3,183 matches
-
Holban, Panoramic editorial, CRC, 1992, 17; Constantin Hlihor, „Eminescu - cât veșnicia”, „Revista de istorie militară”, 1997, 1; Daniel Dimitriu, „Eminescu - cât veșnicia”, ALA, 1997, 351; Interferențe: istorie și literatură. Istoricul poet dr. Ioan Saizu, îngr. C. Gh. Marinescu, Iași, 2001; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 369-370. E.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289437_a_290766]
-
rurală și dorind, parcă, să ofere, prin subiecte și intrigă, lecții de morală, ajunge la un deznodământ tragic. Așa se întâmplă în Pădureanca, unde, ca în multe nuvele scrise după 1881, acordă o însemnătate aparte elementelor moralizatoare: Iorgovan, fiul bogătanului Busuioc, se îndrăgostește de Simina, fată săracă și frumoasă, iubită și de Șofron, argat la curtea lui Busuioc. Nehotărât și fără să poată trece peste convențiile sociale ca să o ia în căsătorie pe Simina, Iorgovan se sinucide. Finalul dur subliniază atmosfera
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
tragic. Așa se întâmplă în Pădureanca, unde, ca în multe nuvele scrise după 1881, acordă o însemnătate aparte elementelor moralizatoare: Iorgovan, fiul bogătanului Busuioc, se îndrăgostește de Simina, fată săracă și frumoasă, iubită și de Șofron, argat la curtea lui Busuioc. Nehotărât și fără să poată trece peste convențiile sociale ca să o ia în căsătorie pe Simina, Iorgovan se sinucide. Finalul dur subliniază atmosfera unei nuvele clădite din antiteze etice. De la intriga sumară a celor dintâi nuvele se trece, ulterior, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
și al lui Alexandru Sadoveanu, de origine oltenească, avocat. Crește mai mult sub influența mamei, câștigând în casa bunicilor de la Verșeni un contact intim cu lumea satului și cu natura. Urmează școala primară în târgul natal (1887-1891), unde dascălul Mihai Busuioc, devenit „domnul Trandafir” în povestirea intitulată astfel, îi insuflă dragostea pentru istoria neamului. În 1897 va absolvi Gimnaziul „Alecu Donici” din Fălticeni. Intern la Liceul Național din Iași (1897-1900), e atras către literatură de autorii pe care îi citește: Grigore
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
liceului nu este întâmplătoare. Scriitorul s-a născut la Pașcani, unde și-a petrecut anii copilăriei la bunicii din partea mamei, la Verșeni. La școala primară, pe care a urmat-o în Vatra Pașcanilor, l-a avut ca învățător pe Domnul Busuioc (Domnu’ Trandafir din scrierile sale) prin intermediul căruia l-a cunoscut pe Ion Creangă. Locurile natale au fost prezentate în romanul “Venea o moară pe Siret”, inspirat din foișorul Casei Cantacuzinilor. A fost scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93483]
-
leagă foarfecele cu ață, ca gurile juvinilor, adică ale șerpilor, helgilor* ș.a., să fie peste întreg anul legate, ca ele să nu se poată atinge de vite. Tot spre acest scop, se afumă atunci împrejurul casei cu o petecă, cu busuioc și ceva lînă tăiată din cojoc. în ziua de Alexi Bojî învie toate juvinile de pe pămînt. Ziua Sf. Alexie sau bojiile se ține pentru că atunci ies toate jivinile la care nici nu trebuie a gîndi - și ca ele să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cer botez. Se crede că acel copil care plînge pe timpul săvîrșirii tainei botezului va trăi lung. Cînd botezi copii, să le dai fașă lungă. Ducîndu-se un copil la botez, este obicei a înfrumuseța crijmele* care se învălătucesc împrejurul luminilor cu busuioc, văzdoage* și alte flori. Din aceste flori nu se poate să ieie cineva vreuna, căci se crede că, la din contra, i se ia copilului somnul. Aducîndu-se un copil la botez, poporul îi pune pîne și sare în fașă, cam
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de cînepă, ca să aibă păr mare. Căușul sau strachina plină, pentru ca copilul să ție degrabă capul în sus. La botezul unui copil se dă moașei un căuș de făină cu căuș cu tot, în care înfige ea un fir de busuioc, ca copilul să țină curînd capul în sus. Din banii ce se cîștigă de un copil la botez să i se cumpere căldare, ca să trăiască mult. De-i avea fini mulți, pe ceea lume te scot, de-i fi la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu frunzele plantei mama-pădurii. Cine se lă vinerea, îi cresc toate buruienile și bălăriile în grădină și în sămănături. Buruienile culese de Sf. Gheorghe se pun la porți. (Gh.F.C.) Buruienile culese de Sînziene [24 iunie] sînt bune de leac. (Gh.F.C.) Busuioc Fetele pun la codițe busuioc luat de la steagul bisericii, ca să se uite băieții la ele ca la steag. în sara lui Sf. Vasile, fetele pun busuioc la partea de jos la ghizdelele* fîntînii. Dacă a doua zi găsesc busuiocul promorocit
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se lă vinerea, îi cresc toate buruienile și bălăriile în grădină și în sămănături. Buruienile culese de Sf. Gheorghe se pun la porți. (Gh.F.C.) Buruienile culese de Sînziene [24 iunie] sînt bune de leac. (Gh.F.C.) Busuioc Fetele pun la codițe busuioc luat de la steagul bisericii, ca să se uite băieții la ele ca la steag. în sara lui Sf. Vasile, fetele pun busuioc la partea de jos la ghizdelele* fîntînii. Dacă a doua zi găsesc busuiocul promorocit, fata se va mărita în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la porți. (Gh.F.C.) Buruienile culese de Sînziene [24 iunie] sînt bune de leac. (Gh.F.C.) Busuioc Fetele pun la codițe busuioc luat de la steagul bisericii, ca să se uite băieții la ele ca la steag. în sara lui Sf. Vasile, fetele pun busuioc la partea de jos la ghizdelele* fîntînii. Dacă a doua zi găsesc busuiocul promorocit, fata se va mărita în iarna aceea; iar de busuiocul nu-i promorocit, fata nu se va mărita atunci. Cînd se fură cuiva ceva, să bage
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Gh.F.C.) Busuioc Fetele pun la codițe busuioc luat de la steagul bisericii, ca să se uite băieții la ele ca la steag. în sara lui Sf. Vasile, fetele pun busuioc la partea de jos la ghizdelele* fîntînii. Dacă a doua zi găsesc busuiocul promorocit, fata se va mărita în iarna aceea; iar de busuiocul nu-i promorocit, fata nu se va mărita atunci. Cînd se fură cuiva ceva, să bage o cracă de busuioc într-un puț de unde se bea apă, că va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca să se uite băieții la ele ca la steag. în sara lui Sf. Vasile, fetele pun busuioc la partea de jos la ghizdelele* fîntînii. Dacă a doua zi găsesc busuiocul promorocit, fata se va mărita în iarna aceea; iar de busuiocul nu-i promorocit, fata nu se va mărita atunci. Cînd se fură cuiva ceva, să bage o cracă de busuioc într-un puț de unde se bea apă, că va găsi. Busuiocul, ca să miroase frumos, să se samene și să se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
jos la ghizdelele* fîntînii. Dacă a doua zi găsesc busuiocul promorocit, fata se va mărita în iarna aceea; iar de busuiocul nu-i promorocit, fata nu se va mărita atunci. Cînd se fură cuiva ceva, să bage o cracă de busuioc într-un puț de unde se bea apă, că va găsi. Busuiocul, ca să miroase frumos, să se samene și să se răsădească numai vinerea. Cu busuioc de nouă ani se afumă grădinile în seara de Joii-mari, de vrei să alungi omizile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fata se va mărita în iarna aceea; iar de busuiocul nu-i promorocit, fata nu se va mărita atunci. Cînd se fură cuiva ceva, să bage o cracă de busuioc într-un puț de unde se bea apă, că va găsi. Busuiocul, ca să miroase frumos, să se samene și să se răsădească numai vinerea. Cu busuioc de nouă ani se afumă grădinile în seara de Joii-mari, de vrei să alungi omizile. (Gh.F.C.) La horă, fetele poartă busuioc în sîn și în păr
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu se va mărita atunci. Cînd se fură cuiva ceva, să bage o cracă de busuioc într-un puț de unde se bea apă, că va găsi. Busuiocul, ca să miroase frumos, să se samene și să se răsădească numai vinerea. Cu busuioc de nouă ani se afumă grădinile în seara de Joii-mari, de vrei să alungi omizile. (Gh.F.C.) La horă, fetele poartă busuioc în sîn și în păr. (Gh.F.C.) 51 Butuc Cine sare de trei ori peste un butuc, înainte și înapoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bea apă, că va găsi. Busuiocul, ca să miroase frumos, să se samene și să se răsădească numai vinerea. Cu busuioc de nouă ani se afumă grădinile în seara de Joii-mari, de vrei să alungi omizile. (Gh.F.C.) La horă, fetele poartă busuioc în sîn și în păr. (Gh.F.C.) 51 Butuc Cine sare de trei ori peste un butuc, înainte și înapoi, are noroc la păduri și livezi. Buză Cînd te mănîncă buzele, ai să săruți pe cineva. Cînd pe un sugaci îl
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
le pune pe-ale lui în loc. (Gh.F.C.) Voinicii și haiducii aveau limbă de cuc și cap de șarpe tăiate cu ban de argint în luna martie. (Gh.F.C.) Farmece de dragoste se fac cu cap de cuc, scursură de candelă și busuioc din steagul bisericii. (Gh.F.C.) Cucul, corbul, bufnița, uliul, cocostîrcul ori pupăza nu se mănîncă, sînt spurcate. (Gh.F.C.) Cucuvea Cînd cîntă cucuveica pe casă, va muri cineva din casa aceea. Cînd cîntă cucuveaua pe coșul casei ori pe alte oleaburi*, e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să zică că nu ia cu nime’ altul cununia decît cu mirele ei, și făcînd așa, boala ei va înceta cu totul. Se crede că înainte de cununie trebuie mirii să se scalde într-o scăl dătoare în care se pun busuioc, bani noi de argint, lapte și miere, ca ei să fie iubiți ca busuiocul, curați ca argintul și dulci ca laptele și mierea. Mai înainte de a pleca mirii la biserică să se cunune, mireasa împreună cu doi flăcăi cărora le trăiesc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
făcînd așa, boala ei va înceta cu totul. Se crede că înainte de cununie trebuie mirii să se scalde într-o scăl dătoare în care se pun busuioc, bani noi de argint, lapte și miere, ca ei să fie iubiți ca busuiocul, curați ca argintul și dulci ca laptele și mierea. Mai înainte de a pleca mirii la biserică să se cunune, mireasa împreună cu doi flăcăi cărora le trăiesc părinții pleacă la o fîntînă cu apă. De acasă și pînă la fîntînă fac
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să se cunune, mireasa împreună cu doi flăcăi cărora le trăiesc părinții pleacă la o fîntînă cu apă. De acasă și pînă la fîntînă fac trei hore în locuri deosebite; ajunși aci, iau apă într-o doniță în care pun și busuioc, apoi se înapoiază acasă, repetînd iar cele trei jocuri în jurul doniței. Cînd vin colăcerii* cu ginerele să ridice mireasa, ies nuna și cu mireasa înaintea lor cu acea doniță cu apă și cu busuioc, pe care îl moaie în apă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o doniță în care pun și busuioc, apoi se înapoiază acasă, repetînd iar cele trei jocuri în jurul doniței. Cînd vin colăcerii* cu ginerele să ridice mireasa, ies nuna și cu mireasa înaintea lor cu acea doniță cu apă și cu busuioc, pe care îl moaie în apă și stropește de trei ori în cele patru părți. Apoi toată apa din doniță o toarnă peste picioarele cailor colăcerilor, iar busu iocul se pune în perna pe care vor dormi mirii. Cît va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îl moaie în apă și stropește de trei ori în cele patru părți. Apoi toată apa din doniță o toarnă peste picioarele cailor colăcerilor, iar busu iocul se pune în perna pe care vor dormi mirii. Cît va ședea acest busuioc în pernă, atît vor trăi mirii căsătoriți. După ce mireasa se suie în car ca să plece la biserică să se cunune, una îi pune pe cap o azimă *, și pe azimă, sare și un pahar cu vin; rupe după aceea din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cîte-un fir roșu la gît sau cîte-o cruciuliță; cailor li se împletește fir roșu la coamă sau în coadă. Cînd se pornește primăvara plugul la arat, se înconjoară el de trei ori, mai înainte de a ieși pe poartă, cu tămîie, busuioc și apă sfințită, cu care se stropește el și vitele, ca să nu se prindă deochiul de vite. Copilul mic să nu se arate în oglindă pînă nu împlinește anul, căci se deoache singur, văzîndu și chipul. Cînd vezi ceva frumos
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se împodobesc cu flori, dar, rupînd ele florile, nicicînd nu le pun imediat la brîu sau sîn, ci le trag peste foc sau flacăra unei lumini, crezînd că apoi vor fi ele scutite de ură trimisă. Fata care va lua busuioc de la clopotul urătorilor în ajunul Sf. Vasile, seara, și dacă se va spăla cu el, va fi dragă la flăcăi. Fetele poartă năvalnic*, și atunci ele cred că au să fie încunjurate de flăcăi și curînd au să se mărite
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]