4,262 matches
-
să fie proiectată în vederea obținerii unor informații specifice, relevante și utile pentru a alege candidatul considerat corespunzător sau pentru a fundamenta decizia de angajare. a) Curriculum vitae este mijlocul de triere preliminară a candidaților, deoarece conține o serie de informații biografice, ușor de interpretat, privind compatibilitatea candidatului cu postul ce urmează a fi ocupat. El este redactat de către candidat și se referă la date obiective și concrete privind starea civilă, formația profesională, experiența în domeniul de activitate al postului oferit, funcțiile
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
grija unei evoluții individuale improbabile care se deschide (sau se Închide, după caz). Mulți dintre cei prezenți sunt cu gândul la examenele imediate sau la oportunitatea prinderii unei slujbe. Pentru dascăli, un astfel de prilej poate deveni un simplu reper biografic cu semnificație subiectivă („Doamne, a mai trecut un an!”), sau un moment prielnic pentru un discurs mobilizator, de impunere În fața celorlalți prin deșertăciuni de tot felul (discursuri siropoase, nostalgice, sentimentaliste, „inteligente” etc. zămislite așa, „instantaneu”, ad-hoc). Un astfel de prilej
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
afinitatea sa cu centrele monastice din Neamț: și-ar fi luat metania la mănăstirea Secu și s-ar fi îndreptat ulterior spre Occident. E sigur că a petrecut o vreme în Italia (temeiul pentru care va călători rămâne o enigmă biografică), a străbătut Veneția, Toscana, Roma, Statul Papal, Napoli și Sicilia, îi sunt familiare însă și ținuturi din Rusia și Ucraina (într-o epistolă ce-i aparține revin detalii despre Lavra Pecerska din Kiev). Înscăunat episcop de Hotin în 1767, ierarhul
AMFILOHIE HOTINIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285317_a_286646]
-
contrastează cu discursivismul văzut ca stare a desfășurării lucrurilor. Autorul creează sincope, spații de decantare a materiei poetice; operează contrageri, ruperi de ritm, pliază versul pe diferite formule, ca mai apoi să-l îndepărteze de o eventuală dicție previzibilă. Inserția biograficului, aluziile textuale, dizolvarea, pe alocuri, a lirismului și alunecarea spre proză, ironia, autoironia, definirea toposului „orașul meu colinar” încă din primul volum și păstrarea, augmentarea acestuia în cărțile ulterioare, totul prins într-o ecuație complexă, sunt elemente care, într-un
ANDRIESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285357_a_286686]
-
științelor populare”. Tuturor acestora le furnizează, sub semnătura sa ori sub pseudonime ca Andrei, Eugen, Hilarius, Lică, Lylo, Sirius, Stin, Syr, Tin, V’an, Victan, Victorian, Victor Eugen, Wega ș.a., poezii și proze scurte, cronici literare și dramatice, note, studii biografice, mii de articole pe teme științifice, precum și nenumărate traduceri. Cu articole de știință popularizată colaborează la alte numeroase publicații: „Tribuna”, „Epoca”, „România ilustrată”, „Revista idealistă”, „Sămănătorul”, „Noua revistă română”, „Flacăra”, „Gazeta Câmpinei”, „Gazeta politică și literară” ș.a. A. scoate, între
ANESTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285364_a_286693]
-
complete a acestui autor (1976-1995). A. este de asemenea coeditor al lucrării Monumenta Linguae Dacoromanorum. Biblia 1688 (volumul Geneza, apărut în 1988, a fost distins cu premiul „Bogdan Petriceicu Hasdeu” al Academiei Române). În studiul introductiv al ediției, A., aducând date biografice noi, reconsideră rolul lui Nicolae Milescu Spătarul în cultura română, socotindu-l cel dintâi traducător al textului integral al Vechiului Testament. Într-un alt studiu introductiv, la ediția Dosoftei, Opere (1978), A. reconsideră locul unei alte figuri proeminente a culturii
ANDRIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285358_a_286687]
-
1986; Premiul Academiei Române). De la început se remarcă bogăția informației, spiritul sobru, echilibrat, refuzul oricărei literaturizări. Ca biograf, A. lasă documentele să vorbească, situându-se în tradiția lui Șerban Cioculescu și nu a lui G. Călinescu. Portretul se deduce din discursul biografic, în care viața se împletește foarte strâns cu opera. Sagacele cercetător umple mari lacune de istorie literară (ca de exemplu identificarea articolelor nesemnate ale lui Heliade), discută critic diversele ipoteze privind biografia, alcătuiește o adevărată monografie a „Curierului românesc”, cea
ANGHELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285371_a_286700]
-
călător, funcționar disciplinat), abia în secolul al XX-lea autorul Peregrinului transilvan este valorizat ca scriitor, prin contribuția editorială și critică a lui N. Iorga și a lui Șerban Cioculescu. Autoarea reia toate datele cazului și, după un succint excurs biografic, procedează la o analiză sistematică a elocventului memorial al Drăgușanului, având în vedere tehnica narativă, structura compozițională, semnificația „voiajului”, așa cum se desprinde din Peregrin, pusă în comparație cu semnificația voiajului la predecesorii și contemporanii lui (Alecsandri, Bolintineanu, Filimon, mai vechiul Dinicu Golescu
ANTONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285388_a_286717]
-
, revista care a apărut la București în 1946, ca publicație a Partidului Social Democrat din România. Șunt înserate date biografice și note bibliografice despre Ion Păun-Pincio, I. C. Frimu, Karl Marx, Anatole France, Jean Jaurès, K. Kautsky. Colaborează cu versuri Ștefan Baciu, Ștefan Țîța; cu proza - Ion Pas, I. Felea, Gală Galaction; cu articole politice - G. Spina, Eugen Relgis. Alți colaboratori
ANUARUL SOCIALIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285400_a_286729]
-
primit Premiul „Pamfil Șeicaru”. Cartea de debut, dar și următoarea (Cum învățăm să trăim, 1977) recomandau un publicist cu aptitudini de reporter și de eseist pe teme civice. Textele de aici sunt montaje dinamice de reportaj, comentariu, interviu, anchetă, incursiune biografică, interferate ingenios. Ulterior, A. este atras de evocarea istorică amplă, minuțios documentată și resuscitând, pe un schelet epic, personaje și evenimente reale. Intervalul de timp subîntins de aceste documente cu tentă literară, situate la granița dintre reconstituirea istorică și roman
ARACHELIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285411_a_286740]
-
mai excentrice. Originile și statutul social (familie boierească, scăpătare, declasare, evadare În boemă), profilul psihologic (narcisism exacerbat, sentimentul de a fi unic și excepțional, deseori la limita patologicului, oroarea de vulgaritate și banalitate, de trivial și mediocru), precum și câteva „accidente biografice”, toate Îl Îndreptățesc pe Adrian Marino să-l situeze pe Macedonski Într-o linie care Îi include pe Baudelaire și Oscar Wilde. O privire superficială, concentrată exclusiv asupra stridențelor din aceste „accidente”, l-ar putea descrie pe Macedonski drept un
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Ion Luca Caragiale, el i se pare un om la vreo 45-50 de ani, cu un aer de „majordom În concediu duminical”. Mulți cred că portretul e cam acru făcut, lăsând loc liber feluritelor interpretări și, nu mai puțin, analogiilor biografice. „Mateiu Caragiale avea snobismul nobilitar, Își alcătuia un blazon și vâna ordine străine, el, care nu era În nici un chip aristocrat.”1 Aerele acestui „Despot Vodă al contemplației”, care iarna deschide ușile „cu mănuși de piele de Suedia” din simplul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ideii care dă titlul unui mic capitol, Narcis, eroul vieții moderne. Am putea scrie cu Îndreptățire Dandy, eroul vieții moderne. Subiect tentant pentru un Întreg volum. Dacă ar fi să Îl compunem, am porni de la premisa că dandy-ul (real, biografic, dar și cel imaginat de artă) de la finele secolului al XIX-lea până după primul război mondial poate fi interpretat și ca „hieroglifă” a modernității, În toate ipostazele ei. Inclusiv În cea postmodernă, ale cărei principii dandysmul le conține. Așadar
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Editura Meridiane, 1992, traducere, antologie, prefață și note de Radu Toma. Baudrillard, Jean, De la séduction, Paris, Denoël, 1979. Baudrillard, Jean, Les stratégies fatales, Paris, Editions Grasset & Fasquelle, 1983. Benjamin, Walter, Iluminări, București, Editura Univers, 2000, traducere de Catrinel Pleșu, notă biografică de Friedrich Podszus. Boulenger, Jacques, Sous Louis-Philippe: les dandys, Paris, Ollendorf, 1907. Boutet de Monvel, Roger, George Brummell et George IV, Paris, Plon, 1906. Brummell, George Bryan, Male and female costume: Grecian and Roman costume; British costume from the Roman
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Gherghel și N. Țimiraș. Publicația urmărea „strângerea energiilor” și reliefarea „notelor locale în sufletul național”, cultivând, cel puțin programatic, ideea stimulării vieții culturale a zonei. Primul număr se deschide cu un articol semnat de Hortensia Papadat-Bengescu, însoțit de scurte note biografice și de portretul scriitoarei. Colaborează cu versuri D. Stoicescu, Al. Gherghel, Ion N. Roman; cu proză, Gala Galaction, Silvia Constantinescu. D.l. mai conține medalioane consacrate lui N. Țimiraș, Petre Vulcan și Ion Jalea. Numărul 4 este închinat poetului latin Ovidiu
DOBROGEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286803_a_288132]
-
Al. Gherghel, Ion N. Roman; cu proză, Gala Galaction, Silvia Constantinescu. D.l. mai conține medalioane consacrate lui N. Țimiraș, Petre Vulcan și Ion Jalea. Numărul 4 este închinat poetului latin Ovidiu: Hortensia Papadat-Bengescu semnează medalionul Pentru Ovidiu, D. Stoicescu, note biografice și bibliografice despre Ovidiu și opera sa și tot el tălmăcește, din Tristele, poemele Către soție și Către viitorime; se reproduce fotografia statuii lui Ovidiu de la Constanța și se dau informații în legătură cu inaugurarea unui monument la Sulmona, locul nașterii poetului
DOBROGEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286803_a_288132]
-
româno-maghiare și traduce în limba maghiară din proza și dramaturgia românească (Nicolae Bălcescu, I.L. Caragiale, I. Creangă, I. Agârbiceanu, Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, Marin Preda, N. Velea). În antologia literaturii universale, redactată de Kardos László, selectează textele și semnează notele biografice ale scriitorilor din secolul al XIX-lea și al XX-lea, prezentând douăzeci și opt de autori români. Sub redacția și îngrijirea sa, însoțite de studii introductive, au apărut în limba maghiară volume de versuri alese din A. Toma, Tudor Arghezi, Alexandru
DOMOKOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286822_a_288151]
-
unei convorbiri evlavioase cu Dumnezeu, în care sunt folosite atât ruga și implorația, cât și blestemul și invectiva împotriva uitării și înstrăinării. Tema iubirii Basarabiei și României este predominantă. Proza din volumul Să vii acasă pe un nor (1989), oralizantă, biografică, de sorginte populară, este structurată în episoade parabolice, având în centru pe un moș Carp, rostitor de pilde. Drama Viforul (1942) va fi inclusă peste decenii într-un volum colectiv, publicat în 1996. Alte piese (S-a întâmplat la seceriș
DONOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286831_a_288160]
-
singurele care au primit cu adevărat girul creatorului. Opera eminesciană este cercetată cu ajutorul a două modalități: una istoristă (în care, totuși, biografia este subsumată operei) și una tematică (în care locul de căpetenie revine laitmotivelor obsedante). Istoricul literar îmbină sugestiile biografice cu jaloanele oferite de operă, precum apariția unui motiv definitoriu sau atitudinea față de limbaj. El investighează cu deosebire modalitățile prin care Eminescu se detașează de precursori, pentru a dobândi ceea ce se numește „identitatea ascunsă a personalității creatoare”. Autorul crede că
DRAGAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286843_a_288172]
-
pagini memorialistice conținea și Coupo Santo, inclus de autor în Puncte cardinale în haos, în care se relata participarea la serbările felibrilor. Pe de altă parte, prilejuri diferite i-au impus scriitorului și îndrumătorului cultural și politic rememorarea unor episoade biografice. Un ciclu de articole detalia astfel istoria ziarului „Calendarul”, în intenția de a proba opiniei publice nevinovăția directorului său. La fel, „mărturisirile” făcute în 1932 studenților la Facultatea de Litere constituiau nu doar expresia unui crez artistic, ci și o
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
un veritabil cult. Lucrările despre maestru au o valoare exclusiv documentară. C. reconstituie mai întâi, în volumul Pe urmele lui Gala Galaction (1982), călătoriile preotului și scriitorului în provinciile românești și în străinătate (Ungaria, Italia, Egipt, Muntele Athos etc.). Trama biografică a reconstituirii este ulterior dezvoltată și amănunțită într-o monografie, Gala Galaction (1989), îmbinând criteriul cronologic cu cel tematic. Prezentarea operei literare este descriptivă, adesea convențional lirică și (în absența simțului critic) dublată de admirația nediferențiată, nivelatoare. Informația istorico-literară este
CUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286582_a_287911]
-
Cel mai solid inventar tematic al literaturii române dintre cele două războaie mondiale se află în cele trei volume ale sintezei Literatura română între cele două războaie mondiale (1967-1975). Descrierea operei fiecărui autor este pe cât posibil exhaustivă, imparțială, nesubordonată avatarurilor biografice. Tonul este limpede și ponderat, reducând la minim amestecul ideologic în tratarea operei. Lucrarea a rămas până astăzi principalul ghid școlar și universitar în studierea acestei epoci. Explicațiile de tip determinist-social sunt puține, evident impuse de nevoia de „distanțare critică
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
Brumaru și susură ceainicele care distilează «Ceaiuri scăzute până la esența / Trandafirie-a lucrului în sine!»” În Tânărul Dostoievski, Pe urmele lui Don Quijote, Dicționarul personajelor lui Dostoievski și în celelalte eseuri de literatură universală, metoda analitică se asociază, uneori, cu metoda biografică, într-o accepție nouă. Criticul nu explică opera prin datele biografiei, încearcă doar să înțeleagă o existență prin datele operei și să stabilească o relație între cele două euri separate atât de categoric de Proust și, după el, de noua
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
memorabilă, viața ei pierdută, fragmentată, capătă sens. Criticul folosește aceeași metodă în analiza personajelor lui Creangă (Dicționarul personajelor lui Creangă). El identifică 151 de personaje în Amintiri din copilărie și alte 189 în povestiri și povești și le întocmește fișele biografice. Părerea lui, contrară celei a lui G. Călinescu, este că biografia se confundă în Amintiri din copilărie cu ficțiunea, aducând dovada atestării documentare. C. ia din text cele mai mici amănunte (o vorbă oarecare, aruncată de eroul-narator, faimosul Nică a
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
de școală din Humulești, colegii de la Școala de catiheți de la Fălticeni ș.a.) și salvează de la uitare o puzderie de figuri de plan secund, figuri trecătoare, nume pe care lectorul obișnuit, atent la aventurile lui Nică, le ignoră. Criticul le reconstituie biografic, le creează o biografie și le dă un rol în această imensă familie care este lumea lui Creangă. Face acest lucru cu atenție maximă, cu pasiunea și familiaritatea cu care ar vorbi de niște vecini și prieteni pe care îi
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]