1,985 matches
-
o reducere a adevărului obiectiv la certitudini subiective, deci, și într-un caz, și în celălalt fiind vorba de desconsiderarea logicii pure. În măsura în care Economia trebuie să fie predictivă, ea spune cu certitudine că dacă intersubiectivitatea contextului încalcă regula minimală a bunului-simț și se urmărește cu prevalență și altceva decât ceea ce bunul-simț este destinat să facă (lucrul bine făcut) este inevitabilă criza, intervenția în forță a bunului simț pentru a se centra energiile pe dimensiunea lucrului bine făcut. Când în economie se
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
într-un caz, și în celălalt fiind vorba de desconsiderarea logicii pure. În măsura în care Economia trebuie să fie predictivă, ea spune cu certitudine că dacă intersubiectivitatea contextului încalcă regula minimală a bunului-simț și se urmărește cu prevalență și altceva decât ceea ce bunul-simț este destinat să facă (lucrul bine făcut) este inevitabilă criza, intervenția în forță a bunului simț pentru a se centra energiile pe dimensiunea lucrului bine făcut. Când în economie se forțează ritmul (adică se încearcă să se producă salturi de către
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
orizont pentru contexte și un alt nivel pentru înțelegere, nu în sensul teoriei unificate din fizică, ce explică mai bine același conținut invariabil, ci în sens specific de adecvare a așteptărilor complexității naturii umane în contexte tot mai permisive idealului bunului-simț care este lucrul bine făcut. Revenirea la lucrul bine făcut Pretenția fizicienilor ca Știința Economică să fie predictivă este o aberație cu consecințe fatale de genul invitării la experiment social. Or, ca să spun așa, din punctul acesta de vedere, Economia
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sugerează în legătură cu funcția ei predictivă. Dar incertitudinea nu are cum să fie nici argument irefutabil, nici scuză serioasă, ci ea este o cale pe care Economia configurează situațiile specifice (contextele) în acord cu ce-și propune să facă din perspectiva bunului-simț reglator al naturii umane. Și asta este cu atât mai evident cu cât înțeleg și fizicienii că Economia nu studiază comportamente specifice situațiilor omogene, contextelor naturale. Conceptele Economiei sunt vagi pentru că sunt relative înainte de toate, au conținut stabil incert sau
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
atare, ci stările ca devenire, adică subiectivitatea din care se nasc faptele. Specificul constă în aceea că subiectivitatea când se obiectivează excesiv se îndepărtează de echilibru, regresează spre starea critică, adică starea excesului nefiresc, dar când se produce după regula bunului-simț natural ea funcționalizează echilibrele interioare ale stării „ideale” departe de echilibru, deci formează performanța pozitivă a devenirii. Oricum am privi lucrurile, cu și fără noi în context, se arată o provocare în fața unei alternative ieșite din legea bifurcației, în care
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
are sens decât dacă scoatem omul din ecuația economică. Sistemul economic are, în măsura în care derivă din natura nevoilor, o omogenitate simbolică, și de substanță și de scop, care are forma stabilității reprezentante de media statistică a consecințelor specifice comportamentelor subiective în jurul bunului-simț. Acest aspect este reducționist fără să falsifice și predictibil fără să elimine intersubiectivitatea. Mai mult de atât nu se poate face în materie de predicție economică. Evenimentul așteptat să se întâmple, raționalizat cu predicție prin calcul este cel al corecției
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Delphi pentru Economie: răspunsul este conținut în inventarul exceselor. Când intențiile nu mai coincid cu consecințele, pot să declar că suntem într-o poziție din inventarul exceselor, în sens de criză, ca îndepărtare în sus sau în jos de templul bunului-simț. În Economie (când urmează fizica) recursivitatea ne sugerează să vedem ciclul ca o oscilație infinită a cărui regularitate este predictibilă, în timp ce în termeni propriu-zis economici (urmând sugestia de știință socială) ciclul este o abatere excepțională, întâmplătoare de la singurul parametru consistent
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
starea de devenire, la un loc cu sens de progres sau regres, creștere sau descreștere, câștig sau pierdere, mai ales când punem problema în termeni de temporalitate într-un sistem global, cum vom vedea mai încolo. Orice ieșire din reperele bunului-simț, ca operator al omogenității intențiilor și consecințelor economice, ascultă, practic, de legea bifurcației, dar trebuie subliniat faptul că nu pot spune niciodată care sens („în sus” sau cel „în jos”, „la dreapta” sau „la stânga”, „pe orizontală” sau „pe oblică”) este
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
corelată a parametrilor de orizont și de nivel. Inversul acestei stări descrie starea de criză. Din nou, deci, a prevedea când are loc criza se reduce la a vizualiza mișcările variabilelor de control în afara culoarului de pertinență cristalizat perpetuu de bunul-simț. În plus, raționalitatea economică funcționează ca sensualizator pentru variabilele de stare, specifice sistemelor complexe care conțin deopotrivă structuri ale lucrurilor și ale comportamentelor (Lyotard, 2003). Evident că aceste sisteme sunt complexe și pentru că variabilele (și de control și de stare
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
dincolo de care se receptează criza. Desigur, pragmatic asta ar presupune un mijloc și o modalitate permanente de semnalizare a ieșirilor în decor, de vizualizare a comportamentelor anomale (pentru că au forma și conținutul de anomalie) în raport cu unitatea fixă de măsurare a bunului-simț aplicată intențiilor și consecințelor de natură economică. Economia este ceea ce se întâmplă acum, intenții și consecințe, iar acum înseamnă un proces de devenire specific în care avem și noi ca toți implicarea noastră. Implicarea nu este o cauză legitimatoare în
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sens, predicția nu iese din interioritatea cogniției și nu-și asumă tribuna profetului. Prin predicție în Economie se estimează întemeierea ipotezelor de lucru, gradul probabil de consistență în care proiecțiile noastre mentale, viziunile logistice au corespondență cu stabilitatea reprezentată de bunul-simț. În raport cu esențializarea proceselor cognitive de tip einsteinian, predicția pare să aibă paradoxal loc pe traseul reîntoarcerii ideilor din fapte (Hawking, 2005). B. Saltul mortal pentru identitate Recuperarea omului Fiind originată în nevoi, acțiunea omului de a face, inclusiv de a
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
acces la putere (prin stocarea de informație, de cunoștințe, practici, rețete, licențe etc.), ajunge să coboare standardele funcționalizării intersubiectivității la percepții. Cumva șocant, factorul subiectiv al procesului economic este constrâns să apeleze la simțuri (de preferat prin mijlocirea oferită de bunul-simț) pentru a răspunde funcției sale randamentale. Este limpede că starea sistemului devine mai fluctuantă, implicând nivelul primar al subiectivității, dar se pare că acesta este un răspuns contextual, forțat de împrejurări să fie dat, pentru faptul că Economia se autoproiectează
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Cumva temeinic, evitarea soluționării ideologice a problemei mijloacelor trebuie să țină de răspunsul categoric la invitația de a ieși din presiunea metodologică reducționistă, a simplificării excesive pentru a face posibilă manipularea, preferată de ideologii. Economia este, în bună măsură (a bunului-simț), spațiul lucrurilor intermediare sensului vieții, dar și al lucrurilor intermediate pentru a deveni scopuri sau a atinge scopuri. Ea însăși nu ajunge niciodată scop în sine din punct de vedere acțional. Dacă Economia este un scop în sine, ea nu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
finitudinii cunoașterii ca lucrare a spiritului. Atunci când ajunge în forme complexe, cunoașterea se îndepărtează foarte mult de ceea ce am putea numi placenta ei vitală, prin ombilicul căreia se hrănește cu substanța adevărului, adică epicentrul vibrațiilor sale, care este simțul simțurilor, bunul-simț al întregului, cumpătării, ritmului, concordanței, coincidențelor, măsurii etc. Pierderea sau slăbirea contactului cu această forță tare a conștienței în fluxurile ei de cogniție ar putea să însemne poarta către aflarea imposibilității desăvârșirii contingente, dar și sugestia alegerii altei ancore de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
să evalueze, recurge la magie, la prestidigitație prin limbajul criptat, păsăresc pentru profani. Cuvântul prețios este soluția în fapt pentru expertiza care nu are alonjă cognitivă, așezare conceptuală, obișnuința ritualului coerenței conceptuale interesate de regula lucrului bine făcut, cerută de bunul-simț, care este și teoretic și practic totodată. Haosul funcțional Vecinătatea Economiei cu politica este neșansa amestecului care nu duce la cristalizare, la forme a căror tendențialitate să minimizeze eșecul în cunoaștere prin propensiunea către armonie, către echilibrul favorabil (de fapt
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
deși acesta este un experiment tehnologic), și nu un experiment prin care să dovedim științificitatea unei ipoteze din ordinea conceptualizării, a cogniției. Economia, ca știință socială, are o consistență specială dată de faptul de echilibru (aș spune, mai degrabă, de bun-simț) al menținerii înțelegerii și explicației în reperele concrete ale răspunsurilor pe care le dăm zilnic nevoilor de subzistență și supraviețuire. Propensiunea către mai mult, în sens de avuție, necesită contribuția pentru înțelegere și explicație și a altor științe sociale, nu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
n-ar trebui să fie faptul că a descoperit ciclicitatea criză-avânt, ci acea viziune prin care ciclicitatea aceasta este un accident cauzat de excesivitatea preferințelor conceptuale ale Economiei în zona materialității și materialismului, a forțării ritmului naturii și a sfidării bunului-simț în comportamentele economice. Ciclicitatea este o consecință a acestei propensiuni comportamentale, în contra legilor naturii, care înainte de orice ne spun că natura nu face salturi. În esență, Economia trebuie să se împace cu obiectul ei de studiu. Pragmatica globală Aceeași atitudine
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
parte a timpului ignorată de introspecția morbidă și de falsele ei autojustificări. Aceasta nu înseamnă că, dat fiind că este inconștient, amestecul de culpabilitate oferă introspecției clarificatoare o șansă de reușită. Eficacitatea clarificării introspective care a existat din-totdeauna sub forma "bunului-simț" (ce nu trebuie luat în sensul său obișnuit) constă în faptul că, pentru a fi lucidă, introspecția trebuie să fie în concordanță cu supraconștiința pentru a putea chiar opune falselor valorificări subconștiente valorile pozitive, îmbucurătoare și armonioase ale supracon-științei etice
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
psihică este capacitatea de a modifica rațional variabilul și de a accepta invariabilul. Cel care ar putea schimba sau accepta rațional în toate împrejurările situațiile restrictive nu ar ajunge niciodată într-o stare de insatisfacție ieșită din comun. Măsura justă, bunul-simț (contrar celui obișnuit, convențional) și măsura justă a valorificărilor raționale îl apără de un dezechilibru psihic prea grav. Maladia psihică sub forma nervozității constă în a nu ști nici să modifici, nici să accepți în mod rațional. Incapacitatea de a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
mereu treburile la Poartă (de multe ori îndemnați de Cantacuzinii munteni sau de Brâncoveanu), nelăsând pe nimeni să realizeze ceva pentru țară. Pe lângă valoarea documentară, cronicarul dă scrierii sale, prin evaluarea faptelor, un evident sens etic. Îmbinând morala omului de bun-simț, moștenită din bătrâni, cu preceptele creștine, el crede într-un sistem justițiar în care rolul suprem îl are divinitatea. De-a lungul cronicii sunt consemnate, imediat după relatările unor crime sau greșeli, pedepsele care au urmat. Totodată autorul insistă în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
Săo Paulo, Brazilia, bazată pe următoarea constatare: dacă 10% din morțile cauzate de arme de foc sunt opera "bandiților" (multe, de altfel, fiind reglări de conturi), iar 10% a poliției, 80% sunt crime pasionale, adesea intrafamiliale. De unde remarca plină de bun-simț care stă la originea unei importane campanii de dezarmare: pentru a diminua numărul morților cauzate de arme de foc, dezarmarea trebuie să aibă ca țintă oamenii simpli. 3 Menționarea acestei cărți și a acestor fapte la prima conferință internațională asupra
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cu primii prin intermediul unei tastaturi și care trebuie să decidă, prin întrebări adresate celor doi, care dintre aceștia este subiectul uman și care este mașina. Deși acest test nu a fost trecut de nici un calculator, din cauza dificultății încorporării cunoașterii de bun-simț într-o mașină, a stârnit numeroase semne de întrebare, entuziasm și critici acide. Inteligența mașinală este pentru Turing o imitare sau o reprezentare mimetică și pragmatică (nesemanticăă a inteligenței umane, perspectivă continuată în numeroase discursuri și practici ale analogiei ordinator-sistem
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
lume. Însă, nu doar ființele cu deficiențe fizice intră în această paradigmă, ba, dimpotrivă, acest model existențial și tehnocultural poate fi extrapolat pentru condiția umană de la granița dintre mileniul al doilea și al treilea. A devenit deja o observație de bun-simț faptul că, din ce în ce mai mult, corpul uman începe să fie reconceptualizat și repracticat ca o hibridizare a organicului și a tehnologicului, începând cu domeniul medicinii și continuând cu disciplinele artei. În acest sens, discursul se întâlnește cu practica existențială, iar știința
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
create de om (vezi Mul, 2002Ă. Astfel, transumanismul se deghizează în străduința (umanistăă de a duce la îndeplinire promisiunea de libertate, de egalitate și de fraternitate, în special în ramurile american-libertariene ale curentului. În același timp însă, bioetica transumanistă depășește bunul-simț umanist, neacceptând predeterminarea naturii umane și lipsa de control asupra propriei evoluții: dimpotrivă, accelerarea evolutivă trebuie să se petreacă în ritmul unei schimbări coordonate din unghi rațional-etic. Unul dintre asociații curentului, Hans Moravec, posibil de încadrat direcției neocarteziene, formulează teorii
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
naturii umane și lipsa de control asupra propriei evoluții: dimpotrivă, accelerarea evolutivă trebuie să se petreacă în ritmul unei schimbări coordonate din unghi rațional-etic. Unul dintre asociații curentului, Hans Moravec, posibil de încadrat direcției neocarteziene, formulează teorii care depășesc limita bunului-simț uman și umanist de azi și de ieri, așa cum se întâlnește acesta în filosofie, în robotică și în științele cognitive, sfidând fiziologia, biologia și inteligența cunoscute. Moravec (1988Ă, oferind o versiune radicală programului transumanist, pleacă de la premisele că trupul uman
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]