2,274 matches
-
lui ne-a zdrobit inimile de Întristare. S-a mai stins un bec pentru România! Regretăm cu lacrimi plecarea lui. Amin. Ștefan cel Mare 22.10.2006 Ștefan cel Mare și Sfânt Ai luptat pe-acest pământ Ai luptat cu biruință Și ne-ai crescut În credință Să fim tari și puternici Și s-avem urmași vrednici. Dar ca tine nu mai sunt Tu erai viteaz neînfrânt Ai crezut că te-ai luptat Țara toată ai salvat! De turci și de
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
comunal din Huși (primar, ing. C. C. Zotta) s-a hotărât aplicarea legii cu privire la împroprietărirea cu locuri de casă a combatanților din Primul Război Mondial, care au fost decorați cu medaliile „Steaua României”, „Coroana României” și „Bărbăție și Credință”. Bucuria marii biruințe, care ne-a adus întregirea neamului, a pus capăt suferinței și lipsurilor. Hușii și-au reluat viața liniștită. 5. Hușii în perioada interbelică Prin revenirea Basarabiei la România în 1918, s-a produs o adevărată renaștere a urbei hușene. Revirimentul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
curaj, cu ce abnegațiune lucra fiecare pentru marele scop de regenerare a neamului românesc! Era o suflare puternică de reînviere care trecea peste țară și căreia nici un obstacol din lume n-ar fi putut să-i puie stăvili. Și totuși biruința nu era deloc sigură, căci aveam dușmani strașnici atât în afară cât și înlăuntru, care ne stăteau în cale. În afară erau trei mari împărății vecine, Austria, Rusia și Turcia cari nu vedeau cu ochi buni curentul unionist de la noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Cine știe dacă n-o fi și o parte de adevăr în aceste legende, căci nu degeaba au trecut ele din generație în generație prin pătura veacurilor pănă în ziua de astăzi. Atât cel puțin este adevărat că, cu toată biruința turcilor la Valea Albă, unde după spusa cronicarului Urechie au căzut multă boierime și mulți viteji moldoveni, totuși turcii au trebuit să se retragă peste Dunărea, urmăriți și hărțuiți de Ștefan cel Mare, care le-a pricinuit mari pagube; iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de angevini. în heraldică, poziția personajului simbolizat corespunde referentului denominat, ori leul din stema amintită stă orientat spre apus. Dacă Vlad s-a raportat la leul maghiar a simbolizat în stema sa o dublă victorie, atât împotriva suzeranității maghiare și biruința ortodoxismului amenințat de expasiunea catolicismului peste granițele muntoase ale Făgărașului. Cât despre însemnele ordinului, dragonul capătă valențe antagonice și chiar un renume negativ în conștiința creștină . Nu greșim afirmând că însuși Vlad a produs devierea de sens, prin schimbarea codului
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
stânga ( pentru creștini, izbăvirea de păcate vine din Răsărit) era însemnat pe spinare o platoșă cu o cruce inițial malteză, apoi latină, obținută prin lungirea liniei verticale, probabil ca semn distinctiv față de alte confrerii, dar și semn apotropaic și de biruință și apărare, de la Constantin cel Mare încoace). Veșmântul oficial al membrilor ordinului era o capă neagră purtată pe fond roșu, simbolizând, poate, chinurile Mântuitorului sau lupta dintre pasiuni și virtuți. în multe mitologii, dragonul este un simbol proteic legat de
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
-a îndurat-o, îndestul, cu prisosință. Tu ești unica scăpare, ce primești cu bunătate Pe cei buni și cei ce-ncontra-ți au greșit cu răutate. ............................................................ Binecuvântată-n lume fii, tu cruce, și slăvită, Tu, ce arăți la lumea-ntreagă biruința-ți strălucită Cu recunoștință-adâncă, eu sărut a ta figură ; Fii slăvită-o cruce sfântă de întreaga creatură. Tu ești semnul sfânt de care Iadu-ntreg se înspăimântă, Cinste ție-ngenunchere și-nchinare, cruce sfântă. Pr. Iosif Celante (Viața, nr. 9, septembrie 1931) 9
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
materială și spirituală de ieri și de astăzi a acestui popor, idealurile, împlinirile și proiectele; a revedea locurile copilăriei și ale tinereții, întâia școală, întâia bibliotecă, întâiul șantier sau birou; a regăsi ambianța primelor sentimente puternice; a călca pe câmpurile biruințelor lui Ștefan sau Mihai sau a le contempla ctitoriile; a examina cu ochi expert construcțiile României din ultimul sfert de secol, către care atâția specialiști din alte țări își îndreaptă cu admirație privirile - iată experiențele pe care știm că cei
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
o urmăresc pas cu pas.“ („Un deceniu“, Gazeta literară, 1 octombrie 1959) Despre Lucia Demetrius și despre ritmul ei de supușenie (nota V. I.) „În pragul marii aniversări, în pragul împlinirii acestor 40 de ani de jertfe, de luptă, de biruințe ale partidului, fiecare om din țara noastră, a cărui viață s-a schimbat, s-a așezat pe alte temeiuri, are în fața lui, pentru el însuși și pentru copiii lui, alte perspective și posibilitatea fără capăt a împlinirii oricăror curajoase năzuințe
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
un partid! Și are-n frunte Om între oameni, pentru oameni-om! Pentru lumina țării azi cărunt e! Pentru aceasta l-am urmat și-l vom Urma cu-ntreaga vieții noastre ființă, Cu pasiune, faptă și idee Până la marea țării biruință În comunismul ev, de epopee.“ („Acest partid e inima“, Scînteia, 20 noiembrie 1977) „Poporul simplu numele-i rostește Din mari orașe-n cel mai mic cătun. Azi, Ceaușescu, spus pe românește, Înseamnă Cel Viteaz, Cel Drept, Cel Bun.“ („Poporul - simplu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a dărui celor de azi atașament și inteligență din tezaurul înaintașilor.“ (România literară, 26 ianuarie 1978) EFTIMIU Victor „Progresul pe care l-a luat țara în anii puterii populare e o chezășie că acest popor merge cu pași falnici spre biruințe mari - și acest progres necunoscut până azi în patria noastră ne umple de bucurie și ne îmbărbătează la o cât mai spornică activitate care să ne facă vrednici de toți vizionarii marilor destine românești.“ (Luceafărul, 8 mai 1971) EMILIAN, Episcop
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
vol. IX, 1985) ENESCU Radu „Președintele Nicolae Ceaușescu nu aparține numai, încă de pe-acum, istoriei României și lumii contemporane, dar participă activ la făurirea unui destin fără precedent pentru patria sa la efortul unanim recunoscut de-a contribui la biruința păcii, a cooperării și socialismului pe plan internațional. Mai mult: participarea sa este o creație permanentă și nemijlocită de linii directoare, de majore indicații cu valoare de optimă decizie pentru activitatea noastră viitoare, a tuturor. Oricine l-a ascultat și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
însemnate îi aparține și sentimentul acesta firesc. Dar elanul mereu înnoitor și spornic al muncii libere, însoțit de zborul cel mare al imnului și al cântecului, purtat de oameni de la o zi la alta, ne îndreptățesc să întrezărim mereu alte biruințe ale poporului nostru senin și harnic.“ („Țara a luat cunoștință“, Glasul Patriei, 10 februarie 1960) MĂRGINEAN Viorel, vice președinte al Uniunii Artiștilor Plastici „Suntem convinși că urmând directivele Congresului educației politice și culturii socialiste, prețioasele indicații ale secretarului general al
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
noastră socialistă, poezie a faptelor fără precedent în istorie. Epopeea ei încă n-a fost scrisă. Genialul Homer al lumii moderne încă nu s-a născut. Poate că nu i-a venit încă vremea. Încă n-am așezat cunună de biruință deplină pe frunțile noastre trudite de muncă, încă-n palmele noastre ciocanul și sapa mai fac bătături, încă mușchii noștri se întind, se încoardă, într-un efort colosală Încă n-am cucerit întrecerea. Homer să vină atunci - și va veni
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
învățământului și culturii în patria noastră, propășirii multilaterale a României socialiste.“ („Din gândirea filozofică a tovarășului Nicolae Ceaușescu“, Ateneu, mai 1988) STANCIU Anton „Bărbatul prin care vorbește poporul și țara-i un cântec și-un cântec e glia în El biruința își află izvorul și spui Ceaușescu cum spui România!“ („Aici, în cetatea iubirii și muncii“, Flacăra, 17 decembrie 1982) „De iureș fierbinte se-ncarcă bărbații o horă de inimi asaltă câmpia în Țara Luminii horesc și Carpații și spui CEAUȘESCU
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mult decât păgubitor pentru el, voievodul muntean avusese un singur beneficiu din acesta: extinderea autorității mitropolitului Țării Românești asupra clerului român din Transilvania, fiind astfel instituționalizată „unitatea spirituală a românilor din Ardeal cu cei din Țara Românească“(Victor Papacostea) După biruința dela Șelimbăr, Mihai a mers mai departe; el a înființat (sau a reînființat, între specialiști se poartă încă discuții), mitropolia ortodoxă dela Alba Iulia, primul pas spre recunoașterea oficială a confesiunii ortodoxe. Odată atins acest obiectiv, românii ortodocși ar fi
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
singurii care cred că pot să-l ia de model sînt cei care l-au Înțeles rău. Spre deosebire de Ulise care coboară În Ithaca pe deplin lămurit asupra aventurilor lui, Tezeu iese din labirint cu mîinile goale. De fapt, unica sa biruința certă a fost aceea postumă, citată de Platon În Fedon. Tezeu făgăduise lui Apolo că, de va scăpa cu viață din labirint, atenienii vor face În fiecare an o procesiune la Delos. Și a rămas lege ca, din clipa plecării
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
se destramă. Și dacă În alții căutăm ceea ce ne seamănă sau ne neagă, am putea ști ce gîndește... (...Dacă aș fi Înțelept, ar trebui să port În mine un Minotaur mort, o spaimă Învinsă, dar sînt departe de o asemenea biruință, sau mi-am dat seama, fără s-o recunosc, că n-o voi obține niciodată; nu sînt nici atît de viteaz, nici atît de norocos ca Tezeu. Și am labirintul În inima mea. N-am unde să fug. Aș fi
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Adevărații „antici”, scria el, sîntem noi, În timp ce epoca pe nedrept numită „antichitate” este În realitate tinerețea lumii. Deschizînd pleoapele, zeița a căpătat ochi omenești care au văzut și alte lucruri, În afara mării. Renașterea sărbătorește din nou, ca și cultura greacă, biruința lui Oedip asupra sfinxului, dar ea știe sfîrșitul poveștii. Paris Lăudîndu-i frumusețea, legenda nu mai găsește altceva să-i acorde lui Paris. După zece ani, soția adulterină se Întoarce În brațele lui Menelau ca și cum nimic nu s-ar fi Întîmplat
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
voma flăcări. Apoi zeii l-au părăsit și chiar l-au urmărit cu ură. Belerofon a vrut să se ridice cu calul său Înaripat și să cucerească Olimpul, dar zeii l-au prăbușit, ne explică Pindar. Căderea sa Încheie ceea ce biruința asupra Himerei Începuse. Beat de victorie, Belerofon n-a recunoscut În sîngele Himerei care-i mînjea mîinile singurătatea care-l aștepta. Acum aventurile și eroismul tinereții au trecut și a venit momentul cînd el trebuie să recapituleze. Se Întoarce cu
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Crezuse că puterea sa n-are margini și iată că moartea i le-a arătat În sine Însuși. Zeii n-au nici un amestec aici. Acolo pe rug era un om care suferea. Singur el și focul. Dar ce-au fost biruințele lui dinainte? Doar o amînare a acestui moment? Nu, nu se poate, mi-am spus mereu cît am stat pe insula Lemnos...) Așadar, chiar dacă Heracles este un semizeu, muncile lui aparțin unui om care sîngerează, schimbă lucrurile prin efort, nu
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
să se mulțumească să mănânce ca mine și, de asemenea, să bea și să se îmbrace ca mine2 etc., trebuie, de asemenea, să trudească ziua și să vegheze noaptea cu mine, pentru ca mai apoi să aibă parte cu mine la biruință, cum a avut și în trudă”. 94. Al treilea punct. Să chibzuim ce trebuie să răspundă supușii buni unui rege atât de generos și atât de omenos; și, prin urmare, dacă vreunul nu ar primi cererea unui astfel de rege
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
monografie cu succese optimiste și arta unei scrieri literare. Romanul lui Constantin Munteanu nu se putea substitui unui raport de activitate ci prezenta viața reală, în luminile și umbrele ei. Pentru organizatorii lansării a fost un eșec. Pentru autor, o biruință împotriva fricii. Ca orice scriitor care se respectă el nu făcea demascări virulente, ci apela la strategia mai eficientă a cititului printre rânduri. Mesajul odată lansat prindea perfect pe suportul general de așteptare a schimbării și a nemulțumirii. Scriitorul era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
scriitori. Astfel, românii sunt „otrăviți complet de literatura jidovească”, scrisă de intelectuali „evrei Împuțiți” ( G. Gavrilescu, „Jidanii În literatura română”, Învierea, 15 iunie 1941 ; <endnote id="cf. 693, II, p. 85"/>). În celebrul său răspuns la ancheta „De ce cred În biruința mișcării legionare ?” (Buna Vestire, nr. 244, 17 decembrie 1937), Mircea Eliade se arăta Îngrijorat că „neamul românesc”, fiind „cotropit de evrei”, va pieri „Îmbătat de vorbe și alcool” <endnote id="(675, p. 64)"/>. Pentru Corneliu Zelea Codreanu, publi cistul român
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În 1941, de exemplu, toți tinichigiii din orașul Cernăuți erau evrei, În afară de unul <endnote id="(499 și 693, II, p. 260)"/>. Tot la Începutul secolului XX, Într-un articol intitulat chiar „Evreii ca meseriași” (apărut pe prima pagină a publicației Biruința, nr. 166 din 1909), poetul român Alexandru Macedonski se lupta și el cu prejudecățile populare privind mercantilismul evreilor, Încercând să demonstreze că aceștia „nu se dedau, după cum zic unele dintre popoarele printre care trăiesc, decât numai la specula banului”. „Astăzi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]