3,155 matches
-
Directorii au decis că trebuie plasat în nișa lui Ion Fâneață. N-a fost o problemă, mai ales că proiectantul tocmai ieșea la pensie. Printr-unul dintre acele mecanisme psihologice pe care nici specialiștii n-ar ști să le explice, bustul lui Ceaușescu nu făcea aceeași impresie ca bustul lui Stalin. Femeia de serviciu și-a ascuns, imediat după „inaugurare“, gălețile și cârpele în spatele soclului, iar fumătorii înrăiți, în loc să se ducă la veceu sau la capătul coridorului, se strecurau în nișă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
lui Ion Fâneață. N-a fost o problemă, mai ales că proiectantul tocmai ieșea la pensie. Printr-unul dintre acele mecanisme psihologice pe care nici specialiștii n-ar ști să le explice, bustul lui Ceaușescu nu făcea aceeași impresie ca bustul lui Stalin. Femeia de serviciu și-a ascuns, imediat după „inaugurare“, gălețile și cârpele în spatele soclului, iar fumătorii înrăiți, în loc să se ducă la veceu sau la capătul coridorului, se strecurau în nișă. Și dacă apărea pe neașteptate vreun ștab, stingeau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
cu ocazia împliniri a 70 de ani de la înființarea Stațiunii și a 60 de ani de la dispariția fondatorului, profesorul Ioan Borcea, a fost organizată o Conferință națională jubiliară, cu genericul „Marea Neagră în cumpănă”. Cu această ocazie a fost dezvelit un bust al profesorului Ioan Borcea și a fost montat un medalion al celui mai mare algolog român, Maria Celan, care a lucrat peste o jumătate de veac la Agigea. A fost reluată seria publicațiilor Stațiunii. Primele trei numere ale Lucrărilor Stațiunii
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
lui nu se deșerta niciodată, era o atmosferă de binecuvântare. Dulci zile și pașnice înserări de pe litoral, știu că va veni o zi când nu veți mai rămâne nici măcar în amintire. Adesea, seara, la macheta Mării Negre din curtea stațiunii, lângă bustul lui Ioan Borcea, profesorul Ghe. Mustață, prezenta conferințe legate de mare și mediul acvatic. Il priveam ca pe un demn urmaș al celui ce străjuia alături. Grija pentru stațiune i-a adus nopți de nesomn. A cheltuit mult din fonduri
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
a fost localitatea Mohenjo-Daro, lângă localitatea Harappa și portul de coastă Lothal. Printre puținele relicve găsite la Mohenjo-Daro, unul dintre cele mai întinse site-uri de orașe ale civilizației din Valea Indusului, aflate pe teritoriul statului Pakistan, se numără un bust de piatră al unui preot cu barbă și o figurină de bronz a unei dansatoare zvelte, cu un șir de brățări pe brațul stâng. Mohenjo-Daro, care se întindea pe o suprafață de cca. 60 de ha, avea o colină-citadelă ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
pe alocuri surprinzător de bine. Cînd o auzi, pe drept cuvînt, o limbă ca un fagure de miere , o încîntare. Multă pază, controale excesive. Curățenia pe alocuri lasă de dorit, ștefan cel Mare ține în mîna stîngă crucea, în dreapta sabia. Busturile celor 12 clasici: Milescu - Cantemir, Stamati - Asachi, Negruzzi - Donici, A. Hasdeu - A. Russo, Alecsandri - B.P. Hasdeu, Creangă - Eminescu. H. Mihăescu </citation> Ion Rotaru „Eu fac istorie literară și nu scriu toasturi!” Scrisorile alăturate sînt din două perioade diferite, despărțite de
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
nu prevedea nimic relativ la Voievodul Mihai, rezolvând numai chestiunile materiale dintre foștii soți, comentează A. Călinescu. Duminică, 28 februarie. Presa românească se referă la „cuvintele unei artiste despre Voevodul Mihai”. Sculptorița de origine maghiară Alice Gastonyi, care a realizat un bust al Voievodului Mihai, studiindu-l în timp ce acesta era la lecții, își publicase impresiile într-o gazetă minoritară germană. „Este fermecătoare îmbinarea seriozității mature cu copilăria nobilă ce caracterizează pe Marele Voevod Mihai”, scria artista. „Este direct surprinzătoare și uimitoare seriozitatea
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Natal, Goiania, Anapolis, la bănci și instituții culturale din Brasilia, Fortaleza, Recife, Sao Paulo, Porto Alegre, Manaus. O amplă expoziție de carte românească a fost deschisă la Academia Braziliană de Litere de la Rio de Janeiro, unde a fost dezvelit și bustul poetului național Mihai Eminescu, donație a Ministerului Culturii din România. A selectat personal, de la actualul Muzeu Național de Artă Contemporană, cca. 30 de lucrări ale unor artiști plastici români de prestigiu, care au fost expuse în saloanele ambasadei, constituindu-se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
of Spain, pentru a enumera doar câteva din începuturile relațiilor economice stabilite în această perioadă. In plan cultural, s-a realizat creșterea vizibilității României în această zonă prin organizarea de expoziții, lansări de carte, diverse manifestări culturale, amplasarea statuii cu bustul poetului național Mihai Eminescu în fața Bibliotecii Naționale a Republicii Venezuela din Caracas, aniversarea la Caracas și București a 35 de ani de relații diplomatice neîntrerupte la nivel de ambasadă cu Republica Venezuela, în anul 2003. Contribuția deosebită adusă de ambasadorul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Preocupările noului șef de misiune s-au concentrat pe clarificarea problemei datoriilor, a sprijinirii românilor instalați pe insulă și apropierii lor de Ambasadă, pe realizarea de activități culturale, uitate sau imposibile, în perioada anterioară. S-a negociat și stabilit instalarea bustului lui Mihai Eminescu în parcul din fața Ambasadei României din Havana; s-au marcat, într-un context și o ambianță de nivel, 150 de ani de la nașterea poetului; s-a vernisat o expoziție de pictură contemporană românească cu tablouri achiziționate de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
situația din Orientul Apropiat, problemele dezarmării ș.a. În calitate de Consilier pe probleme culturale, a acționat pentru realizarea în bune condiții a prevederilor documentelor de schimburi culturale, sprijinind organizarea de manifestări cultural-artistice românești în U.R.S.S. La propunerea sa, a fost instalat bustul compozitorului român George Enescu (trimis din țară) în Holul Principal al Sălii de Concerte "Ceaikovski" din Moscova. A luat parte, alături de alți reprezentați din România, la festivitățile, organizate la 15 iunie 1989, la Chișinău și Cernăuți, cu prilejul împlinirii a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Dumnezeu Eu sunt mic, tu fă-mă mare, Eu sunt slab, tu fă-mă tare, În tot locul mă-nsoțește Și de rele mă păzește. Amin!" (Rugăciune pentru copii) Cu palmele împreunate la nivelul pieptului, cu ochii țintă la mama, cu busturile săltate, drepte, pronunțam fiecare cuvânt clar, distinct, recitam fiecare vers cu atâta convingere, de parcă în fața noastră s-ar fi aflat nu mama, ci însuși îngerul, dacă nu chiar Maica Domnului în persoană. Mama. Cu adevărat, mama ne-a transmis și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
repede, s-a stins. Familia lui a emigrat la Boulder, în SUA. Doamna Chelariu, deloc înstărită acolo, peste ocean, și grav șubrezită de boală, a pus ban lângă ban și a revenit in România spre a oferi Universității sucevene un bust al lui Traian. Donația a fost acceptată, pare-se, cu entuziasm: la dezvelire s-au rostit discursurile de rigoare, n-a lipsit soborul de preoți etc. etc. etc. De aici încolo începe o poveste de-a dreptul incredibilă: peste câțiva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
lui Traian. Donația a fost acceptată, pare-se, cu entuziasm: la dezvelire s-au rostit discursurile de rigoare, n-a lipsit soborul de preoți etc. etc. etc. De aici încolo începe o poveste de-a dreptul incredibilă: peste câțiva ani, bustul, cu tot cu soclu, a... dispărut!! Întrucât, explicații cât de cât logice n-au cum exista, suntem nevoiți să acordăm ceva credit variantelor mai mult sau mai puțin folclorizate vehiculate în lumea universitară suceveană. Se spune, de pildă, că mai marii instituției
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
se mai spune că o delegație de universitari străini a căzut în eroarea de a-l confunda pe patronul instituției (Ștefan cel Mare) cu Traian Chelariu, situație, desigur, jenantă și, până la amplasarea unei statui a Sfântului Ștefan în perimetrul respectiv, bustul lui Chelariu a trebuit cu grăbire scos... Î n urmă cu 36 de ani mă aflam la Atena, împreună cu Al. Căprariu, directorul Editurii "Dacia" din Cluj. Delegația editorilor români urma să participe la o dezbatere internațională privind aportul literaturii țărilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
George Macarie, autorul doctului studiu introductiv. Nu le bănuiam, atunci, înclinațiile către studii minuțioase și incursiuni pe cărări nebătute. Sensibilitatea Olgăi, intuită de colegi încă de atunci, recidivează. Iat-o, scriind despre mormântul lui Dimitrie Anghel: " În partea dreaptă a bustului, în incizia lăsată de o schijă din Al Doilea Război Mondial, în fiecare primăvară își construiesc cuib două păsări..." Două sunt căile de accedere a răposaților în cartea-dicționar a Cimitirului "Eternitatea": prima condiție să fi fost o personalitate recunoscută în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
își construiesc cuib două păsări..." Două sunt căile de accedere a răposaților în cartea-dicționar a Cimitirului "Eternitatea": prima condiție să fi fost o personalitate recunoscută în epocă și-n posteritate dar merge și dac-ai avut parte de un monument, bust, statuie, basorelief, piatră tombală cu anume valoare artistică. În cele mai multe cazuri, se întrunesc amândouă criteriile, dar sunt și situații în care numele decedaților nu spun mai nimic, construcția funerară trebuind să preia sarcina legitimării lor ca locatari într-o lume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
aduse de peste hotare și instalate la "Eternitatea", le-ar onora cu prisosință. Scrupulozitatea autoarei a îndemnat-o să încerce a oferi și imagini ale lucrărilor... sfeterisite de-a lungul anilor (mai ales, nu știu de ce, după 1995). Vedem în carte bustul lui V.I. Bejan și... nu e. După cum nu mai există nici bustul peisagistului Carmazin-Cacovschi (fostul arhitect șef al unor mari orașe: Harkov, Odesa, Ialta, Constanța, Craiova, Iași). Nu-s singurele lipsă la apel. "Circuitul bronzului în natură" a determinat, probabil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Scrupulozitatea autoarei a îndemnat-o să încerce a oferi și imagini ale lucrărilor... sfeterisite de-a lungul anilor (mai ales, nu știu de ce, după 1995). Vedem în carte bustul lui V.I. Bejan și... nu e. După cum nu mai există nici bustul peisagistului Carmazin-Cacovschi (fostul arhitect șef al unor mari orașe: Harkov, Odesa, Ialta, Constanța, Craiova, Iași). Nu-s singurele lipsă la apel. "Circuitul bronzului în natură" a determinat, probabil, metamorfozarea unor chipuri... în altele. Cine știe care bust mai recent turnat nu tăinuiește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
După cum nu mai există nici bustul peisagistului Carmazin-Cacovschi (fostul arhitect șef al unor mari orașe: Harkov, Odesa, Ialta, Constanța, Craiova, Iași). Nu-s singurele lipsă la apel. "Circuitul bronzului în natură" a determinat, probabil, metamorfozarea unor chipuri... în altele. Cine știe care bust mai recent turnat nu tăinuiește, în memoria moleculei de bronz, trăsături din figura înaintașului, aflat cândva pe alt soclu! Fiindcă la "Eternitatea", cimitir mult schimbat în bine datorită grijii și eforturilor Primăriei, încă... se fură. Până și de la modestul mormânt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
răgușit al locomotivei cu aburi, mi-e dor de glasul roților de tren. Uite-așa. Mi-e dor. C ând foști buni prieteni devin statui, încerci un sentiment ciudat și straniu: parcă n-ar fi vorba chiar de domniile lor! Bustul lui Nichita, pe Calea Victoriei, bustul lui Marin din fața Naționalului craiovean (care-i și poartă numele), cu acele semi-surâsuri înghețate în piatră și bronz, validează un pariu câștigat cu posteritatea, strecurându-ți insidios întrebarea "oare chiar le-am fost cândva în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
mi-e dor de glasul roților de tren. Uite-așa. Mi-e dor. C ând foști buni prieteni devin statui, încerci un sentiment ciudat și straniu: parcă n-ar fi vorba chiar de domniile lor! Bustul lui Nichita, pe Calea Victoriei, bustul lui Marin din fața Naționalului craiovean (care-i și poartă numele), cu acele semi-surâsuri înghețate în piatră și bronz, validează un pariu câștigat cu posteritatea, strecurându-ți insidios întrebarea "oare chiar le-am fost cândva în preajmă?" Cu Marin, în studenție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
carte semnată de Ilarie Hinoveanu și apărută, desigur, la Craiova, poate fi văzută o poză de prin 1977: doi tinerei fericiți și zâmbăreți pe nisipul plajei de la Neptun: Sorescu și sus-semnatul. Cum să stabilești o relație între solemnitatea înghețată a bustului străjuit de flori și imaginea unui Marin cu cipilică tip savant sovietic la Artek, mâncând mititei pe plajă? Lumea statuilor sugerează definitivul, adjudecarea, eternul; în rest, provizorat, zbatere, aproximații. Tocmai de aceea, adică pentru a conjuga cât de cât validarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cu ocazia împliniri a 70 de ani de la înființarea Stațiunii și a 60 de ani de la dispariția fondatorului, profesorul Ioan Borcea, a fost organizată o Conferință națională jubiliară, cu genericul „Marea Neagră în cumpănă”. Cu această ocazie a fost dezvelit un bust al profesorului Ioan Borcea și a fost montat un medalion al celui mai mare algolog român, Maria Celan, care a lucrat peste o jumătate de veac la Agigea. A fost reluată seria publicațiilor Stațiunii. Primele trei numere ale Lucrărilor Stațiunii
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
că nu-mi place să conduc pe Întuneric. — N-o să Întârziem, Vio, mai mult de o jumătate de oră. Vio i-a dat cămașa și acum văd că nu-i atât de firav pe cât Îl bănuisem. Deși de dimensiuni reduse, bustul lui e al unui atlet În devenire. E fără Îndoială un bărbat În devenire, căruia Îi dădusem nouășpe-douăzeci de ani, dar are desigur șaișpe și-i În creștere. Ea se ascunde de mine În dosul portbagajului ridicat al mașinii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]