13,186 matches
-
pe care le cerceta cu grijă și cu multă, foarte multă pasiune. Imboldul îi venise de la unul dintre bunicii săi care, în timpurile imediat postbelice, fusese paginator, corector, fotograf și de toate la „Jurnalul de dimineață” al lui Teodorescu-Braniște. Acest bunic al său mai păstra în podul casei „Jurnalul științelor și călătoriilor”, „Lumea copiilor”, „Curentul pentru copii și tineret”, diverse almanahuri și tot felul de broșuri din epoca dictaturii regale și a celei antonesciene. Pentru unele din acele publicații, cu reportaje
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
călătoriilor”, „Lumea copiilor”, „Curentul pentru copii și tineret”, diverse almanahuri și tot felul de broșuri din epoca dictaturii regale și a celei antonesciene. Pentru unele din acele publicații, cu reportaje despre luptele eroice purtate de armata română pentru eliberarea Basarabiei, bunicul ar fi putut să facă și pușcărie, prin anii cincizeci, dacă i-ar fi fost găsite la vreo percheziție; se strecurase, însă, datorită reputației stângiste a ziarului la care lucrase în tinerețe și pentru faptul că după se reprofilase în
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
fiecăruia după nevoi” (și mai ales acelora care nu suportau, prin delicata structură genetică, nici un fel de activitate lucrativă, la ei nevoile fiind maxime). „Apoi, dacă l-ai citit pe unul, le-ai citit pe toate, nepoate”, obișnuia să spună bunicul său, fost corector și paginator și de toate la ziarul cu afinități de stânga al lui Teodorescu-Braniște, cu un zâmbet blajinmalițios pe chipu-i împodobit cu un nas acvilin, plin de expresivitate, care îl făcea să semene întrucâtva cu actorul
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
din păcate. De aceea Bart, după ce sfârșise de redactat - în opt pagini, pe coli de scris duble, semiveline, primul său ziar liber și independent, pe care îl botezase în mod inspirat „Mesagerul libertății”, se dusese într un suflet acasă la bunicul său și i-l vârâse plin de mândrie sub nas, ca să-i fie primul cititor. Pe pagina întâi titrase cu litere de-o șchioapă, de culoare albastră, un reportaj despre translarea conspirativă a unei biserici străvechi în dosul unor blocuri
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
conspirativă a unei biserici străvechi în dosul unor blocuri, pățanie la care asistase ca martor ocular, iar mai jos plasase un editorial despre societatea socialistă multilateral dezvoltată și libertatea presei, care era admirabilă și chiar sublimă, dar lipsea cu desăvârșire. Bunicul său făcuse ochii mari și parcursese cele opt pagini ale publicației ilicite de la cap la coadă și de la coadă la cap, clătinând din nasul său expresiv și tot potrivindu-și sub sprâncenele albite ochelarii cu sticle rotunde care îi alunecau
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
târziu voise să știe de unde copiase el toate năzbâtiile de acolo. Nu le-am copiat de nicăieri, tataie, le-am scris eu, din capul meu! protestase el în grabă, cu un aer ușor contrariat și cu ceva mândrie rănită. Atunci bunicul se arătase oarecum satisfăcut că avea un nepot cu atâta doxă, care se gândise să se ocupe de jurnalistică și să scoată așa, o gazetă de capul lui, dar îl sfătuise să fie totuși mai prudent pe viitor și să
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
nu mai scrie de capul lui contra politicii de translare în miez de noapte a vechilor biserici din oraș și nici despre alte chestii dintr-astea periculoase, că se putea să dea de un mare bucluc. Nu îl ascultase pe bunic și, cu câteva luni înainte de căderea lui Ceaușescu, îl dăduseră afară din organizația UTCîn care îl primiseră nu cu multă vreme înainte, încredințândui-se și funcția de casier și îl amenințaseră chiar cu exmatricularea din clasa a zecea, din liceu si
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
albă. Probabil că nici în anii maturității cele petrecute nu au avut un caracter deosebit, trăirile mele fiind doar mult mai profunde. Ar mai fi copilăria. Încă de mic am fost hărăzit scrisului. Tatăl meu tot Caligraf fusese și, aidoma, bunicul din partea mamei. Aproape că era nefiresc să fiu pregătit pentru o altă îndeletnicire. Primele mele amintiri sunt legate de niște litere din lemn, mari cam cât o piesă obișnuită de șah. Fuseseră cioplite special pentru mine, cu intenția de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
seturi întregi, pentru tot felul de litere, iar puțin mai târziu cum să prepar cernelurile, chiar și pergamentul. Nu am deprins lesne toate acestea: degetele îmi erau vinete de la vergile primite de la tatăl meu și - atâta cât a trăit - de la bunic, dornici amândoi să scoată din mine un caligraf cu mult mai presus decât fuseseră ei, la vremea lor. Am avut dascăli severi, caracter ce mi s-a imprimat și mie. Numai tratând lucrurile cu maximum de gravitate reușești să obții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
fost - în astfel de situații - de mai puțin folos decât darul și patima mea tot mai arzătoare pentru arta caligrafiei. După cum se poate bănui, în chilie nu e prea greu să te scrântești, bineînțeles după recluziuni mai îndelungate. Caligraful dinaintea bunicului meu nu și-a revenit niciodată și, asemenea lui, în ultima sută de ani, au pățit-o încă doi. I-am socotit: cei care au funcționat în decursul veacului au fost - în afara mea - șase la număr. Procentul celor care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
și sfârșitul. Atotstăpânitorul. Fiindcă nu mai există nici un bun pe care să mi-l doresc. De-acum, ofer. Voi fi Izbăvitorul. Primele litere, primele slove, după aproape trei săptămâni. Scrise cu mâna stângă. Sunt ambidextru, însușire pe care tatăl și bunicul meu au remarcat-o de când eram de-o șchioapă, îngrijindu-se apoi să mi-o cultive în taină. Calitate ori anomalie, era un dar al naturii ce nu trebuia ignorat. Dar nici mărturisit. „E bine ca totdeauna să păstrezi ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
încredere, e o condiție!” a continuat vânătorul. „Văd că vă îndoiți. Vă zic: nimeni nu cunoaște mai bine decât mine obiceiurile lupilor albi, vremea lor de furie, locurile unde dau buzna. Sunt vânător de lupi albi din copilărie; tatăl și bunicul meu tot cu asta s-au îndeletnicit. Sunt cel mai priceput vânător de lupi albi! În trei ierni - înainte să fi plecat prin lume - am scăpat de la prăpăd tot atâtea așezări. Puștile mele cu foc repetat nu dau greș niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
atmosfera din familie - o familie boierească, ale cărei ramuri coborau până la curtea lui Caragea -, apoi figura tatălui, juristul Nicolae Dumitrescu, cel care i-a vegheat temeinica formare intelectuală, a mătușii Zoe, căreia - așa cum mărturisea - i-a datorat educația religioasă, a bunicului din partea mamei, preotul Gheorghe Apostol de la Mărășești, care s-a stins ca un sfânt, a mamei, filolog din școala lui Densușianu. Cu un umor tandru, firesc, necăutat - cum spuneam și altădată - doamna Zoe ne purta, povestind, în altă lume. O
Despre anii copilăriei by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/8054_a_9379]
-
altădată - doamna Zoe ne purta, povestind, în altă lume. O lume aproape dispărută astăzi. Vă prezentăm, în acest număr al României literare, al doilea episod din înregistrarea amin-tită. TEODORA STANCIU - Să revenim, Doamnă Profesor, la ceea ce ne povesteați. Vorbeam despre bunicii din partea mamei, bunicii din partea tatălui. Ați spus că bunicul din partea mamei v-a marcat mai mult. ZOE DUMITRESCU-BUȘULENGA - I-am povestit moartea. - Și bunicul din partea tatălui, cum era? - Să vorbim despre rudele din ambele părți. Cine au fost ei, fiecare
Despre anii copilăriei by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/8054_a_9379]
-
ne purta, povestind, în altă lume. O lume aproape dispărută astăzi. Vă prezentăm, în acest număr al României literare, al doilea episod din înregistrarea amin-tită. TEODORA STANCIU - Să revenim, Doamnă Profesor, la ceea ce ne povesteați. Vorbeam despre bunicii din partea mamei, bunicii din partea tatălui. Ați spus că bunicul din partea mamei v-a marcat mai mult. ZOE DUMITRESCU-BUȘULENGA - I-am povestit moartea. - Și bunicul din partea tatălui, cum era? - Să vorbim despre rudele din ambele părți. Cine au fost ei, fiecare. Mă gândesc cum
Despre anii copilăriei by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/8054_a_9379]
-
O lume aproape dispărută astăzi. Vă prezentăm, în acest număr al României literare, al doilea episod din înregistrarea amin-tită. TEODORA STANCIU - Să revenim, Doamnă Profesor, la ceea ce ne povesteați. Vorbeam despre bunicii din partea mamei, bunicii din partea tatălui. Ați spus că bunicul din partea mamei v-a marcat mai mult. ZOE DUMITRESCU-BUȘULENGA - I-am povestit moartea. - Și bunicul din partea tatălui, cum era? - Să vorbim despre rudele din ambele părți. Cine au fost ei, fiecare. Mă gândesc cum să vă prezint familia. Vorbeam și
Despre anii copilăriei by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/8054_a_9379]
-
episod din înregistrarea amin-tită. TEODORA STANCIU - Să revenim, Doamnă Profesor, la ceea ce ne povesteați. Vorbeam despre bunicii din partea mamei, bunicii din partea tatălui. Ați spus că bunicul din partea mamei v-a marcat mai mult. ZOE DUMITRESCU-BUȘULENGA - I-am povestit moartea. - Și bunicul din partea tatălui, cum era? - Să vorbim despre rudele din ambele părți. Cine au fost ei, fiecare. Mă gândesc cum să vă prezint familia. Vorbeam și despre experiența spațiului exterior pentru un tânăr. Și tot tatăl meu a fost o îndrumare
Despre anii copilăriei by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/8054_a_9379]
-
se petrecea cu fenomenul acesta al numelor de familie. La sfârșitul secolului al XIX-lea era o teamă să se poarte nume fără "-escu", fiindcă se părea că e o rămășiță fanariotă sau mai știu eu ce. Și atunci băieții bunicului, adică frații mamei, fetele se chemau Apostol, pe bunicul îl chema preotul Gheorghe Apostol, și fetele erau Apostol: Ecaterina, Maria, Sofia, Elena Apostol. Băieții s-au numit Georgescu. Panait Georgescu a rămas avocat la Focșani, iar Constantin Georgescu-Vrancea - și-a
Despre anii copilăriei by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/8054_a_9379]
-
La sfârșitul secolului al XIX-lea era o teamă să se poarte nume fără "-escu", fiindcă se părea că e o rămășiță fanariotă sau mai știu eu ce. Și atunci băieții bunicului, adică frații mamei, fetele se chemau Apostol, pe bunicul îl chema preotul Gheorghe Apostol, și fetele erau Apostol: Ecaterina, Maria, Sofia, Elena Apostol. Băieții s-au numit Georgescu. Panait Georgescu a rămas avocat la Focșani, iar Constantin Georgescu-Vrancea - și-a pus el Vrancea ca să fie deosebit de un Vâlcea tot
Despre anii copilăriei by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/8054_a_9379]
-
Coroana, la Brașov, și era acolo un maître d'hotel neamț, sas, care, când venea tata, se dădea peste cap, că știa că tata era colosal de generos, spre deosebire de familia lui care era colosal de calică. El a semănat cu bunicul, nu cu bunica. El mă scotea în lume. Știa că sunt timidă. Și el fusese un timid în tinerețe și-și învinsese, dar cu oarecare orgoliu, această stare. Eu sunt mai puțin orgolioasă. - Cred că aveați dimensiunea religioasă și probabil
Despre anii copilăriei by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/8054_a_9379]
-
pe seama mea și amuzându-se, "O servitoare, asta-i maică-mea", cred că zicea, "iar taică-meu un ticălos", fiindcă niciodată nu s-a înțeles maică-ta cu el, nu erau oameni răi, nu era vina nimănui, poate puțin a bunicului tău, dar de fapt a nimănui, nu-i vina nimănui, a nimănui, a nimănui...ť Deodată bunica a amuțit. Pentru o clipă a părut c-o să continue să vorbească, dar nu; și-a aranjat doar puțin dantura. Și nici măcar nu
Sora Katiei by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8059_a_9384]
-
de Leonardo da Vinci și servește ca înger mecanizat plutind butaforic deasupra satului după lichidarea sa ca în scena de o mare poezie din Underground (1995) al lui Kusturica, oferind astfel și un reflex suprarealist filmului. Bunica (Tamara Buciuceanu) și Bunicul (Victor Hrebenciuc) sunt excelent creionați de regizor, iar dinspre cuplul de tineri însurăței Iancu (Alexandru Potocean) și Mara (Meda Victor) răzbate un aer de savoare ludică și un fel de paradisiacă exuberanță care face să leviteze miresele lui Chagall. Există
Zgomotoasa nuntă mută by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7857_a_9182]
-
ca întotdeauna cu preșul duși!", datat acest text, noiembrie 2008. Și mai transcriu un text de anul trecut, intitulat Sunt pensionar, deci REZIST : ,Născut sunt într-un orășel micuț și bănățean./ Aici, e-adevărat însă, cam demult s-a întâmplat,/ Bunicul, care mă iubea,/ Mă plimba adesea prin oraș/ Până când bunica pregătea prânzul,/ și mai ales clătitele cu urdă sau caș.// Astăzi, acestea toate, ca toate, au trecut./ Cu București, eu mă simt înfrățit !/ Motivul?/ Și eu și el, avem circulația
Poemul si scriitoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7878_a_9203]
-
deschis", presărate cu nenumărate interjecții, încât erau gata să-ți perforeze timpanele. Sunt sigur că măcar până prin clasa a patra vorbeam exact așa cum se vorbește în zona lingvistic indistinctă Banat-Crișana, cu puternice influențe fonetice din țara Moților (de unde sunt originari bunicii mei), dar și cu straniele rămășițe lexicale din perioada școlii Ardelene: spuneam nu "mână", ci "brâncă", în loc de "murdar" - "nălăut", "miezul" era "lamură", și multe altele. Acel accent s-a diminuat oarecum de la sine, sub influența emisiunilor de radio, a școlii
Vorbiți cu accent ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7009_a_8334]
-
născut fetiță, duminică noapte, la Spitalul Universitar din Capitală. Fiica președintelui a născut prin cezariană o fetiță de 2,7 kilograme. Traian Băsescu a publicat, pe pagina de Facebook, prima fotografie cu nepoata sa. Alături de poză a scris mesajul: "Un bunic fericit. S-a născut la exact un an de la nunta Elenei cu Bogdan".
Prima fotografie cu fiica Elenei Băsescu- FOTO by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/73921_a_75246]