2,101 matches
-
pe Gică, pe Costică ori pe Ion. Țin minte că l-am întîlnit pe Gică: avea un buzunar plin cu biscuiți și celălalt, plin cu bomboane. Mă, îmi strigă el, mie mi-a adus Moș Crăciun zece biscuiți și douășpe bomboane. (Mi-amintesc exact numărul, mi-a rămas întipărit în minte ca o obsesie.) Ție ce ți-a adus? m-a întrebat el. Am mormăit și eu ceva, stăpînindu-mă să nu-mi dea lacrimile, de ciudă că mie nu-mi adusese
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
mormăit și eu ceva, stăpînindu-mă să nu-mi dea lacrimile, de ciudă că mie nu-mi adusese Moș Crăciun nimic și scuipam în vînt cojile semințelor de dovleac. Cînd Gică mi-a propus să-mi dea un biscuite și o bomboană pentru doi pumni de semințe, am trăit fericirea celui mai avantajos schimb făcut vreodată în viața mea. Tata era plecat de dimineață de acasă, dar nu la biserică, așa cum se ducea în fiecare an. N-am aflat niciodată unde s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ivit două persoane, Ghighi și Nina D., dolofană și burgheză, bine îmbrăcată și blondă din cap până-n picioare. Doamna casei - de altfel foarte drăguță cu mine - frământa pâine într-o oală, iar cel mic, firav, dar adorabil, se îndopa cu bomboane de la Nina. Mama lui are un sistem de educație minunat: îi dă [cele] 250 de gr[ame] de bomboane primite, el le mănâncă, pe urmă, cum spunea ea foarte plastic, stă pe tron o jumătate de oră și cu asta
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
casei - de altfel foarte drăguță cu mine - frământa pâine într-o oală, iar cel mic, firav, dar adorabil, se îndopa cu bomboane de la Nina. Mama lui are un sistem de educație minunat: îi dă [cele] 250 de gr[ame] de bomboane primite, el le mănâncă, pe urmă, cum spunea ea foarte plastic, stă pe tron o jumătate de oră și cu asta, basta. Am limba ascuțită, nu-i așa? Nu, mai degrabă aș vrea să te fac să zâmbești, draga mea
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
-su, Randall, iar eu am adus toată băutura pe care am găsit-o în bucătărie. Am băut fiecare câte o Margarita și un Gimlet, urmate de invenția mea, căreia i-am zis Bloomwood, constând în vodcă, suc de portocale și bomboane M&M, pe care le scoți apoi cu o lingură. — Dă-mi un pic topul. Vreau să fixez mai bine umărul ăla. Îmi dau jos bluza, i-o dau și îmi iau înapoi puloverul, fără nici o jenă. Pe bune, acuma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
să-mi dispară. Știu că o să fiți foarte fericiți, zic cu căldură, și îl sărut pe obraz, și izbucnim în râs la unison în clipa în care cineva aruncă în noi cu confetti. Invitații se preling din biserică, asemenea unor bomboane care se revarsă dintr-un borcan, vorbind, râzând și strigându-se pe nume, cu glasuri încrezătoare. Se înghesuie cu toții în jurul lui Suze și al lui Tarquin, sărutându-i, îmbrățișându-i și strângându-le mâinile, și eu mă îndepărtez puțin, întrebându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
observ, prins de unul dintre acestea, un cartonaș cu antet de la Casa Albă. Dumnezeule. — Fructe, spune Michael, încuviințând din cap. Foarte frumos. Se vede treaba c-ai vorbit cu doctorul meu. Cei de aici sunt foarte stricți. Vizitatorii care aduc bomboane sunt trimiși direct într-o cămăruță din apropiere și puși să facă jogging timp de zece minute. — Michael... Luke trage aer în piept adânc și-i văd mâinile încleștate pe coșul cu fructe. Michael, am vrut doar să-ți spun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
la capătul 96th Street. În clipa în care bat la ușă îi aud râsul în cascadă dinăuntru; deschid ușa încet și o văd așezată la birou, cu un pahar de șampanie în mână, telefonul în cealaltă și o cutie de bomboane desfăcută, în fața ei. În colțul încăperii, bătând la computer, e o fată cu mii de agrafe colorate, care trebuie să fie Kirsten. — Becky! spune Robyn. Intră! Termin imediat! Jennifer, draga mea, cred că ar trebui să mergem pe satin imprimat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
lume, recunosc și îmi întorc privirea spre apartamentul magnific din spatele meu. Zgomotele pătrund cu greu aici, în acest spațiu al parfumurilor, al fixativului de păr și al expectativei. Oriunde mă uit sunt aranjamente florale extrem de scumpe, coșuri cu fructe și bomboane de ciocolată, și sticle de șampanie la gheață. Lângă măsuța de toaletă, coafeza și fata de la machiaj vorbesc însuflețit, în timp ce se ocupă de Erin. Între timp, fotograful care face un reportaj despre nuntă schimbă filmul din aparat, asistentul lui se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
remarci miile de detalii care o fac unică și specială. Volanele albe de denim de la spate. Pliurile și încrețiturile marca Danny din talie. Paietele albe, ștrasurile și mărgeluțele care brodează întreaga trenă, ca și cum cineva ar fi răsturnat o cutie de bomboane pe ea. N-am văzut în viața mea o asemenea rochie de mireasă. E pur și simplu o operă de artă. — Ce să zic, spune Christina. Când mi-ai spus că ai de gând să porți ultima creație a tânărului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
semnaseră circulara ce inoculase subalternilor frica de a nu fi jefuită bostănăria fuseseră: Bercu Feldman (secretar general) și Iacob Wechsler (responsabilul comisiei organizatorice). b.t. CDE Huși a murit! !1 Arhivele consemnează și intervalul exact când evreii hușeni au Înfipt bomboana pe coliva dragei lor organizații, cu care au mers de-a brațeta timp de aproape opt ani: mai - iunie 1945- martie 1953. Partidul comunist, vrând să fie de-adevăratelea UNICA FORȚĂ POLITICĂ ÎN STAT a hotărât ca, simultan, să fie
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cărată de ucenicul Cristian. Le spune să se sărute, apoi nouă ne cere să ne punem câte o dorință. Vine la fiecare dintre noi, cântând, stropindu-ne cu alcool și punându-ne petale pe cap, apoi ne spune să aruncăm bomboanele, una câte una, către Urusona și dorința se va îndeplini. Terminăm, ieșim din râu, Alfonso aprinde o țigară și suflă fumul către fiecare dintre noi, mulțumește spiritelor care l-au ajutat și, odată cu apusul soarelui, ceremonia este declarată închisă. În
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
și sub care era adăpostită și căruța ca să nu stea afară în bătaia ploii și a ninsorilor. La vederea covrigilor cu aromă plăcută și frumos rumeniți copiii s-au bucurat din plin și au întrebat de ce nu le-a adus bomboane și turtă dulce, cum făcea în alte dăți, când se întorcea de la „chirie”. Costache le-a amintit că nu a fost la chirie ci a păscut juncanii în poiană, pe care îi și adăpostise deja în grajd. După ce a dat
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
bunica lor. − Maria, Emilia, ați luat tot ce am vorbit aseară? − Da, Costache, cred că n-am uitat ceva...ia să văd...pânză albită este, ceară de albine pentru lumânări mari și toiag am pus. Am luat și zahăr și bomboane și busuioc și tămâie...tot ce trebuie la o înmormântare... O podidiră iar lacrimile acestea scurgându-se pe obrajii crestați de riduri, parcă mai adâncite de durerea mare ce o îndura acum. își șterse lacrimile cu amândouă palmele și apoi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
energie uriaș. M. M.: Consumați pentru că nu stăteați, de la cinci dimineață până seara... S. B.: Da, nu se stătea. De aceea, ne mai completam nevoia de calorii cu dulciuri. Erau la mare căutare. Săracul furier venea cu ranița plină de bomboane și ciocolată. Am mâncat în armată dulciuri cât nu mâncasem până atunci, că nu am fost un mare consumator de așa ceva, dar nici de atunci încoace. M. M.: Ați văzut că la GAZ mai aveam pomi prin curte, aveam plan
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
școlar în Uruguay, după o întâlnire prealabilă cu directoarea, eram prezent, împreună cu soția, la Școala "România", pentru a participa la serbarea finală și festivitatea de premiere. Nu veneam "cu mâna goală" umplusem portbagajul cu mingi, rachete de tenis, fursecuri, biscuiți, bomboane, sticle cu sucuri pentru copii. (Interesant că de "acasă" mi se comunicase că nu există fonduri la buget pentru atare cheltuieli, așa că a trebuit să ne "descurcăm". Și totuși, aveam la Montevideo o școală care se chema "România". De-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
4 Un șir uluitor de doici și guvernante englezoaice, unele frângându-și mâinile, altele zâmbindu-mi enigmatic, Îmi ies În Întâmpinare pe măsură ce reintru În trecut. A fost Miss Rachel pe care mi-o amintesc Îndeosebi În legătură cu biscuiții Huntley and Palmer (bomboanele frumoase cu migdale deasupra din cutia de tablă Înfășurată În hârtie albastră și pesmeții fără gust de la fund), pe care-i Împărțea ilegal cu mine, după ce mă spălasem pe dinți. A fost Miss Clayton, care, când ședeam cocoșat pe scaun
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
o viteză colosală un Clouded Yellow rătăcit năvălea pe plaja plină de viață. Un plus de mișcare și de sunet aduceau vânzătorii care-și strigau cu glas tare marfa: cacahuètes, violete de zahăr, Înghețată de fistic de un verde divin, bomboane aromate și mici cocoloașe uriașe dintr-un aluat uscat, grunjos, ca de pișcot, care erau scoase dintr-un butoi roșu. Cu o claritate pe care n-a umbrit-o nici una din suprapunerile ulterioare, Îl văd parcă pe vânzător Înaintând prin
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
bărbat, mândră și docilă, modernă și iute, cu glezne suple și mâini subțiri. Fetițele cu șosete și balerini curați, cu care noi și alți băietani ne Întâlneam la lecțiile de dans sau la petrecerile de Crăciun, aveau tot farmecul, toate bomboanele și steluțele din pomul de Crăciun reflectate În irisul ochilor lor scânteietori și ele ne tachinau, ne priveau pe după umăr, participau cu bucurie la visurile noastre vag festive, dar aceste nimfe aparțineau unei alte categorii de făpturi decât frumoasele adolescente
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
de purpuriu-albăstrui În depărtare, produse de curenții calzi În colaborare și coroborați cu (auzi pietrele cum se rostogolesc când se retrage valul?) vechi poeți elocvenți și cu comparațiile lor surâzătoare. Și printre bobițele de sticlă linse de mare, ca niște bomboane - cu lămâie, cu cireșe, cu mentă -, printre pietricelele adunate de valuri și printre micile scoici canelate, lucioase pe dinăuntru, apăreau uneori cioburi de ceramică, Încă frumoase, cu smalțul și culorile intacte. Ne erau aduse ție sau mie spre examinare și
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
mă urmărea stăruitor - din Dumitru Țepeneag, interzis pe atunci, și multă vreme după aceea. În una din prozele sale de tinerețe, Țepeneag descoperea un original spațiu închis acolo unde - cu siguranță - nimeni nu s-ar fi așteptat: în cavitatea unor bomboane fără miez, cu pereți ca de sticlă, groși, translucizi, filtrând lumina zilei în funcție de culoarea lor, roză, verde, portocalie... A locui într-o bomboană parfumată, a privi lumea dinlăuntru, prin fereastra pereților ei, a te scălda în toate nuanțele spectrului cromatic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
un original spațiu închis acolo unde - cu siguranță - nimeni nu s-ar fi așteptat: în cavitatea unor bomboane fără miez, cu pereți ca de sticlă, groși, translucizi, filtrând lumina zilei în funcție de culoarea lor, roză, verde, portocalie... A locui într-o bomboană parfumată, a privi lumea dinlăuntru, prin fereastra pereților ei, a te scălda în toate nuanțele spectrului cromatic - ce voluptate! Și ce inedită și fascinantă variantă de spațiu închis ocrotitor, fără de care capitolul dedicat acestuia îmi pare incomplet, neterminat. Scriind cartea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
spectrului cromatic - ce voluptate! Și ce inedită și fascinantă variantă de spațiu închis ocrotitor, fără de care capitolul dedicat acestuia îmi pare incomplet, neterminat. Scriind cartea despre Spațiul în literatură am înghițit nu o dată în sec, am salivat, gândindu-mă la bomboanele locuibile ale lui Dumitru Țepeneag. * Luni de zile, poate un an întreg am trăit apăsat de acea povară. Nu reușeam să ies din impas. Într-o dimineață însă, de-abia plecat de acasă (spre redacție), aflându-mă încă pe Gura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
era preot chiar în sat la noi. Niște oameni minunați. Dumnezeu să-i ierte și să-i odihnească în pace! învățătoarea era atât de bună cu noi, ne iubea pe toți. De multe ori ne dădea la toți copiii mere, bomboane, zahăr pătrațele și nuci. N-o s-o uit niciodată. Eu crescusem mai mare și eram de ajutor la creșterea fraților mei mai mici. Vară mergeam la muncă câmpului cu toții. Era o armonie plăcută, că ne întreceam la prăsit. Tata mereu
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
devenit și mai arămie decât era până atunci”. După ce a venit din spital, tata a vândut caii. După ce m-am născut, tata a devenit foarte fericit. În fiecare săptămână mergea cu căruța la Brăila (erau 35 de kilometri) și aducea bomboane, acadele și jucării. Într-o primăvară, în timp ce eu și fratele Vasile ne jucam pe prispa din fața casei, tata a obsevat un șarpe lângă noi. S-a năpustit asupra lui călcându-l cu picioarele. Șarpele a reușit să scape și s-
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]