KorAP: Find »[drukola/base=bulgar & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...71 72 73 ...286 >

7,134 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654

făcut de români în anii 1880 și 1881, după termenul acordat pentru înapoierea celor expatriați în timpul războiului, arată, în orașul Constanța, 348 suflete, pe când în anul 1894 numărul bulgarilor era de 1 060; în comuna rurală Gargalâc, două cătune curat bulgare, la 1880 s-au găsit 350 suflete, iar la 1895, numărul sufletelor este (...) de 755; în Tuzla erau 83 suflete, (...) în 1896, 228; Almalău, 1 530, acum 1 548; Azarlâc 519, acum 589; Canlia 1 018, acum 982; Garvan, niciun

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
arătau că "numărul total al bulgarilor aflați în județul Constanța era în anul 1881 de 7 910 suflete, iar acum, în 1896, este de 11 139 suflete"2254. În aceste condiții se aprecia că "această creștere dovedește două lucruri: că bulgarilor le merge bine în Dobrogea, și că nu e nevoie de nicio lege de încurajare a producției elementului bulgar, după cum se scrie că s-a făcut în principatul vecin"2255. Având în vedere toate acestea, în finalul articolului se aprecia

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
acum, în 1896, este de 11 139 suflete"2254. În aceste condiții se aprecia că "această creștere dovedește două lucruri: că bulgarilor le merge bine în Dobrogea, și că nu e nevoie de nicio lege de încurajare a producției elementului bulgar, după cum se scrie că s-a făcut în principatul vecin"2255. Având în vedere toate acestea, în finalul articolului se aprecia că "locuitorii bulgari sunt copiii răsfățați ai României"2256, fapt pentru care "bulgarilor de aici le merge mai bine

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
bine în Dobrogea, și că nu e nevoie de nicio lege de încurajare a producției elementului bulgar, după cum se scrie că s-a făcut în principatul vecin"2255. Având în vedere toate acestea, în finalul articolului se aprecia că "locuitorii bulgari sunt copiii răsfățați ai României"2256, fapt pentru care "bulgarilor de aici le merge mai bine decât celor din principat"2257. La 29 iunie 1898 publicația Vocea Dobrogei din Constanța anunța că "zilele acestea, în orașul nostru, se va serba

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
de 267 808 locuitori, din care 245 742 erau cetățeni români 2328. Alături de aceștia, în Dobrogea locuiau: 5 974 cetățeni otomani, 4 219 cetățeni greci, 3 117 cetățeni austro-ungari, 1 603 cetățeni italieni, 1 339 cetățeni ruși, 1 105 cetățeni bulgari, 877 evrei cu cetățenie română, 399 cetățeni germani, 120 cetățeni francezi și 59 cetățeni sârbi 2329. Conform rezultatelor recensământului din 1899 structura confesională a populației Dobrogei era următoarea: 73,4% ortodocși, 15,6% musulmani, 4,5% lipoveni, 2,2% catolici

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
dispozițiuni au rămas numai pe hârtie, iată de ce (...) cerem să înceteze harababura"2508 din administrarea pădurilor județului Tulcea. Într-un articol din data de 3 septembrie 1902 aceeași publicație tulceană arăta că "la 1 septembrie s-a pus în vederea școlii bulgare din localitate a se conforma regulamentului decretat de către ministerul Instrucțiunii Publice și, la refuzul direcțiunii școlii, aceasta a fost închisă, rămânând ca elevii să frecventeze școlile publice"2509. Acțiunea autorităților a avut ca rezultat faptul că "toți s-au supus

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
reformelor agrare din perioada ulterioară unirii acestei provincii cu România. În aceste condiții, populația Dobrogei a crescut treptat cifrându-se, la 1 ianuarie 1908, la "320 000 de locuitori (...) 175 000 dintre aceștia fiind români"2878. La aceeași dată, populația bulgară din Dobrogea totaliza aproximativ 42 000 de locuitori 2879. La 28 aprilie 1908 a fost adoptată legea pentru modificarea legii de organizarea a comunelor rurale din 1904, a doua zi fiind publicată în Monitorul Oficial. Articolul 235 al legii prevedea

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
fidelă a Puterilor Centrale. Profitând de criza balcanică și de instabilitatea internă din Imperiul Otoman, în septembrie 1908, Bulgaria și-a proclamat independența bucurându-se de sprijinul diplomatic al Austro-Ungariei și Germaniei. Acest fapt, precum și tendințele expansioniste manifestate de către statul bulgar după unirea cu provincia Rumelia Orientală și victoria militară obținută în scurtul război cu Serbia din noiembrie 1885 i-au neliniștit pe diplomații de la București. În viziunea politicienilor români tendințele de anexare a unor părți din Macedonia de către Grecia, Serbia

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
de pace de la Londra a lăsat nerezolvate chestiuni importante vizând divizarea Macedoniei între foștii aliați balcanici, fapt ce va conduce la declanșarea celui de-al doilea război balcanic. La 16 octombrie 1912 primul ministru Titu Maiorescu îl anunța pe ministrul bulgar la București în legătură cu faptul că România își va păstra o neutralitate condiționată față de conflictul militar din Balcani. Take Ionescu, principalul colaborator al primului ministru în politica externă, se pronunța și el pentru neutralitate, dorind ca România să nu acționeze împotriva

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
de Turtucaia până pe malul Mării Negre la nord de orașul Varna. Dând curs solicitării României, diplomația rusă a insistat la Sofia pentru stabilirea unor contacte directe cu partea română, fapt ce a condus la vizita întreprinsă la București de către președintele parlamentului bulgar, domnul S. Danev. La 26 noiembrie 1912, S. Danev, președintele Sobranei, sosit la București pentru discuții cu autoritățile române, a participat la ședința de deschidere a nou alesului parlament al României, acesta cuprinzând pentru prima dată deputați și senatori aleși

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
orașul Silistra României. În ultimele zile ale lunii decembrie 1912 au început la Londra tratativele de pace. Delegatul român, domnul Nicolae Mișu, avea sarcina de a apăra interesele României și ale românilor balcanici și de a încheia tratativele cu delegația bulgară privind rectificarea graniței dobrogene. La sfârșitul lunii decembrie 1912 Take Ionescu a vizitat Viena, Berlinul și Parisul după care i s-a alăturat lui Nicolae Mișu la Londra. Lipsa de rezultate a tratativelor româno-bulgare a determinat guvernul român să anunțe

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
dintre cele două țări privind rectificarea graniței avându-i ca reprezentanți pe Dimitrie Ghica din partea română și A. Safarov din partea Bulgariei. Negocierile s-au încheiat fără rezultate concrete iar, la 18 februarie 1913, Dimitrie Ghica informa de la Sofia că guvernul bulgar era de acord cu o acțiune de mediere a Marilor Puteri. La 15/28 februarie 1913 guvernul român a înaintat guvernelor Marilor Puteri un memoriu ce argumenta cererea României privitoare la rectificarea graniței dobrogene cu Bulgaria. La 31 martie 1913

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
1 al protocolului de la Petersburg prevedea ca orașul Silistra și un teritoriu cu o rază de 3 km în jurul acestuia să revină României, restul frontierei urmând să rămână nemodificată. Articolul 2 regelementa situația locuitorilor ce doreau să-și păstreze cetățenia bulgară, iar articolul 3 stipula obligația Bulgariei de a nu ridica fortificații de la Dunăre la Marea Neagră și de a le dărâma pe cele existente 3214. Totodată, erau înnoite asigurările date de către Bulgaria prin protocolul de la Londra din 16/29 ianuarie 1913

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
de întruniri la Silistra și Rusciuc în lunile iulie-august 1913. Lucrările acestora au fost, însă, suspendate în contextul izbucnirii celui de-al doilea război balcanic, la 17/30 iunie 1913, când Bulgaria și-a atacat foștii aliați. Astfel, din comisia bulgară făceau parte: generalul Papricov, locotenent-colonelul Stanciov și patru deputați bulgari, în timp ce, din comisia română făceau parte: generalul I. Culcer, colonelul C. Cristescu, maiorul G. A. Dabija, Alexandru Lahovary și deputații Dimitrie Nenițescu, Nicolae Cincu și P. Greceanu. În contextul declanșării

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Lucrările acestora au fost, însă, suspendate în contextul izbucnirii celui de-al doilea război balcanic, la 17/30 iunie 1913, când Bulgaria și-a atacat foștii aliați. Astfel, din comisia bulgară făceau parte: generalul Papricov, locotenent-colonelul Stanciov și patru deputați bulgari, în timp ce, din comisia română făceau parte: generalul I. Culcer, colonelul C. Cristescu, maiorul G. A. Dabija, Alexandru Lahovary și deputații Dimitrie Nenițescu, Nicolae Cincu și P. Greceanu. În contextul declanșării celui de-al doilea război balcanic, la 20 iunie 1913

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Alexandru Averescu a elaborat un plan de acțiune ce prevedea atacarea Bulgariei pe două direcții, în Cadrilater, și pe direcția Sofia. Scurt ca durată, cel de-al doilea război balcanic a început odată cu atacarea, fără declarație de război, de către armata bulgară a Serbiei și Greciei. Operațiunile militare s-au desfășurat pe mai multe fronturi: în Macedonia, la granița sârbo-bulgară, în Tracia și, spre finalul conflagrației, în nordul Bulgariei și în Cadrilater, ca urmare a intervenției României împotriva Bulgariei. Inițial, bulgarii au

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
României împotriva Bulgariei. Inițial, bulgarii au obținut mici succese pe valea Vardarului, dar nu au putut rupe frontul grecesc, iar la 2 iulie 1913 armata greacă a trecut la contraofensivă. La 18 iulie 1913 trupele gercești au pătruns pe teritoriul bulgar pe valea râului Mesta, înaintând până la Razlog, unde au fost stopate de trupele bulgare retrase din zona Vidinului și din Tracia. Ofensiva greacă a fost stopată cu mare greutate iar operațiunile militare au încetat la 31 iulie 1913, dată la

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
au putut rupe frontul grecesc, iar la 2 iulie 1913 armata greacă a trecut la contraofensivă. La 18 iulie 1913 trupele gercești au pătruns pe teritoriul bulgar pe valea râului Mesta, înaintând până la Razlog, unde au fost stopate de trupele bulgare retrase din zona Vidinului și din Tracia. Ofensiva greacă a fost stopată cu mare greutate iar operațiunile militare au încetat la 31 iulie 1913, dată la care a fost semnat un armistițiu. Pe frontul sârbo-bulgar bătălia decisivă s-a desfășurat

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
operațiunile militare au încetat la 31 iulie 1913, dată la care a fost semnat un armistițiu. Pe frontul sârbo-bulgar bătălia decisivă s-a desfășurat în perioada 17/30 iunie-26 iunie/9 iulie 1913 și s-a soldat cu retragerea trupelor bulgare până la Țarskoe Selo. Operațiunile militare de pe frontul sârbo-bulgar au prefațat, la scară redusă, războiul de tranșee specific primei confagrații mondiale. În cursul operațiunilor militare de pe frontul sârbo-bulgar pierderile umane s-au ridicat la 16 000 de morți și răniți din

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
războiul de tranșee specific primei confagrații mondiale. În cursul operațiunilor militare de pe frontul sârbo-bulgar pierderile umane s-au ridicat la 16 000 de morți și răniți din rândurile armatei sârbe și 25 000 de morți și răniți din rândurile armatei bulgare. Spre sfârșitul lunii iulie 1913 unele detașamente sârbești au reușit să forțeze liniile bulgare și să înainteze spre Sofia. La 27 iunie 1913 guvernul român a decis rechemarea reprezentantului său la Sofia și a anunțat guvernul bulgar că armata română

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
pierderile umane s-au ridicat la 16 000 de morți și răniți din rândurile armatei sârbe și 25 000 de morți și răniți din rândurile armatei bulgare. Spre sfârșitul lunii iulie 1913 unele detașamente sârbești au reușit să forțeze liniile bulgare și să înainteze spre Sofia. La 27 iunie 1913 guvernul român a decis rechemarea reprezentantului său la Sofia și a anunțat guvernul bulgar că armata română a primit ordin să pătrundă în Bulgaria 3217. Printr-o notă diplomatică adresată legațiilor

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
din rândurile armatei bulgare. Spre sfârșitul lunii iulie 1913 unele detașamente sârbești au reușit să forțeze liniile bulgare și să înainteze spre Sofia. La 27 iunie 1913 guvernul român a decis rechemarea reprezentantului său la Sofia și a anunțat guvernul bulgar că armata română a primit ordin să pătrundă în Bulgaria 3217. Printr-o notă diplomatică adresată legațiilor române din străinătate, guvernul român arăta că România nu urmărește o politică de cuceriri, nici zdrobirea armatei bulgare, ci să asigure frontiera din

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Sofia și a anunțat guvernul bulgar că armata română a primit ordin să pătrundă în Bulgaria 3217. Printr-o notă diplomatică adresată legațiilor române din străinătate, guvernul român arăta că România nu urmărește o politică de cuceriri, nici zdrobirea armatei bulgare, ci să asigure frontiera din sudul Dobrogei prin stabilirea acesteia pe linia Turtucaia-Bazargic-Balcic. În dimineața zilei de 28 iunie 1913 efectivele armatei române concentrate în Dobrogea, sprijinite cu foc de monitorul "Lahovari", au depășit vechea frontieră și au intrat în

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Majoritatea unităților Armatei de Operații, respectiv Corpurile 2, 3 și 4 au trecut în Bulgaria pe podul de vase de la Siliștioara (Corabia). În seara zilei de 7 iulie 1913, după o serie de marșuri forțate și scurte ciocniri cu trupe bulgare, efectivele armatei române se aflau la intrarea în trecătorile munților Balcani, fiind pregătite să pătrundă în podișul Sofiei 3219. La 11 iulie 1913, din înaltul ordin al regelui Carol I, ca urmare a solicitărilor țarului și noului guvern bulgar condus

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
trupe bulgare, efectivele armatei române se aflau la intrarea în trecătorile munților Balcani, fiind pregătite să pătrundă în podișul Sofiei 3219. La 11 iulie 1913, din înaltul ordin al regelui Carol I, ca urmare a solicitărilor țarului și noului guvern bulgar condus de către V. Radoslavov, înaintarea armatei române spre Sofia a fost oprită 3220. Regele Carol I a inspectat, la 3 iulie 1913, trupele române stabilite în sudul Dunării în localitatea Ghigheni. Pe durata campaniei din Bulgaria a acționat în calitate de ofițer

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]