4,786 matches
-
tineri și ce să caute, că nu ne cunosc și nu-i cunoaștem... Ce m-am bucurat! Au fost copiii prietenilor mei; și Adina cu tot corul de la Comunitate stăteau la o masă. Păi nu-i frumos? Și ginerele meu bucureștean, ce încântat a fost! Și a zis: așa ceva bucureștenii n-au să facă niciodată. Nici nu pot! Duci: M-am întâlnit acolo cu o serie de oameni chiar de vârsta mea. Cu Tomi Laszlo, de exemplu, el e mai în
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382804_a_384133]
-
proprietatea unui fost magistrat, în a cărei ambianță snobimea, fețele subțiri, se adună la sclifosite serate muzicale (Nadir, la ospățul melomanilor; Lacrima complicității). Acțiunea și peripul singuraticilor se mută și în alte spații (Valea Bârgaielor, Ochii dascălului Irimie), un cartier bucureștean, cum am anticipat (Logodnă la mezanin, Muzeul risipit), ba chiar la Malmö, unde, e drept, solitarii, emigranții Matei și Natașa, își unesc singurătățile într-un cuplu fericit (Hobby-ul anticarului Jason). O însemnătate aparte o are spitalul, locul în care
PROZA LUI IULIAN CHIVU SAU VIAŢA CA SUPRAVIEŢUIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383004_a_384333]
-
în altă parte oamenii sunt altfel. Ași, numai gunoaie. Pe deasupra, mincinoși, cât cuprinde. Până am dat de idiotul care mi-a stricat seara asta. Manierat, limbaj subțire, cultură ful, inteligență sclipitoare, pe deasupra, romantic. Mi-am zis: ăsta e omul meu! Bucureștean, de, lucrează la o firmă multinațională, zice el. L-am invitat la Galați...Flori, restaurant, a spart cu nonșalanță câteva milioane și a evitat să-mi facă ceva, nici măcar apropouri. Numai romantism și visuri mărețe la tot pasul, că în
CAP. 10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383083_a_384412]
-
ardelenească, particulară, care îi ședea bine. Aici, în țară, dragostea lui a fost pentru cele șase milioane de țărani. Simțea o fraternitate profundă cu dânșii.... A răsărit deodată, fără să-l știe nimeni, fără să facă ucenicia cafenelelor și bisericuțelor bucureștene. Și a biruit împotriva tuturor celor scufundați în imitații și neputințe. A adus lumină, sănătate, voioșie. Scrisul lui Coșbuc trăiește și va trăi cât va trăi neamul românesc”. „Coșbuc - scria George Călinescu, cam zgârcit în aprecierile privindu-l pe scriitorul
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
august 1932. Așadar, cu gândul la figura emblematică a omului de știință Constantin Kirițescu (3 septembrie 1876 - 12 august 1965), să ne apropiem de text, călătorind, imaginar, spre un timp de poveste: „Grădina copilăriei mele este un petic de mahala bucureșteană. Maidan cu bozii și cu pălămidă. Răzoare cu crăițe, tufănică și ochiul boului. Curte cu dud și coteț de găini, strânsă între calcanuri drișcuite gros și uluci... Din grădina copilăriei mele nu lipsește zgomotul, mișcarea, viața. Pe maidan roiesc copiii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92465_a_93757]
-
de mahala pe unde-am hoinărit, cu Azorache după mine. Mi-e drag maidanul pe care am înălțat zmeul. Mi-e dragă aducerea-aminte a tovarășilor cu care laolaltă am crescut și cu care de atâtea ori m-am bătut. Mahala bucureșteană, urgisită și defăimată, țintă a batjocurilor, nu te vor înțelege și nu-ți vor prețui farmecul cei ce n-au trăit înlăuntrul tău anii copilăriei, cei care n-au făcut acolo ucenicia vieții! Pentru mine, ești crâmpei din existența mea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92465_a_93757]
-
dureroasă hotărâre: vânzarea casei personale din orașul dunărean, pentru a putea plăti lucrările. Teodor Costescu și-a vândut casa la un preț redus și a locuit în clădirea teatrului, umilit și uitat de către contemporani. Apoi a ajuns într-un sanatoriu bucureștean unde și-a și dat obștescul sfârșit, pe 25 martie 1939. Singura apreciere care l-a emoționat până în străfundul inimii a fost, fără îndoială, alegerea sa, în 1934, ca membru de onoare al Academiei Romane. * Începând cu toamna anului 2010, Palatul
Palatul Culturii “Teodor Costescu” din Drobeta Turnu Severin a fost inaugurat cu fast [Corola-blog/BlogPost/92481_a_93773]
-
Duminică se împlinește un an de la tragedia din clubul bucureștean Colectiv. Atunci, în urma unui incendiu izbucnit de la artificiile aprinse în timpul unui concert al trupei Goodbye to Gravity, 64 de tineri au murit și 112 au fost răniți. Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casație și Justiție a făcut un bilanț al
Un an de la #Colectiv: In ce stadiu e dosarul si cand vor plati vinovatii [Corola-blog/BlogPost/92500_a_93792]
-
își mai aminteau din epigramele în care-l creionase pe Păstorel Teodoreanu, în anii ’40. În urmă documentarii pe care am făcut-o în biblioteci și arhive, am descoperit ca Ion Pena a publicat și era apreciat în marile publicații bucureștene „Universul literar”, „Păcală”, „Prepoem”, „Epigrama”, „Vremea”, în revistă buzoiana „Zarathustra”, redactată de Ion Caraion și Alexandru Lungu, cât și în cele teleormănene „Oltul”, „Drum”, „SO4H2”, „Graiul tineretului” ... De tânăr, Ion Pena, și-a creat multe adversități publicând texte prin care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92501_a_93793]
-
că are elemente comune cu romanele lui Jack London și Ernst Hemingway, alții că vine din Camus, dar și din Eugen Barbu și Petre Bellu. Pentru a lămuri asistența, Mihai Vișoiu a avut una din ieșirile cu care protipendada scriitoricească bucureșteană nu prea era obișnuită. A spus doar atât: „Eu nu știu ce aveți cu mine! Pe majoritatea scriitorilor cu care mă comparați, deși am auzit de ei, nu i-am citit! Poveștile mele sunt mai puțin inventate. Ele au fost scrise chiar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92743_a_94035]
-
că efortul și perseverența se recompensează, indiferent cât de imposibile ar părea proiectele oamenilor, la prima vedere. Se perindă apoi prin fața ochilor articole amuzante, dar care ne pun pe gânduri, cum sunt reflecțiile pe marginea unei simple călătorii cu metroul bucureștean, articol semnat de Corina Diamanta Lupu, sau citatele și aforismele autorului Ionuț Caragea, din culegerea „Delir cu tremurături de gînduri“ (cu î din i!) sau versurile de duminică ale poetei Luminița Amarie. Nu lipsește nici un excurs pe marginea originii etnonimului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92905_a_94197]
-
culturii noastre, însă, agresiunea vine din partea celor cărora le-am căutat în coarne”... Cam asta e concluzia cu care m-am întors de la o încărcată și plină de duh manifestare culturală mizileană, unde cei ce semnăm în mai multe publicații bucureștene, ne-am întălnit - și-am înflorit idei, și-am petrecut, și-am râs, și-am plâns împreună - cu confrații noștri care publică în frumoasă limbă română publicații din Chișinău și Cernăuți. Am schimbat idei cu veselie, în virtutea convingerilor noastre că
AGRESIUNEA ASUPRA CULTURII ROMÂNE [Corola-blog/BlogPost/92978_a_94270]
-
pentru nuntă, am vizitat la sanatoriul de pe Călărașilor pe artistul Liciu operat la rinichi de dr. [Petre - n.a.] Herescu, operația, complicată, aducând grăbită moarte acestui mare actor”. Prezentăm în continuare textul telegramei expediate lui Nicolae Iorga de studenții ieșeni și bucureșteni. “24 martie [1911], ora 10 și 30 minute D-lui Prof. Nicolae Iorga - Universitate - Loco “Studențimea bucureșteană în frunte cu marele nostru artist Petre Liciu, adunată la o agapă în onoarea delegației studențimei ieșene spre a sărbători unirea sufletească a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
n.a.] Herescu, operația, complicată, aducând grăbită moarte acestui mare actor”. Prezentăm în continuare textul telegramei expediate lui Nicolae Iorga de studenții ieșeni și bucureșteni. “24 martie [1911], ora 10 și 30 minute D-lui Prof. Nicolae Iorga - Universitate - Loco “Studențimea bucureșteană în frunte cu marele nostru artist Petre Liciu, adunată la o agapă în onoarea delegației studențimei ieșene spre a sărbători unirea sufletească a studențimii române, aduce cu acest prilej omagiile ei respectuoase neînvinșilor luptători ai cauzei naționale Nicolae Iorga și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
în weekendul 16-17 august în cadrul Roabei de Cultură din parcul Herăstrău, București. Lectură ghidului va va oferi articole despre localuri deosebite din București, trasee de weekend, recomandări de expoziții sau de jocuri de societate noi. Va introducem În povestea străzilor bucureștene cu profil eliadesc. Venim în întâmpinarea voastră cu oportunități de dezvoltare personală și profesională. Vă prezentăm din gândurile de vacanță ale personalităților din lumea teatrului internațional prin două interviuri inspiraționale. Adam Korson, steaua în devenire de la Hollywood ne oferă un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93388_a_94680]
-
- Tea&Coffee Festival - are loc în Capitală, între 14 și 20 octombrie a.c. Evenimentul se desfășoară pe parcursul a șapte zile, printr-o serie de manifestări artistice și culinare, în ceainării și cafenele bucureștene, dar cuprinde și o expoziție de ceai, cafea delicatese și accesorii (veselă, prăjituri, obiecte decorative), care va avea loc între 18 și 20 octombrie, la Sala Dalles (Bd. Nicolae Bălcescu, nr.18) TEA&COFFEE Festival promovează consumul de ceai și
A 5-a ediție a Festivalului Ceaiului şi al Cafelei [Corola-blog/BlogPost/93387_a_94679]
-
A treia expoziție din ciclul „Vindecări miraculoase” este dedicată pictoriței Lucia Dem. Bălăcescu, de la a cărei naștere se împlinesc 120 de ani, iar lucrarea referențială - redată circuitului expozițional prin procesul de „tămăduire” a restaurării - este de astă dată „Peisaj bucureștean”. Acesteia i se adaugă pe simeză alte cinci picturi din colecția Pinacotecii bucureștene. Vernisajul expoziției va avea loc Miercuri, 1 aprilie 2015, ora 1:00 pm, la Palatul Suțu, sediul Muzeului Municipiului București. Lucia Dem. Bălăcescu a urmat cursurile Școlii
“Vindecări miraculoase” – Lucia Dem.Bălăcescu [Corola-blog/BlogPost/93427_a_94719]
-
Bălăcescu, de la a cărei naștere se împlinesc 120 de ani, iar lucrarea referențială - redată circuitului expozițional prin procesul de „tămăduire” a restaurării - este de astă dată „Peisaj bucureștean”. Acesteia i se adaugă pe simeză alte cinci picturi din colecția Pinacotecii bucureștene. Vernisajul expoziției va avea loc Miercuri, 1 aprilie 2015, ora 1:00 pm, la Palatul Suțu, sediul Muzeului Municipiului București. Lucia Dem. Bălăcescu a urmat cursurile Școlii de Arte Frumoase din București între 1913 și 1918 iar apoi, până în 1922
“Vindecări miraculoase” – Lucia Dem.Bălăcescu [Corola-blog/BlogPost/93427_a_94719]
-
actori cunoscuți, precum Anca Țurcașiu, Andrei Duban, Liliana Pană, Dragoș Ionescu, Dan Tudor, într-un spectacol curat, realizat cu știința nuanțării situațiilor conflictuale. Mai antrenant ca cele precedenta a fost spectacolul celei de-a treia seri, când același prestigios teatru bucureștean a prezentat Haimanaua, adaptare după comedia lui Victor Eftimiu Omul care a văzut moartea, (cea mai populară dintre cele 40 de piese ale autorului), cu o excelentă distribuție, în care au reapărut actorii Andrei Duban, Dragoș Ionescu și Dan Tudor
CÂND ARTELE ÎȘI DAU MÂNA LA BISTRIȚA [Corola-blog/BlogPost/93508_a_94800]
-
dr. Sutzu. Știrea de mai sus nu era însă o noutate pentru cititorii români. La sfârșitul lunii Iunie (același an), presa din țara noastră anunțase vești cu privire la starea de sănătate a nefericitului ziarist, imediat după internarea acestuia în stabilimentul medical bucureștean, situat pe strada Plantelor. Însă, pentru cititorii italieni, această știre era șocantă. Descoperind notița apărută la Trieste, datând din tumultuosul an 1883, i-am comunicat-o imediat scriitorului Mugur Vasiliu, spunându-i că, iată, avem încă o dovadă a faptului
1883 – Eminescu în presa italiană [Corola-blog/BlogPost/93514_a_94806]
-
cu o notă încurajatoare a poetului Geo Dumitrescu, pe data de 21 aprilie 1966. Câteva luni, mai târziu,am publicat în numărul din octombrie 1966 al revistei Ateneu, condusă de poetul Radu Cârneci. În acele vremuri, am frecventat cunoscutele Cenacluri bucureștene: „Nicolae Labiș”, „George Bacovia”, „Nichita Stănescu”, iar, mai târziu, „Destine”, ”Literatorul”, ”Mihai Eminescu”, ”Octavian Goga”, Clubul de Proză” și altele, unde am citit de nenumărate ori poezie, implicându-mă în dezbaterile de Atelier. În toamna lui 1966, la Cenaclul Nicolae
„ DORESC O ROMÂNIE CU O CULTURĂ COMPETITIVĂ ÎN LUME ” [Corola-blog/BlogPost/93534_a_94826]
-
țară și peste hotare. -R.S.-Frumos, sunt ani mulți, de atunci. Spuneți cititorilor noștri câte ceva despre evoluția dvs.literară: - M.D.- Am publicat poezie în revistele Contemporanul, Ateneu, Luceafărul, Destine, Argeș, Cronica Fundațiilor, Puntea Prieteniei (China) ș.a. Astăzi, frecventez Cenaclurile bucureștene Destine, Literatorul, Mihai Eminescu, Octavian Goga, particip la manifestări culturale și științifice din Capitală și iau parte la Reuniunile și Sesiunile de comunicări periodice ale Academiei Dacoromâne. De-a lungul anilor, din maldărul de manuscrise mai vechi și mai noi
„ DORESC O ROMÂNIE CU O CULTURĂ COMPETITIVĂ ÎN LUME ” [Corola-blog/BlogPost/93534_a_94826]
-
și Sfânt, Chiril Constantin, Melchisedec Velnic - actualul stareț și Calinic Dumitriu - actualul episcop vicar de la Iași. După revoluție, chiar în primii ani, i-am cunoscut, întâlnit și reîntâlnit pe Părinții: Benedict Ghiuș - Cărturarul la Mănăstirea Cernica, Ioan Iovan la Mănăstirea bucureșteană Plumbuita și apoi la Mănăstirea Recea - Mureș de care am fost foarte legat, din punct de vedere spiritual, Sofian Boghiu și Adrian Făgețeanu la Mănăstirea bucureșteană Antim, Arsenie Papacioc la Techirghiol - Constanța, Serafim Popescu și Teofil Părăianu - de care am
TOŢI ACEŞTI MARI PĂRINŢI AI ORTODOXIEI NOASTRE SUNT, PENTRU MINE CEL PUŢIN, (CA) NIŞTE SFINŢI AI BISERICII, POPORULUI ŞI NEAMULUI NOSTRU ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2232 din 09 februarie [Corola-blog/BlogPost/383125_a_384454]
-
și reîntâlnit pe Părinții: Benedict Ghiuș - Cărturarul la Mănăstirea Cernica, Ioan Iovan la Mănăstirea bucureșteană Plumbuita și apoi la Mănăstirea Recea - Mureș de care am fost foarte legat, din punct de vedere spiritual, Sofian Boghiu și Adrian Făgețeanu la Mănăstirea bucureșteană Antim, Arsenie Papacioc la Techirghiol - Constanța, Serafim Popescu și Teofil Părăianu - de care am fost foarte legat și cu care am avut o relație specială - la Mănăstirea “Brâncoveanu” - Sâmbăta de Sus, județul Brașov, Iustin Pârvu la Mănăstirea Petru Vodă și
TOŢI ACEŞTI MARI PĂRINŢI AI ORTODOXIEI NOASTRE SUNT, PENTRU MINE CEL PUŢIN, (CA) NIŞTE SFINŢI AI BISERICII, POPORULUI ŞI NEAMULUI NOSTRU ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2232 din 09 februarie [Corola-blog/BlogPost/383125_a_384454]
-
dintre cele mai diverse, filosofie, arte frumoase, litere, matematici, a fost, pentru Bucureștiul anilor ’40-’50, locul unde se plămădea autentica cultură spirituală, aceea care se naște și crește odată cu întrebările eliberatoare ale credinței. Această conviețuire și completare dintre elita bucureșteană și mediul monahal este modelul exemplar pe care „Rugul Aprins“ îl oferă în disputa pe care astăzi unii o văd existând între Biserică și o anumită parte a intelectualității. Constituit într-un spațiu de ospitalitate, bazat pe deschidere de cuvânt
TOŢI ACEŞTI MARI PĂRINŢI AI ORTODOXIEI NOASTRE SUNT, PENTRU MINE CEL PUŢIN, (CA) NIŞTE SFINŢI AI BISERICII, POPORULUI ŞI NEAMULUI NOSTRU ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2232 din 09 februarie [Corola-blog/BlogPost/383125_a_384454]