2,247 matches
-
purta lui George Du Maurier Într-un eseu memorial, cât mai frumos și mai elocvent, după care avea să Își Încheie și să Își rafineze propria oeuvre, În anii care Îi mai rămâneau, În „acea splendidă «ultimă manier㻓 la care bietul Dencombe, eroul unei alte povestiri, nu făcuse decât să viseze. Ca mai Întotdeauna, decizia era mai ușor de formulat decât de pus În practică. Mai Întâi, exista un impediment de natură pur fizică În ducerea la Îndeplinire a planurilor sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
de zis criticii. Probabil n-avea să le placă mai mult decât narațiunea internalizată, Își spuse el sec. Se resemnase la gândul că nu va fi niciodată un scriitor cu adevărat popular și că nu va produce un „bestseller“, ca bietul Du Maurier. Ceva se petrecuse În cultura lumii anglo-saxone În ultimele câteva decenii, o uriașă mișcare seismică produsă de o serie de forțe diferite, convergente - extinderea și subțierea alfabetizării, efectul nivelator al democrației, energia nestăpânită a capitalismului, distorsionarea valorilor sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
eleganță. Dar avea un faible, impardonabil la o autentică Duvernois, acela de a flirta cu comunismul. La Început a izbutit să-mi trezească interesul, dar apoi am priceput că atrăgătoarea ei Înfățișare ascundea un spirit comun, și i-am cerut bietului don Goliadkin să preia ștafeta; ea, lucru caracteristic femeilor, s-a prefăcut că nu observa rocada. Dar am surprins o convorbire În care, vorbindu-i altui pasager, un oarecare colonel Harrap, din Texas, doamna baronne a folosit calificativul „imbecil“, făcând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
viața mi-a fost nestatornică. Am căutat lumina În Baleare, culoarea În Brindisi, păcatul elegant În Paris. Și, precum Renan, mi-am făcut rugăciunea pe Acropole. Peste tot am stors zemosul ciorchine al vieții. Reiau firul istoriei. În Pullman, pe când bietul Goliadkin - jidan, la urma urmelor, predestinat persecuțiilor - făcea cu resemnare față neobositei și obositoarei scrime orale a baronesei, eu mă relaxam alături de Bibiloni, un tânăr poet din Catamarca, convorbind ca un atenian despre poezie și provincii. Mărturisesc abia acum că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
D’ale Catamarcăi (amintiri din provincie). Valoarea bănească a laurilor i-a Îngăduit să cunoască provincia pe care o cântase cu atâta iubire. Acum, Încărcat cu romanțe și colinde, se Întorcea În natalul său Bancalari. Am trecut În vagonul restaurant. Bietul Goliadkin a trebuit să se așeze lângă baronne; de cealaltă parte a mesei ne-am pus părintele Brown și cu mine. Înfățișarea ecleziastului nu era interesantă: avea părul castaniu, iar fața cu totul inexpresivă Îi era rotundă. Eu Îl priveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
identice și pe unul din ele l-a deschis. Nu mai Încăpea nici o Îndoială. În culcușul acela de catifea strălucea fratele bun al lui Koh-i-noor. Nimic din ce este omenesc nu-mi trezește uimirea. Mi s-a făcut milă de bietul Goliadkin, care ieri Împărțise În trecere patul cu o Fiodorovna, iar azi, Într-un cupeu care scârțâia din toate Încheieturile, Își spunea păsul unui domn argentinian care nu avea să-i refuze bunele sale oficii pentru a-l ajuta să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
am improvizat o cazemată și am izbutit să salvez mare parte din veselă. Formento, care seamănă mai mult cu Ulise decât cu Diomede, a Încercat să-i potolească pe polemiști, aducând pe o tablá de lemn facturi asortate și Naranja-Bilz. Bietul Formento! N-a izbutit decât să sporească rezerva de proiectile lansate de detractorii mei. Când s-a retras ultimul pompier, dând dovadă de un devotament pe care nicicând nu-l voi da uitării, Formento mi-a aruncat o găleată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
și viitorul; istoria futurismului și chipul În care unii hommes de lettres Îl săpau pe la spate, doar să accepte premiul Nobel. Când Parodi și-a Închipuit că șueta se sfârșise, Anglada a fluturat o scrisoare și a spus, râzând binevoitor: — Bietul Formento! Hotărât lucru, pirații chilieni știu care-i treaba. Citiți această misivă, prietene Parodi. Nu vor să publice grotesca versiune a lui Paul Valéry. Don Isidro a citit resemnat: „Stimate Domn, Se cuvine să repetăm ceea ce v-am mai explicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
domnișoară Josefa Mamberto, de la mercerie. A scris prostia asta pe niște inimioare, punând inițiale În locul numelui. Doamna soața ta, care le-a văzut, a crezut că J.M. Însemna Juana Musante. L-a pus pe bucătarul vostru să-l pedepsească pe bietul nefericit și, bașca, a continuat să-i poarte ranchiună. Și ea bănuise un oarece interes În spatele umilinței lui Limardo; când a auzit că venise cu revolverul „ca să facă moarte de om“, și-a dat seama că nu era În primejdie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pă opinia totală, a zis un șoz care iera o jicnire pă bune la purtarea și moaca mea. Da a avut succes! Ăl mai bine au zis că io ieram mai mult butuc ca alceva. Ce nu-și putea palpita bieții cristoși ie că mandea stam și ascultam dân dosu la paravan și-i Întreceam mișto și nu le perdeam nici o parolică. Da totu n-a mai fost nimic când pisălogu insuportabil s-a pus pă buchisit cu ciripitu lui dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
clondire. A venit rându la beutură, ie rându la beutură! le striga energumenu ținând capu sus și unind egzemplu cu preceptu. Belitoru veteran, gășcosu În formă, marele bufon dă la chiolhanele dân Mahalaua Găinii renăștea pă cai mari În mine! Bieții dă ei mă privea fără nici un Înteres. Io n-am vrut să le cer prea mult dân prima noapte, pen’ că japonistu n-are rezistență și vine ca matol dă amețală. Marți de matina, țalu mi-a fredonat că, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
adevărata pricină a acestui fait divers, cum se spune În Franța, ea este Învăluită În mister. (nota a domnului Avelino Alessandri). O vara măsoară 83,5 cm. * În timp ce ne Întremam cu ensaimadas, Nelly mi-a zis* că În momentul acela bietul plictisit a scos limba de referință (notă donată de tânărul Rabasco). * Ba mie mi-a zis-o Întâi (notă suplimentară de Nano Battafuoco, zilier la Direcția de Curățenie). * Mie mi-a zis-o mai Înainte (Notă suplimentară a lui Nano
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Mi-e rău, spuse Ted. Harry Îl bătu ușor pe spate. — Ei, haide, n-o să mori din asta. Hai să dormim puțin. Cred c-o să vomit. Intrară În dormitor. Ted dădu fuga la dușuri, de unde Îl auziră icnind și tușind. — Bietul Ted, zise Harry, clătinând din cap. — Care-i treaba cu gaura neagră, În fond? Întrebă Norman. — O gaură neagră este o stea moartă, comprimată, Începu Harry să-i explice. În esență, o stea e ca o minge de plajă umflată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
nu clipesc. Sunt foarte numeroase. Și creează impresia că se mișcă Împreună, În valuri... — Un roi de licurici? — Ceva În genul ăsta. Banda se termină, iar ecranul deveni Întunecat. — Asta-i tot? Întrebă Ted. — Mă tem că da, domnule Fielding. — Bietul Harry, făcu Ted, pe un ton sumbru. Din tot grupul, Ted era cel mai vizibil Îngrijorat de soarta lui Harry. Privea Întruna la sfera Închisă de pe monitor, Întrebând: — Cum o fi reușit? Și adăugând apoi: Sper că nu i s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
erau nerăbdători să vadă staruri și să se îmbete, în orice ordine vreți voi. Tradiția noastră, a chelnerițelor, era să stăm rânjind disprețuitoare la clienții noștri prost îmbrăcați, să clătinăm din cap cu o milă neîncrezătoare privind atitudinea, frezele etc. bieților de ei, să-i ignorăm în primele cincisprezece minute de când apăreau în vizită, să trecem pe lângă ei foșnindu-ne fustele, zăngănind din cercei și brățări, evident, făcând ceva mult mai important decât să ne ocupăm de nevoile lor jalnice, pentru ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
am gândit eu. E jocul cu cana, a zis tata cu tristețe. Și numai Dumnezeu știe că nu vreau să sfârșesc ca mătușa Julia. —Și numai Dumnezeu știe că nu vrei să sfârșești ca mătușa Julia, a spus tata obosit. Bietul tata! Mătușa Julia era sora lui cea mai mică, iar tata trebuia să facă față majorității crizelor ei alcoolice. Când era dată afară de la serviciu fiindcă era beată, primul lucru pe care îl făcea era să-l sune pe tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
se scrie un eseu, iar ea nu intenționa absolut deloc să-l scrie personal. Iar ceaiul promis rareori se materializa când sarcinile fuseseră îndeplinite. Dar nici unul dintre vizitatorii anteriori nu fusese ca Adam. De obicei, aduceau mai curând cu Jim. Bietul Jim, ca să-i cităm întreaga titulatură. Jim era un băiat înalt, slab, care era tot anul îmbrăcat numai în negru. Chiar și în miezul verii, Jim purta un pardesiu lung și negru, cu mult prea mare pentru el, și niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Grenada și cum îl băteau până-i suna apa-n cap fiindcă zicea la roșii „răușii“, iar pe maică-sa o striga nu „mamă“, ci „mami“. Cum își băteau joc de el și rânjeau din cauza cuvintelor rostite în stil american. Bietul Adam ne-a explicat: —Eu habar nu aveam că nu pronunțam cum trebuie. Ceilalți băieți ziceau chestii de genul: —Hei, Micko, la cât ai pus gunoiul în tomberonul de pe trotuar? —La unșpe după zece, Johnny sau poate era douăzeci după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
pe plăcinta cu mere a mamei, cheeseburgeri în loc de hamburgeri cu file și brânză (ceea ce, bineînțeles, a suscitat acuzații de genul „Zgârciobule!“), Coke în loc de Diet Coke -, tata i-a ordonat lui Helen să se ducă în camera ei și să învețe. Bietul tata! Probabil că urma un curs de optimizare a încrederii în propriile abilități. Absolut uimitor, dar Helen a plecat după ce a livrat doar niște proteste superficiale. L-a făcut pe tata ticălos și a comparat regimul din casă cu cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
care la rîndul ei Îl adoră spunîndu-i că are niște bomboane de socri, lucru ce-o face să-l adore și mai mult. Spasmul multiplu idealul cuplurilor. Rodica se gîndea acum preocupată și cuprinsă tot mai mult de remușcări la bietul Claudiu; nu era nevoie s-o facă, deoarece Claudiu se afla În momentul acesta acasă la el, În baie, și singura lui preocupare era să-și taie venele. Guvernul vrea să introducă taxa pe ghiocei. Pătrunde alături de mine În lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
intră În boxă. TÎrfele arătau rău: o blondă făcută cu peroxid, o roșcată vopsită cu hena și prea mult fond de ten pe niște fețe prea obosite. Bud spuse: Deci ați citit ziarele de dimineață. Royko Fulgușor Îi răspunse: — Da. Bietul Dukey! Nu s-ar zice că-l plîngi prea tare. — Dukey era Dukey. Era el cam chitros, dar nu te lovea niciodată. Se dădea În vînt după burgerii piperați, iar la Nite Owl făceau unii buni. Se pare că ultimul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
ți-a plăcut trusa?“. Iar el a zis: „Ei, a fost ca lumea“, dar el credea c-o să-i arate cum să facă magie pe bune, iar acolo erau doar scamatorii. Își mușcă buza și clătină capul. Doar simple scamatorii! Bietul micuț. Avea vreo opt ani. Helen zîmbi. Cred că-i plăcut să ai un frățior. Eu și fratele meu aveam vîrste apropiate și nu făceam decît să ne certăm. Odată mi-a legat o coadă de mînerul ușii și apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
stâncile artificiale. Haide, Kate, ce ți-a venit de l-ai făcut praf pe bătrânelul acela inofensiv? Te-ai dat mare. I-ai arătat că nu ești doar o blondă Într-un deux-pièces. Nu avea nimic cu tine. Cum putea bietul Jerry să știe ce fel de femeie sunt, din ce specie nouă? La Londra, la Edwin Morgan Forster, mă consideră ciudată pentru că am o viață personală În afara serviciului. Aici, oamenii mă consideră o creatură anormală pentru că am o carieră În loc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Îmi compun o expresie care sper să fie imaginea modestiei și mândriei discrete. —Căcat, eu aveam 6 % lichidități. Asta ne-a costat câteva puncte, mormăie Ian cel cu fața rozalie. Iar Brian avea 15 % lichidități. Încă un cui În coșciug, bietul prost. Dau din cap cu condescendență și compasiune și spun pe un ton relaxat: De fapt, eu am avut doar 1 % lichidități. Mă bucur de gustul succesului, de Înțepătura lui de șampanie pe limbă. Chris Bunce trece pe lângă mine În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Mimi, pentru un summit ad-hoc pe tema inelelor de logodnă. Încăperea, atât de mare încât ar putea găzdui un regiment, e toată tapițată cu creton gri-deschis, chiar și interiorul dulapurilor. Când, în cele din urmă, am reușit să scap de bietul George, m-am alăturat lor. Jolene - cu forme generoase, blondă și palidă, care o adora pe Sophie Dahl fiindcă auzise că n-a făcut plajă în viața ei - mai fusese logodită de două ori. Am întrebat-o cum poate fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]