2,096 matches
-
ceva cu noi. — În regulă. La restaurantul Kenilworth, Amory a făcut cunoștință cu Burne Holiday - pe băiatul cu ochii gri Îl chema Kerry - și, În timpul unei cine fade, cu supă străvezie și niște legume anemice, s-au delectat privind alți boboci, care fie congregau În grupuri mici, cu un aer stânjenit, fie stăteau În grupuri mari, dând impresia că se simt ca acasă. Aud că la cantină e destul de rău, a zis Amory. — Așa se zvonește. Dar ești obligat să mănânci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
a Întrebat Amory pe fratele mai mare. — Eu, nu. Burne ăsta va lucra pentru Prince - The Daily Princetonian, vreau să spun. — Da, Înțeleg. — Tu intenționezi să faci ceva? — Cred că da. Voi Încerca să joc În echipa de fotbal a bobocilor. — Ai jucat la St. Regis’? — Nu mult, a recunoscut depreciativ Amory. Dar am slăbit al naibii de tare. — Nu ești slab. Păi, eram mai solid astă-toamnă. — Of! După cină s-au dus la cinematograf, unde pe Amory l-au fascinat comentariile volubile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
frumusețea lui leneșă, semnificația lui doar pe jumătate Înțeleasă, desfătarea naturală a stufului În lumina lunii, frumoasele, prosperele mulțimi adunate la jocuri și mai ales atmosfera competitivă instaurată În grupa sa de studiu. Din ziua când, epuizați, cu ochii mari, bobocii În echipament de sport s-au Întrunit În sala de gimnastică și l-au ales pe unul din Hill School șef de grupă, pe o celebritate din Lawrenceville adjunct și pe o stea de hochei de la St. Paul’s secretar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
poezii, ca tipul ăla, D’Invilliers, de la revista Lit. Amory a Întins leneș mâna spre teancul de reviste de pe masă. — I-ai citit ultima capodoperă? — Nu scap nici una. Sunt rarități. Amori a frunzărit publicația. — Hei! a strigat surprins. E Încă boboc, nu? — Da. — Ascult-o pe asta! Sfinte Dumnezeule! „Vorbește o subretă: Ziua se-mbracă-n falduri de neagră catifea, Lumânărele dalbe, În cleștii argintați, Cu flăcări tremurânde, sunt niște umbre-n vânt. Pia, Pompia... vino, să plecăm...“ — Acuma spune-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
de ochii studenților din anii mari, deci În fiecare după-amiază la patru, Amory, Împreună cu un prieten sau cu o carte, se ducea acolo să facă experimente digestive. Într-o zi de martie, găsind toate mesele ocupate, se așezase În fața unui boboc, care stătea absorbit cu capul Într-o carte, la ultima masă. S-au salutat scurt din cap. Amory a citit douăzeci de minute din Profesiunea doamnei Warren și a consumat chifle cu șuncă (pe Shaw Îl descoperise absolut din Întâmplare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
la ultima masă. S-au salutat scurt din cap. Amory a citit douăzeci de minute din Profesiunea doamnei Warren și a consumat chifle cu șuncă (pe Shaw Îl descoperise absolut din Întâmplare, În sesiunea de iarnă, scotocind prin bibliotecă). Celălalt boboc, și el cufundat În lectură, a topit Între timp trei pahare de lapte de malț cu ciocolată. Treptat, ochii lui Amory s-au ridicat spre volumul din mîna colegului său. A descifrat, literă cu literă, numele autorului și titlul, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
la niște urechi surde. De fapt, D’Invilliers era vag exasperat de eforturile lui Amory, așa că acesta și-a limitat vizitele la una pe săptămână și-l invita ocazional pe Tom la 12 Univee. Asta stârnea râsete blajine printre ceilalți boboci, care i-au poreclit „Doctor Johnson și Boswell“. Alec Connage, un alt musafir frecvent, Îl simpatiza vag, dar se temea de el, fiindcă era un erudit. Kerry, care știa să-i vadă, dincolo de flecăreala poetică, adâncimile solide, aproape respectabile, ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
care se scursese atât de insidios În după-amiezile leneșe de aprilie, care păruse intangibil În lungile amurguri de primăvară. Seară după seară, cântecele studenților din anul terminal plutiseră peste campus cu o frumusețe melancolică, iar prin carapacea conștiinței sale de boboc pătrunsese o devoțiune profundă și respectuoasă față de zidurile cenușii și vârfurile gotice și tot ce simbolizau ele, ca depozitare ale unor vremuri defuncte. Turnul vizibil de la fereastra lui, care se avânta În sus și creștea, transformându-se Într-o turlă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
sale Încete. Era un pârâu În care avea să arunce o piatră, iar cerculețele concentrice stârnite vor dispărea aproape din clipa când piatra Îi va zbura din mână. PÎnă În momentul acesta nu dăruise nimic, nu luase nimic. Un student boboc Întârziat, cu o pelerină din pânză impregnată care fâșâia sonor, a trecut pleoscăind pe aleea moale. De undeva de sub o fereastră nevăzută, o voce a țipat inevitabila somație „ Scoate capul afară!“ O sută de sunete mici ale curentului ce-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
foarte juvenil, de Înghionteli și bătăi stângace pe umăr, din pricina căruia fiecare s-a pomenit angajat În conversație cu persoana pe care dorea cel mai puțin s-o Întrețină. Isabelle a manevrat În așa fel Încât ea și Froggy Parker, boboc la Havard, cu care jucase cândva șotron, să găsească loc de stat pe trepte. O referire plină de umor la trecut era tot ce-i trebuia. Isabelle putea face lucruri remarcabile În societate pornind de la o singură idee. Mai Întâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
la ora patru și s-au dus Împreună pe zâmbitoarea Prospect Avenue, prin mulțimea veselă, să ia ceaiul la Cottage. În seara aceea se țineau dineurile anuale ale cluburilor, așa că la șapte Amory i-a pasat-o pe Isabelle unui boboc și i-a dat Întâlnire la sala de sport, la unsprezece, când cei din anii mari puteau intra la balul bobocilor. Fata nu i-a Înșelat așteptările și Amory, fericit, ardea de nerăbdare să facă din seara aceea punctul nodal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
seara aceea se țineau dineurile anuale ale cluburilor, așa că la șapte Amory i-a pasat-o pe Isabelle unui boboc și i-a dat Întâlnire la sala de sport, la unsprezece, când cei din anii mari puteau intra la balul bobocilor. Fata nu i-a Înșelat așteptările și Amory, fericit, ardea de nerăbdare să facă din seara aceea punctul nodal al viselor sale. La ora nouă, studenții din anii mari au ieșit În fața cluburilor să privească retragerea cu torțe a bobocilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
bobocilor. Fata nu i-a Înșelat așteptările și Amory, fericit, ardea de nerăbdare să facă din seara aceea punctul nodal al viselor sale. La ora nouă, studenții din anii mari au ieșit În fața cluburilor să privească retragerea cu torțe a bobocilor, iar Amory se Întreba dacă grupurile de băieți Îmbrăcați la patru ace, proiectate pe fundalurile negre, maiestuoase, ale clădirilor și luminate de făclii, făceau ca noaptea să pară la fel de strălucitoare În ochii bobocilor curioși, care aclamau, pe cât fusese pentru el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
cluburilor să privească retragerea cu torțe a bobocilor, iar Amory se Întreba dacă grupurile de băieți Îmbrăcați la patru ace, proiectate pe fundalurile negre, maiestuoase, ale clădirilor și luminate de făclii, făceau ca noaptea să pară la fel de strălucitoare În ochii bobocilor curioși, care aclamau, pe cât fusese pentru el cu un an Înainte. A doua zi, altă Învârtejeală. Au luat prânzul Într-un separeu al clubului, Într-un grup vesel de șase oameni, iar În timpul mesei Isabelle și Amory se priveau tandru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
gata. Nu, nu sunt, spuse el nesigur. La Princeton... — Of, tu și Princetonul tău! După cum vorbești de el, ai crede că lumea se termină acolo. Poate că scrii mai bine decât oricare altul de la ziarul The Daily Princetonian; poate că bobocii chiar te cred important... — Nu Înțelegi... — Ba Înțeleg, l-a Întrerupt ea. Înțeleg, pentru că vorbești Întruna numai despre tine și odinioară Îmi plăcea, dar nu-mi mai place. — Și În seara asta am vorbit? — Aici e buba, a insistat Isabelle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
ani petrecuți de Amory acolo, când a văzut școala schimbându-se, extinzându-se și trăind pe măsura frumuseții ei gotice prin alte mijloace decât parăzile nocturne, au sosit niște indivizi care au zguduit-o până În străfundurile ei pletorice. Unii fuseseră boboci - boboci năbădăioși - din promoția lui Amory, alții aparțineau generației următoare. La Începutul ultimului său an de studenție, În jurul meselor mici de la Nassau Inn, aceștia au Început să pună sub semnul Întrebării, cu glas răsunător, instituțiile pe care Amory și atâția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
petrecuți de Amory acolo, când a văzut școala schimbându-se, extinzându-se și trăind pe măsura frumuseții ei gotice prin alte mijloace decât parăzile nocturne, au sosit niște indivizi care au zguduit-o până În străfundurile ei pletorice. Unii fuseseră boboci - boboci năbădăioși - din promoția lui Amory, alții aparțineau generației următoare. La Începutul ultimului său an de studenție, În jurul meselor mici de la Nassau Inn, aceștia au Început să pună sub semnul Întrebării, cu glas răsunător, instituțiile pe care Amory și atâția alții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
mușcăturile, ochii lipsă. — E unul dintre cazurile alea foarte urâte. Ai vorbit cu Henderson și Deffry? — Au plecat să-și scrie rapoartele. Nimic special. Urât, zici? — Cel mai urât pe care l-am văzut vreodată. Dietrich oftă. — Danny, ești un boboc în poliție. N-ai avut când să vezi un caz ca ăsta. Poate doar în cărțile tale - în alb-negru. Gura și brațul lui Kathy Hudgens se suprapuneau pe tavanul - în culori. Danny se reținu să nu explodeze. — Ai dreptate, șefu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
sticlă acolo? Danny simți că roșește și el. Pentru că ești deștept? Mâna lui Mal continuă să ciocăne. — Nu, pentru că nervii tăi sunt la fel de încordați ca și ai mei și pentru că miroși întotdeauna a Lavoris. Ca de la un ofițer superior la boboc: polițiștii care miros a apă de gură sunt băutori. Și polițiștii băutori care își cunosc măsura sunt de regulă polițiști buni. „Polițiști buni” dădu undă verde. Danny împinse mâna lui Considine, trase sertarul și scoase o sticlă de un sfert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
social după ce Mal îi redesenase contururile feței. Neliniștit, achită nota de plată, apoi se urcă în mașină și ajunse pe dealurile din Pasadena, unde parcă mașina într-o râpă complet întunecată a canionului: „Cordite Alley”, locul unde generația lui de boboci LAPD se amețea cu alcool, discuta tot felul de rahaturi și trăgea la țintă, folosind tufele înalte pe post de infractori. Pe jos se vedea un strat gros de cămăși de cartușe. Punând farurile pe faza lungă, Mal observă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
să facă parte din Brigada Durilor, unde intrai cu pistolul scos, iar tipi ca Dudley Smith te respectau. Pe când lucra la Moravuri, desființase o rețea de bordeluri din Chinatown despre care se credea că nu puteau fi distruse. Trimisese niște boboci abia veniți de la Academie ca să solicite sex oral, iar aceștia au fost urmați cinci minute mai târziu de uși dărâmate cu berbecul și de operatori de la laborator, care fotografiau întreaga operațiune. Toate fetele de-acolo de-abia coborâseră de pe vaporul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
studiile de la Drept au devenit insuportabil de plicticoase, a intrat la Departamentul de Poliție din Los Angeles, fără să știe cât va rezista ca polițist - sau dacă va rezista cât de cât. Apoi a plecat acasă de Crăciun - un polițist boboc de douăzeci și trei de ani, speriat de atmosfera din ghetoul negrilor. La masa de Crăciun a apărut în uniformă: cu centura Sam Browne, fluier suflat cu argint și pistol calibru 38. Desmond, regele mașinilor, încă marcat de cicatricile căpătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
apoi, directorului Ioan Marcu, fiind marcate de activități care s-au înrădăcinat cu timpul în viața școlii prin repetare periodică, dar permanent îmbogățite cu elemente noi, plăcute, atractive și cu o încărcătură emoțională puternică. Începutul anului școlar, marcat de emoțiile bobocilor din clasa I și curiozitatea elevilor din celelalte clase privitor la materia ce urmau să o studieze contrasta cu sfârșitul anului școlar, cu bilanțul unui an de muncă și răsplătirea rezultatelor obținute de cei mai silitori elevi prin premii ce
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
cu câte o căruță, ne-am refugiat în România, în baza unor “foi de evacuare“ emise de Prefectura orașului Bălți, cu destinația Deva. Am mers trei săptămâni pe o vreme rece cu lapoviță și ploi ajungând într-un sat numit Boboc, comuna Cochirleanca unde era aeroport militar aproape de Buzău. Comandantul aeroportului ne-a sfătuit să rămânem acolo căci frontul nu se va opri la Deva, ci va merge mai departe și tot vom fi prinși de ruși. Toate cele 12 familii
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Nicolae Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1700]
-
aeroportului ne-a sfătuit să rămânem acolo căci frontul nu se va opri la Deva, ci va merge mai departe și tot vom fi prinși de ruși. Toate cele 12 familii de refugiați am fost cazate la diverși locuitori din Boboc și lucram pe aeroport la construcția de piste betonate pentru avioanele românești și germane. Oamenii erau mulțumiți de noi și ne înțelegeau necazurile. Când rușii s-au apropiat de satul Boboc, toate familiile de refugiați sau retras într-un cătun
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Nicolae Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1700]