului său amploarea retoricii sale, propriul intelect și propria erudiție, în vreme ce Bellow îl înzestrează pe eroul său cu toate aceste atribute (Roth, Pen American Center, vezi bibliografia). Humbolt's Gift (1974) este picătura care umple paharul Academiei suedeze, astfel că Bellow primește premiul Nobel pentru literatură în 1975. Darul pe care, în roman, încearcă să îl facă Von Humboldt Fleisher prietenului său mai tânăr, Charlie Citrine, nu
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
supunerea femeilor față de bărbați, condamnarea multiculturalismului și consumismului. Paradoxal, SBC a devenit mai conservatoare către sfârșitul mileniului al doilea, prin schimbarea garniturii de conducere, mai moderată, cu una mai fundamentalistă, susține Hankins, într-un documentat studiu al organizației (Hankins, vezi bibliografia). BISHOP, ELIZABETH (1911 1979) Elizabeth Bishop, născută în Worcester, Massachusetts, în virtutea unor circumstanțe speciale, care s-au înlănțuit în existența uneia dintre cele mai mari poete americane a secolului al XX-lea, a combinat slujba artei cuvântului cu peregrinări continue
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
mai bună piesă nouă. BRODER, DAVID S. (1929 2011) O declarație făcută de președintele Obama la 9 martie 2011, prilejuită de încetarea din viață a lui Broder, confirmă statura celui mai remarcabil jurnalist politic al generației sale (Obama 3, vezi bibliografia), dar activitatea sa arată atât provocările, cât și pericolele și tentațiile ce pot marca itinerarul unui profesionist în arta comunicării jurnalistice. David Selzer Broder s-a născut și a petrecut anii de formare la Chicago, unde a început activitatea jurnalistică
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
eu am să spun nu. Vor persevera, iar eu am să spun din nou, nu. O vor mai face, dar eu tot nu voi spune. Uitați ce spun buzele mele (read my lips): fără impozite noi". (Bush, H.W, vezi bibliografia). Ceea ce a urmat, nerespectarea promisiunilor electorale, nu trebuie să fie un model pentru lideri din restul lumii, admiratori necritici ai excepționalismului american. BUSH, GEORGE, W. (1946 ) Al 43-lea președinte SUA (2001 2009). La fel ca Bush, Sr., a făcut
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
soft power (vezi SOFT POWER) și pe reticență atunci când este vorba de intervenții militare externe: Dacă suntem o națiune arogantă, ne vor purta pică; dacă suntem o națiune modestă, umilă (humble), dar puternică, ne vor primi cu prietenie" (Lehrer, vezi bibliografia). În campania sa prezidențială din 2000, candidatul republican a arborat un program pe care l-a numit "compassionate conservatism", ce ar implica faptul că, fără adjectivul respectiv, conservatorismul ar fi lipsit de înțelegere și simpatie față de cetățean. Sintagma sugerează hotărârea
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
redactate. Inițial, agenția a fost, chiar după părerea unui jurnalist destul de critic, "o oază de liberalism, cu angajați provenind de la Harvard și Yale, mulți dintre ei colecționând obiecte de artă și scriind romane în timpul liber" (Saunders în The Independent, vezi bibliografia). Ceea ce face specifică activitatea CIA-ului nu este munca de birou, cât modalitățile prin care obține informațiile, precum și operațiunile sub acoperire, de spionaj și contraspionaj, de diversiune, sprijin acordat unor organizații externe clandestine în vederea atingerii unor obiective geostrategice, pentru care
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
de ușor altor poeți decât celor mai sus-amintiți. Furedi vorbește de o "cultură a terapiei", de o "televiziune confesională", care cultivă, prin personalități precum Oprah Winfrey și cu populara sa emisiune, expunerea vulnerabilității într-o epocă a incertitudinilor (Furedi, vezi bibliografia). În aceeași direcție tinde să bată și teoria "condiției umane bipolare" a etnografei Emily Martin care se referă la societatea americană în special ("expedițiile bipolare" ale maniei și depresiei în cultura americană), la condiția umană în general, afirmând că demonii
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
televizată între candidații la vicepreședinție Joe Biden (democrat) și Sarah Palin (republicană), cea din urmă a afirmat că nu e foarte familiarizată cu treburile de la Washington, D.C., dar că luptă pentru categorii precum "hockey moms and Joe six-packs" (CBCNews, vezi bibliografia), în încercarea de a atrage ceea ce considera că este un segment important al electoratului. În aceeași campanie, un alegător american a devenit instantaneu o figură iconică a unui anumit tip de american mediu, dar care, potrivit Visului american, speră să
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
al conformismului general al epocii consensului. Unii comentatori entuziaști și exaltați, precum O. Swartz, îl consideră un vizionar, un idol, un erou mesianic (Swartz: ix), alții, precum Truman Capote (vezi), un euforic ce nu știe să scrie (în Elmont, vezi bibliografia). Felul cum un profesionist precum Capote vede ceea ce un iluminat precum Kerouac consideră a fi proză spontană este poate puțin nedrept; intenția regelui și tatălui Beat era de a surprinde ceea ce el și prietenii lui admirau în impovizația muzicii jazz
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
apolitică. Ron Silliman, de exemplu, face un apel la "subminarea burgheziei" în textul pe care îl propune în cadrul simpozionului "The Politics of Poetry" apărut în revista L=A=N=G=U=A=G=E în octombrie 1979 (în Hartley, vezi bibliografia). O lectură atentă a singurei poezii, "Ketjak" pe care Silliman a scris-o din 1974 încoace, așa cum afirmă în scurta prefață a volumului său de versuri, The Age of Huts (2007), nu prea arată cum acest language poet subminează sus-numita
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
unei minorități elitiste, civilizația era legată de producerea în serie, în special a unor infrastructuri. Această producere în serie este ceea ce îi reproșează criticii culturali de diferite orientări (americanul Dwight Macdonald, de exemplu, în "A Theory of Mass Culture", vezi bibliografia), cultura de masă nefiind expresia autentică a spiritului popular, ea devenind populară prin campanii de promovare organizate de cei ce dețin mass-media, de toți cei implicați în numitele industrii culturale. MATHERS III, MARSHALL BRUCE, sau EMINEM (1972 ) Nu, nu e
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
lider potrivit pentru un deceniu considerat, în linii mari, foarte conformist (anii cincizeci), ar fi exclamat, la vederea unor opere reprezentative (dar foarte, foarte anti-reprezentaționale) ale expresionismului abstract (vezi ABSTRACT EXPRESSIONISM), " Dacă asta este artă, eu sunt hotentot" (Saunders, vezi bibliografia). Este interesant de aflat ce a gândit venerabilul Truman, aproximativ un deceniu mai târziu, când lucrările lui Andy Warhol au trâmbițat triumful Pop-Art-ului american, celebrare mai mult sau mai puțin ironică, dar vandabilă, a consumismului american și a culturii de
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]