2,408 matches
-
gardă, îmbrăcați în ținută de ceremonie, încremeniți în poziție de drepți și plasați lângă baldachinul în care sunt expuse raclele cu moaște. Îmi aduc aminte de ceea ce îmi spunea cu puțină vreme în urmă un prieten, legător de cărți și bucureștean get-beget : „pelerinaje erau berechet și pe timpul lui Ceaușescu, doar că nu vorbea nimeni despre ele. Erau pomenite doar așa, în cerc restrâns”. Ajung la poalele Dealului Patriarhiei în jurul orei 15.30. Prima impresie este că mă aflu în preajma unei zone
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
medie cam 30-35 de persoane) este mai mare decât la Iași, dar ea se micșorează progresiv, pe măsură ce rândul urcă dealul și se apropie de baldachinul unde sunt adăpostite raclele. Predomină femeile în jur de 50-60 de ani, mulți pelerini „ocazionali”, bucureșteni ce treceau întâmplător prin zonă în acel moment precis. Pelerinajul ca resursă comercială. În zona de afluență maximă de pe Dealul Mitropoliei sunt o mulțime de „agenți de vânzare” de peleri naje, dacă-i pot numi astfel, ce împart trecătorilor fluturași
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cuvânt. Prima impresie pe care o resimt este aceea că asist mai degrabă la o întrunire automobilistică decât la un pelerinaj, zi de hram și de sărbătoare la mănăstire. Mai târziu, pe când mă aflam deja în rând, un cuplu de bucureșteni în vârstă mi-au spus ca în anii 1940, copii fiind, veneau să participe la hramul mănăstirii în căruțe trase de cai. Mașinile, de toate mărcile, stările și culorile au luat acum locul vechilor atelaje. Toți șoferii caută disperați un
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a rândului, putem zări baldachinul plin de flori. Timp de ars, lupta cu așteptarea : cei din jur schimbă rețete regionale de sarmale, stimulați de mirosul de la bucătăria de la subsol, cea unde i-am întâlnit acum două zile pe cei doi bucureșteni, soț și soție. Eu unul stau de vorbă cu un bărbat ce poartă pe frunte o cicatrice urâtă, ca și cum o lamă metalică ar fi vrut să-l lase fără un sfert din calota craniană, așa cum se taie un pepene verde
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
douăzeci și ceva de ani, îmbrăcați cu haine extrem de scumpe, aruncate însă neglijent pe corp, acel stil al tinerilor cu bani, pe care-l întâlnești doar în capitalele occidentale ale lumii. Nu aveau nimic din aerul de „Eastern Europe” al bucureștenilor, fără a mai vorbi de îmbrăcămintea ieftină a oamenilor din rândul de așteptare, în general oameni sărmani, cu nevoi multe. Figurile lor sunt și ele foarte studiate, la fel ca și semnătura hainelor : ea poartă ochelari demodați de tipul anilor
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ieșea abur din ei. Dacă mai erau 300 de persoane, cu totul”. Componența grupului în care sunt înscris : multe persoane din Ilfov și Giurgiu, localități suburbane. Pelerinii de „lung parcurs”, cei din țară, au dispărut complet, așa cum au dispărut și bucureștenii activi, cu serviciu, familie etc. Mâncăm și niște biscuiți tip „Eugenia”, primiți de la o doamnă în vârstă care se plimba cu o cutie mare pe lângă rând, zicând „asta am, atâta dau, serviți, serviți, vă rog frumos, să fie de sufletul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
arhicunoscută a Părintelui Arsenie Boca tânăr, cu privirea sa magnetică, îngrijorată și clarvăzătoare în același timp), pe care scrie „Calendar Arsenie Boca 2011”, este expus chiar în fața tarabei, fluturându-și filele în vântul subțire și rece de toamnă-iarnă. Pelerinii sunt bucureșteni în marea lor majoritate, oameni care au ieșit „la pelerinaj” așa cum ar fi mers la o plimbare în Cișmigiu. Familiile se mobilizează prin telefon : „Haideți, măi mamă, veniți odată ? Cum, încă nu ați terminat de mâncat ? Păi ce facem, noi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Femeile din jur o ascultă cu atenție, unele aprobă dând mărunt din buze, altele nu sunt de acord, strângând cu spaimă sacoșele de plastic dolofane în care se ghicește prezența multor obiecte vestimentare ale rudelor, prietenilor, cunoscuților. Un cuplu de bucureșteni pensionari, originari chiar din Cernica, aduc prețioase informații cu privire la istoria acestui pelerinaj. În anii 1950-1960, spun ei, foarte mulți pelerini veneau din satele din jur, îmbarcați în căruțe, iar atunci când condițiile meteo erau bune, soare și căldură de primăvară, mâncau
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ai pelerinului. Discut cu unul dintre jandarmii care sunt responsabili de acea porțiune foarte „dificilă” a rândului. Omul se plânge de atitudinea celor din rând, sosiți în dimineața aceasta cu mai multe autocare plătite de primăria unei localități de lângă București. „Bucureștenii”, după cum îi numește, nu le respectă autoritarea, sunt tot timpul puși pe harță, nu știu prea bine de ce au venit la Iași. Apoi se plânge de faptul că salariile le-au fost tăiate, că nu-și mai poate plăti ratele
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
așezate excentric de marele flux pelerin care șterge ca un val de mare Dealul Patriarhiei ? De-a lungul timpului locul s-a transformat într-un fel de „supermarket” religios, un mare talcioc religios în aer liber, unde pelerinii, dar și bucureștenii prezenți vin să-și completeze stocul de „consumabile” religioase. Mai mult ca în alte părți, la București tendința bio-eco este foarte prezentă în mărfurile expuse. La fel ca și în alți ani, am reîntâlnit-o în zonă pe femeia care
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pufoase, papuci de pâslă etc., pentru a rezista frigului de peste noapte, un semn că locuiesc în imediata apropiere. Prea puțini pelerini de la țară (sunt trădați de felul lor special de a se îmbrăca, de hrana pe care o consumă), mulți bucureșteni pensionari veniți în cuplu sau mai multe familii de pe „scara blocului”. Se bea multă cafea, se fumează, se discută cu voce tare, mult prea tare, dar cu toate acestea atmosfera generală este mult mai, cum să spun, „spiritualizată” decât cea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
unei noi bise rici, catedrală chiar, „uitați câtă lume este strânsă aici”, numărul și calitatea pelerinilor de la Prislop fiind un argument. Ca exemplu de curaj pentru a începe o construcție este evocată Catedrala Mântuirii Neamului. „Nu este o construcție pentru bucureșteni, este făcută pentru neamul românesc, pentru țară.” Cum suntem doar la câteva zile de alegerile parlamentare, Vlădica încearcă prudent și delicatul subiect al implicării politice. „Oameni buni, fiecare minoritate are un reprezentant în Parlament ! Dacă și noi, ortodocșii, am fi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
brațe unul pe altul, se sărută. Se strigă mereu "Ceaușescu și poporul". Încercăm, eu și Atanasiu, să culegem impresii de la participanți, el mereu cu casetofonul, eu cu carnetul. Suntem înconjurați îndată de o mulțime de doritori să ne dea declarații, bucureșteni și provinciali, tineri și vârstnici. Toți aprobă și își exprimă adeziunea la poziția oficială a țării față de evenimentele din Cehoslovacia"(Buzilă: 1999, 49; subl. în orig.). A fost discursul lui Ceaușescu din 21 august 1968 unul convenit în prealabil cu
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de prim rang din istoria culturii românești. Ați fost martorul unor evenimente. Aveți o remarcabilă putere de evocare. Cartea, o dată luată în mână, cu greu te poți dezlipi de ea. E și normal să se epuizeze ediția atât de repede. Bucureștenii - în special - au avut ce alerga, ca să și procure lucrarea. Volumul Dv. a ajuns la Fondul documentar al „Galeriei oamenilor de seamă” și va servi, într-adevăr, ca îndreptar de viață pentru tineretul acestui oraș. Folosesc prilejul spre a vă
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
s-o mângâi, Iar bucuria S-o schimbi în cânt” (Grigore Vieru, În limba ta) Mai cu ceva timp în urmă, când canicula nu se instalase până și în adâncul fântânilor, un post de televiziune, vrând parcă să distragă atenția bucureștenilor de la spectacolul penibil de pe scena politică spre România reală, instalând niște panouri, îndemna trecătorii să-și scrie trei dorințe care, îndeplinite, să schimbe în bine situația din țară. Lăsând la o parte asemănarea dintre aceste panouri la vedere, „transparente” (suferim
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
s-a făcut sub ocupația trupelor sovietice. Bine, bine, dar în Italia nau fost trupe sovietice! Repetiția generală pentru sondarea atașamentului tineretului studios și a populației pentru monarhie s-a făcut pe 8 noiembrie 1945, când o bună parte dintre bucureșteni au ieșit pe străzi pentru a-și arăta dragostea față de rege. Ceea ce nu se spune despre acea manifestație este că a fost făcută de către agenții ocupanților care au instigat sentimentele monarhiste. Mai trăiesc și alți martori în afară de Radu Câmpeanu, care
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
nimic, a spintecat Bucureștiul pe din două, demonstrând că el era omul așteptat de toți cei care sătui, se vede treaba, de îmbroboditul cu spectrul comunismului, cât și de cei care, ajunși la bord, s-au dat la făcut borduri. Bucureștenii, făcuți, cea mai mare parte, „capitaliști”de Ceaușescu, au avut în pragul primăverii o revelație: aveau un excedent de politică, care face ca oferta de rău să depășească cu prea mult cererea, drept pentru care s-a încheiat procesul-verbal cu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
încheiat procesul-verbal cu un independent câștigător. Câți oare n-or fi crezut că Oprescu independent este marea strategie a P.S.D.ului, a lui Geoană și ai lui pentru a cuceri Trepidava? Ar fi fost o acțiune abilă de a arunca bucureștenilor o plasă cu ochiuri așa de mici, capabilă să prindă orice vietate cu drept de vot. Dar bucureștenii, atâția cât s-au dus la vot, s-au lăsat seduși de bisturiu, în ideea și speranța că o operație de extirpare
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
a P.S.D.ului, a lui Geoană și ai lui pentru a cuceri Trepidava? Ar fi fost o acțiune abilă de a arunca bucureștenilor o plasă cu ochiuri așa de mici, capabilă să prindă orice vietate cu drept de vot. Dar bucureștenii, atâția cât s-au dus la vot, s-au lăsat seduși de bisturiu, în ideea și speranța că o operație de extirpare a tumorilor maligne nu le-ar putea face mai mult rău decât au avut parte. Cu victoria independentului
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
să înțeleagă că, înainte de 14 iunie 1990, a fost o zi de 13, cu ghinion pentru cei prea grăbiți să pună mâna pe putere. Cei veniți, chemați și nechemați, în Bucureștiul zilelor fierbinți, n-au venit să-i mângâie pe bucureșteni pe cap, cum i-am zis chiar eu uneia care a scăpat de furia clasei muncitoare, după o rețetă rămasă de la Ion Creangă: „Auzise ea din bucureșteni că, dacă vrei să nu te bată minerii, să-ți ridici poalele-n
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și nechemați, în Bucureștiul zilelor fierbinți, n-au venit să-i mângâie pe bucureșteni pe cap, cum i-am zis chiar eu uneia care a scăpat de furia clasei muncitoare, după o rețetă rămasă de la Ion Creangă: „Auzise ea din bucureșteni că, dacă vrei să nu te bată minerii, să-ți ridici poalele-n cap și să-ți arăți călcâiele cu crăpături, marcă sigură a unei origini umile ..., căci ei te înjură cât te înjură și de la o vreme te scuipă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
gura și, astfel, îi fac jocul. Atât Mircea Geoană cât și Crin Antonescu au probleme de susținere în propriul partid, iar Sorin Oprescu vine târziu și are dezavantajul că a susținut sus și tare că are de îndeplinit promisiunile față de bucureșteni. Nu mă impresionează sondajele, nici moțiunile de cenzură, nu guvernul mic al lui Boc candidează, guvernul poate să cadă, dar Băsescu rămâne și se pare că acest aspect este scăpat din vedere. Să așteptăm desfășurarea evenimentelor. Nu am nici un motiv
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
reales de cinci milioane de alegători interni și externi. Chiar la împlinirea celor trei ani de la suspendare, opozanții de toate categoriile i-au pregătit o fiestă cu surle și trâmbițe (fluiere), chiar în Trepidava, asezonată cu forțe sociale de care bucureștenii adunați în zona liberă de comunism ă golanii domnului Iliescu ă au a se teme. Dacă la cele două sute de mineri (atâția a zis Miron Cozma că mai pot veni) se mai adaugă și doamna Cornea care să-i conducă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
germană, cine îi mai dădea ei premiul cel mare? De ce au aplaudat românașii noștri școliți, când li s-a dat un pumn în figura lor de anticomuniști și dizidenți? Din umilință și servilism, amintindu-mi de aceeași atitudine servilă a bucureștenilor care, pe 6 decembrie 1916, la intrarea trupelor germane în Bucureștiul cucerit de feldmareșalul Makensen, aplaudau pe cuceritori, stârnind disprețul invadatorilor. Tot o nemțoaică, mai mare, de care trebuie să te temi, un fel de Bertha cea Grasă, ne-a
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
să fie deja "asfixiat" sub greutatea ordinelor. O viață de om..., vol. III, p. 246. Regele Carol încerca să-l flateze pe Iorga acordîndu-i ordine doamnei Catinca, care, de altfel, erau pe deplin meritate 40 Argetoianu a protestat împotriva afirmației bucureștenilor cum că "guvernul lui era format în salonul doamnei Lupescu", spunînd că o întîlnise pe aceasta pentru prima oară în 1934. "Magazin istoric", Memoriile lui C-tin Argetoianu, p. 73. Dar acestea erau practicile Camarilei: nu era nevoie să o
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]