1,960 matches
-
țoi de țuică și un pahar de vin bun dinainte, lucruri de care ducea lipsă din pricina blestematei de abstinențe a feciorului și nurorii sale, cu care locuia. Era o foarte plăcută, bravă și gureșă arde leancă de-a noastră, cu bun-simț, cuviință și omenie, de nu mai puteam de dragul ei, luând-o când o vedeam În brațe și sărutând-o ca pe maică-mea. Avea distincția proprie și Înnăs cută a feme ilor ardelence și o prindea minunat face-à-main-ul ce-l
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
toate marazurile tristeții omenești.) Spectacolul, dacă poate fi numit așa, nu era deloc comic, cum s-ar crede și cum aș vrea să mi-l reamintesc aci, din rușine și din teamă de cititor, căci nu totdeauna virtutea, rațiu nea, bunul-simț, decența și cuviința noastră de acasă biruie și scapă nevătămate din această Încăierare cu instinctele noastre greu domesticite, cărora, În ce mă privește, le-am purtat Întotdeauna frică și respect. L’homme n’est ni ange, ni bête et le
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
doctorii ei, la acele diagnostice fatale ale unor medici notorii, dar care au pierdut, cu vârsta sau din rutină sclerozantă, acea floare a intuițiilor lor de bază, a facultăților primesautișres, acea reve lație divinatorie a fenomenelor și tainelor lor; acel „bun-simț“ sau dreaptă judecată despre care Descartes spune că este lucrul cel mai bine și mai deopotrivă orânduit tuturor oamenilor. și tot la fel mă gândeam, rătăcind cu mintea În jurul mașinii și al metehnelor ei, la acele „sisteme“ ale economiștilor, neputin
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
dovezi. Dacă n-o face, înseamnă că e porc, fapt care complică și mai mult situația. Cu producția de porci stăm mai bine. Când îi spui cuiva „Porcule“, neîndoielnic că nu-i o figură de stil. E o observație de bun-simț, pe care o poate face până și un bou veritabil, cu coarne și copite, nu doar cu mapă și laptop. La noi, politica e plină de jivine. Pentru prima oară s-a creat precedentul definirii unor specii și clase. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
din zilele noastre, mâna i-a întins-o un bărbat cu o singură mână. Un ciung, care, pe deasupra, era și fonfăit. A fost singurul care, la prima lectură într-un cenaclu, l-a lăudat pe Șerban, cu multe argumente de bun-simț, de acolo, din fundul sălii, unde-și avea întotdeauna locul, între bătrânei, paranoici și naivi, fiind, firește, asimilat acestora. Caracuda din primele rânduri, care venea la cenaclu doar ca să-și bată joc de unii și de alții, trăgea la sorți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
borduri. O soluție, e drept, relativă, dar dacă primăria intră la ambiție și aduce în neștire alte și alte borduri, poate să devină soluția absolută. Problema a ajuns la fabrica de borduri, unde patronul a venit cu o rezolvare de bun-simț: decât să pună poliția pe drumuri, mai simplu e să-i vândă primăriei un alt rând de borduri. Ideea nu era deloc rea. Proverbul cu cine fură azi un ou mâine fură un bou e valabil la fermele de păsări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
plină iarnă, rămăseseră fără căldură într-o casă acoperită de zăpadă până sus cu tot cu horn, în urma unui crivăț care timp de nouă zile fusese stăpânul incontestabil al câmpiei Bărăganului. Ridicolul situației și stupizenia milițienilor erau evidente pentru orice om cu bun-simț. Unul din cei patru copii din această coloană a rușinii șchiopăta de piciorul drept atât de grav, încât stătea mai mult atârnat de proba incriminatoare ținută pe umeri de frații lui. Mergeam prin sat rușinați, cu frunțile plecate, privind în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
burghez. Dar avem încredere în Dumnezeu, care este mare și bun și drept și ne va ajuta să depășim până la urmă suferințele provocate de semenii noștri cei răi și să ajungem în vremuri mai bune. Însă până atunci, doamnă, avem bunul-simț să nu apelăm la ajutorul nimănui, ci să îndurăm toate încercările prin care trebuie să trecem. Amin. O, doamnă Rozalia, și voi, copii, iertați-mă pentru vorbele nesăbuite pe care le-am rostit. Dumnezeu mi-e martor că n-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Sărăcia pământului... Șezi, Văsălie. Io nu mi-s bogat, din contră. Da' ce mânc io îț dau și ție. Ia și mâncă! Acestea fiind zise, bătrânul Danilov, sârbul sărac, singur cu desăvârșire în lumea asta ticăloșită, dând dovadă de un bun-simț de o măreție aristocratică, s-a prelins discret din căsuța lui săracă pentru ca bietului om flămând să-i tihnească mâncarea fără să-i stea bucătura în gât. S-a așezat scârțâind periculos din toată caroseria lui ciolănoasă și anchilozată pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
rost să te opui s-a răstit un securist și a îndreptat ostentativ pistolul spre pieptul lui. Somația a fost făcută cu voce tare, sonor, fără menajamente, așa că ne-am trezit cu toții, și mama și noi, copiii. Nici un pic de bun-simț, gingășie ori delicatețe din partea acestor intruși. Țineau pistoalele îndreptate spre niște copii nevinovați și înfricoșați dormind pe dușumea alături de mama lor. Ce-i, Vasilică? Ce se întâmplă? Cine sunteți și ce vreți de la soțul meu? Lăsați-l în pace! Unul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
care - într-o vreme în care țara trece prin greutăți și crize unice în istoria ei - proslăvesc puterea, sfidând tăcerea și suferințele victimelor sale. Să-i cunoască și să-i arate cu degetul! Comportamentul lor e un atentat permanent împotriva bunului-simț. Un scrib punând lumină pe întuneric, un pictor decorând «pieptul de aramă» al cârmacilor, un muzician «cântând» afonia puterii sunt poate tot atât de vinovați ca și obiectul lor de cult. Ei pun gaz peste foc, incendiază durerea țării.“ Democrația originală și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
fixează repere pentru generațiile viitoare. Prestigiul său în lume, ca om politic și teoretician al conviețuirii pașnice în demnitate și drepturi egale pentru toți, este demult recunoscut. Tezele sale sunt pe cât de simple, pe atât de profunde, derivate din morala bunului-simț al strămoșilor și părinților săi țărani.“ („Pentru prezent și viitor“, Scînteia, 28 martie 1984) „În cele aproape două decenii de la Congresul al IX-lea, de când în fruntea partidului se află tovarășul Nicolae Ceaușescu, România a cunoscut o neîntreruptă și fără
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
își rescrie parcă istoria. Este teribil de emoționant să încerci ca odată cu construirea școlilor, fabricilor și politicienilor să repari greșelile trecutului, să reabilitezi oamenii. În România se trăiește azi normal și legal. Nu există însă ca în viitor, în România, bunul-simț, inteligența, omenia să intre în ilegalitate. Drumul nostru este legat de numele tovarășului Nicolae Ceaușescu.“ (Vatra, 20 februarie 1977) SEGĂRCEANU Ion, scriitor „Iată, rostesc PARTID Și sunete toate se-aprind înălțându-se ca un rug al mândriei Peste frunțile treze-ale
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mai mulți oameni de samă în domeniul științelor, artelor, administrației, diplomației, dar mai ales în învățământul de toate gradele. Creșterea și educația copiilor, mulți la număr în mai toate familiile țărănești, se făcea după modelele preluate de la predecesori, după pedagogia bunului-simț și a dragostei strunite față de progenituri, prin utlizarea muncii cu rol determinant în cultivarea unor trăsături pozitive de personalitate: hărnicia, cinstea, sentimentul rușinii și al bunului simț, respectul față de părinți și de vârstnici, spiritul de economie și de cumpătare, solidaritatea
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de fiziologia noastră. Iar, într o lume decentă, chestiunile fiziologice nu devin subiecte de spectacol. Toată frenezia funebră care a cuprins unele televiziuni (în principal pe cele de știri) săptămâna trecută a demonstrat încă o dată că nu există limite de bun-simț în massmedia. Așa cum sa întâmplat și în cazul sinuciderii Mădălinei Manole, moartea lui Adrian Păunescu a fost înhățată de posturi ca Realitatea TV sau Antena 3 ca o pradă mult așteptată. Vreme de câteva zile, tristul eveniment a fost stors
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
făcut altceva decât să sfârșească întro serie de gafe. Viitorul challenger al campionului va trebui cu siguranță să schimbe tactica - și poate, astfel, încruntătura va înceta să fie o mască jurnalistică de succes. (2008) Țăranul cu gărgăuni și doamna cu bun-simț Atunci când compară satul cu orașul, mulți intelectuali o fac pentru a ridica în slăvi satul și a vorbi despre decăderea orașului. Satul este păstrător al tradițiilor, acolo omul are un bun simț natural, carei vine din „fibra lui sănătoasă“, iar
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
în sala nu știu cărei filarmonici din Germania, unde Leșe a avut - spune el - un succes nebun. Văzândul pe Grigore Leșe cum vorbește cu modestie despre el însuși ca despre alfa și omega ale cântului popular, te întrebi unde mai este „proverbialul bun-simț al țăranului român“. Desigur, el nu mai este țăran - este doar un fals țăran - și poate că aici este toată explicația. (Sau poate că nu.) În săptămâna următoare, invitata lui Horia Roman Patapievici la emisiunea Înapoi la argument a fost
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Bentoiu, este o exce lentă traducătoare și autoarea unor volume de memorii despre începuturile comunismului în România Timpul ce ni sa dat.) De data asta, am putut vedea un adevărat spectacol al rafinamentului, al inteligenței, al nobleței. Și al neproverbialului bun-simț citadin. (2007) Frumoasa și bestia Trăim întro vreme în care toată lumea vrea să fie vedetă. Iar această obsesie a vedetei a fost indusă de televiziune, fabrica de vedete prin excelență (la noi, industria filmului nu este atât de puternică, încât
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
de film : Radu Muntean (în nr. 243) și Cristi Puiu (în nr. 244). Amândouă sunt în priză directă și fără menajamente față de establishment-ul cinematografic. Radu Muntean mi s-a părut onest și obiectiv : a spus răspicat câteva lucruri de bun-simț pe care alții le spun cu juma de gură, pe la colțuri sau nu le spun deloc. Cristi Puiu a vorbit și el despre jalea din cinematografia noastră, dar personajul principal a fost Cristi Puiu și cum îl afectează această jale
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Cristi Puiu nu și-a păstrat calmul și a spus că renunță la banii CNC. E dreptul lui. Dar e datoria noastră să spunem că simpla absență a numelui său de pe lista câștigătorilor concursului CNC e absurdă și conflictuală cu bunul-simț. E datoria noastră să protestăm că din banii CNC se vor produce în continuare gunoaie ! E o situație care nu durează de 5, 7 sau 15 minute ; durează de ani de zile. Doar ca acum s-a spart, în fine
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
listă de câștigători de pe care lipsesc Cristi Puiu, Radu Jude, Dumitru Budrala, Thomas Ciulei și Ileana Stănculescu și pe care se regăsesc nume ca Sergiu Nicolaescu, Marius Th. Barna, Antoniu Berenyi sau Adrian Popovici e OK ! E o chestiune de bun-simț. CNC (care a personalizat pervers întregul scandal, de parcă ar fi fost la mijloc doar cazul Puiu, regizorul premiat la Cannes supărat că nu primește cei 7 000 de euro primă de dezvoltare) nu înțelege că nu este vorba doarș despre
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
sută cincizeci. A fost de acord. Bine, mi-a zis. Citește-o și-ai să te convingi. Poate te hotărăști să... De-atunci, de cîte ori ne întîlnim, ne salutăm din priviri, deși mie îmi vine mereu să rîd, dar bunul-simț îmi spune că trebuie să mă abțin. Acum, fata traversează aleea și vine în fața mea: Bună ziua, Mihai! Sărut mîinile! îi zic, încercînd în zadar să-mi amintesc cum o cheamă. Credeam că ai să mă cauți... Cum să îndrăznesc?! Te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ne ajutați să găsim cîțiva amatori... Da, cu plăcere, clatin eu afirmativ din cap, cu multă convingere; de altfel, nici n-aș putea să n-o fac. Ceea ce-am admirat întotdeauna la femeia asta a fost doza mare de bun-simț. Este de puțin timp președintă, că cealaltă, care și-a pus cenușă în cap la plenară, a fost avansată la municipiu. Strîng mîna întinsă și ies. La cîțiva pași, pe culoar, e ușa secretariatului. Bat și intru, spunînd un "sărut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
bărbat în birou, ca un boxer în ring, merge furios spre director, îl trage deoparte, îi spune ceva, apoi iese, ignorînd total că de fapt intrase într-o cameră unde erau, totuși, niște oameni. (Dacă nu din politețe, măcar din bun-simț trebuia să schițeze un gest de salut.) Directorul s-a schimbat la față, și-a aprins, cu mîna tremurîndă, o țigară, în timp ce secretarul literar s-a apropiat de el să-l întrebe ce-a vrut bărbatul furios. Directorul s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
spui partenerului orice amănunt și să-i încarci mintea, și așa obosită. Căminul ar trebui să fie un sanctuar, așa mai scria, și că nimeni nu are nevoie să știe chiar totul. Ceea ce, dacă stai să te gândești, e de bun-simț. Așa că în ultimul timp am filtrat la greu. Toate lucrurile astea obositoare, lumești, cum ar fi... de pildă, facturile pentru cardurile de magazin, prețul exact pe care l-am dat pe niște pantofi... Și, știți ceva, cred că teoria e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]