33,891 matches
-
lui Dumnezeu,nu detaliile lucrurilor sau evenimentelor.Acestea din urmă sunt la îndemâna omului și contribuie sau influențează viața acestuia,în mod pozitiv sau negativ.Intre aceste evenimente extreme se află viața.Acțiunile din baladele”Meșterul Manole”,”Miorița”,”Toma Alimoș”și”Cântecul lui Vălean”sunt de natureă negativă,nicidecum pozitivă întrucât încalcă morala creștină”Să nu ucizi” și”Viața este dată de la Dumnezeu și numai Dumnezeu are drepturi depline asupra ei”, fiindcă ” Cine își curmă viața sa, sau se atinge de viața
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENȚEI TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ-O EROARE MORALĂ ȘI ESTETICĂ.ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380098_a_381427]
-
unei realități din mediul rural,valabilă și astăzi.Dacă ”se mai trăiește, astăzi, în evul mediu ”(“Ziarele”). Este o vină și a promovării unei astfel de mentalitate. Se cunoaște faptul că limbajul nu constituie realul,el doar dezvăluie.Crima din ”Cântecul lui Vălean”, din punct de vedere stilistic este o”bijuterie”. “Hai,Vălene,până-n casă Că-s bucatele pe masă, Tot găini și cu pui fripți, Din afară-s zugrăviți, Pe dinăuntru otrăviți.O-mbucat odată gras, Abia sufletul și-a tras
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENȚEI TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ-O EROARE MORALĂ ȘI ESTETICĂ.ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380098_a_381427]
-
scenă la sfârșitul anului școlar unde domnul învățător Zamfira, tatăl său, le-a dat ,,ca bonus" elevilor clasei lui, pe lângă cununița (coronița) de flori și diplomă și o piesă cântată de fiul său. Piesa se numea ,,Mândra mea sprâncene multe", cântec pe care măicuța tânărului solist îl cânta foarte frumos. Urmează cursurile Școlii elementare din Novaci, Liceul în Târgu Jiu, Școala Tehnică de Comerț din Craiova și Facultatea de Științe Economice a Universității din capitala Olteniei. Viața în mijlocul unui adevărat conservator
DUMITRU ZAMFIRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380109_a_381438]
-
la care se adaugă talentul nativ, calitățile umane și artistice personale evidențiate de timpuriu la Dumitru Zamfira, îl propulsează încă de la începutul carierei artistice ca solist instrumentist la Orchestra Populară ,,Doina Olteniei" a Filarmonicii de Stat ,,Oltenia", la Ansamblul de Cântece și Dansuri ,,Nicolae Bălcescu" din Craiova și ca dirijor la Ansamblul Casei de Cultură a Studenților din același oraș. Încă din timpul studenției reușește la concursul pentru postul de solist instrumentist al Ansamblului ,,Ciocârlia" al Ministerului de Interne, unde activează
DUMITRU ZAMFIRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380109_a_381438]
-
ușurință în planul acompaniamentului folcloric de grup. Câteva dintre instrumentele la care cântă cu virtuozitate sunt fluierul, cavalul, cimpoiul, tilinca, drâmba, cavalul fără dop, trișca, fluierul îngemănat, ocarina, muzicuța, block-flote. Repertoriul său cuprinde în primul rând creații păstorești, piese ritual-ceremoniale, cântece, doine, balade și melodii de joc din toate zonele folclorice ale României, recitalurile sale se încheie cu piese concertante și de mare virtuozitate precum sunt Hora stacatto și Hora spicatto (de Grigoraș Dinicu), Călușul oltenesc, Ceasornicul, Căruța poștei, Sârba rândunelelor
DUMITRU ZAMFIRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380109_a_381438]
-
în lume, din partea Ministerului Administrației și Internelor la ediția a IX-a a Festivalului instituțiilor M.A.I., din partea prefecturilor din Botoșani și Iași, din partea Ansamblurilor Folclorice ,,Maria Lătărețu" din Târgu-Jiu și ,,Doina" al Armatei. A primit titlul de Maestru al cântecului la Festivalul ,,Fluierul de Aur" al Sârbilor din Balcani, 2001. A fost distins cu Ordinul Național ,,Pentru Merit" în grad de ,,Cavaler", acordat de Președintele României în anul 2002. A reprezentat tradiția muzicii populare naționale la multiple spectacole de gală
DUMITRU ZAMFIRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380109_a_381438]
-
că ți-a dat/C-ai știut c-avea bărbat/Vai săracele neveste/ Cum ne bagă pe ferestre/ Și ne scot pe unde pot/Pe sub streșina de pod”. Tot eu l-am făcut și pe acesta. Ce crezi? Am și cântece și poezii făcute de mine! Am dat interviuri, am fost pe la televiziuni. - De ce rânjești, Fănele? Ai făcut tu de-astea la vremea ta? - Așa că... de ce să nu scrii despre mine? Referință Bibliografică: OCTAVIAN / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
OCTAVIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380127_a_381456]
-
cu dioptrii pentru corectarea miopiei. Am subliniat în dialogul nostru - deși nu era cazul pentru că ne aflam în mijlocul manifestării deplinei primăveri - că este una din acele zile de sfârșit de mai când lumina umple pământul inundat de înfloriri și de cântecul păsărilor. - Uite-te în jur și spune-mi ce simți! M-a îndemnat și totodată m-a întrebat Andrei. - Simt pace interioară și stare de bucurie ... -Ține minte aceste senzații! Când ai nevoie să alungi stări ori sentimente neplăcute, caută
BIOFOTONICA-N IUBIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380069_a_381398]
-
dar, îi despărțeau prejudecăți de ordin moral, realitatea senectuții și apoi refuzul părinților ei. Dacă nu s-ar fi întâmplat acest lucru, în septembrie 1823, poetul n-ar fi scris și tulburătoarea sa „Elegia de la Marienbad”, care este un zguduitor „cântec al dorului și al renunțării” (Tudor Vianu). Acest poem este o creație de vârf al liricii goetheene, și în același timp operă de referință a literaturii universale, poemul exprimând tragedia unui spirit care a mizat totul pe câștigarea conflictului cu
FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ȘI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380105_a_381434]
-
de zână Și,..nevăzută-i inima-mi în zborul Alintului schițat de mica mână. În poză, ai trei ani dragă brândușă, Minune cu ochi de dimineață, Surâs, dans al mirării jucăușă, Taină în lumini și multă viață?!.. Plecată sunt în cântec de vioară. Parcă aș atinge nemurirea Și m-ar cuprinde o primăvară : O,..eu mă împlinesc cu fericirea?!... Privesc iar, poza... Dulce amintire! Azi, ai patru ani... e-o zi divină, E bucurie si e iubire Pe-o muzică cu
17 IULIE de LIA RUSE în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380147_a_381476]
-
cine le-adună. Și unde râul s-odihnește Din drumul său perpetuu, E-o salcie, tronând regeste, Prelung, umbrind un spectru. Cu mâinile-i de frunze, -ntinse, Pe plapuma-nflorată, Atinge florile învinse, Cu viața mult scurtata. Ea zice-un cântec de iubire Pe-a lor amărăciune... Și-aud, din locu-mi de umbrire, Finală rugăciune... Domnită dulce și naivă Nimic nu bănuiește, Ca aeru-i verzui, de diva, În mintea mea-ncolțește... Citește mai mult Text scris de Sergiu Velescu:Precum pe
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
văd cine le-adună.Și unde râul s-odihneșteDin drumul său perpetuu,E-o salcie, tronând regeste,Prelung, umbrind un spectru.Cu mâinile-i de frunze, -ntinse,Pe plapuma-nflorată,Atinge florile învinse,Cu viața mult scurtată.Ea zice-un cântec de iubirePe-a lor amărăciune... Și-aud, din locu-mi de umbrire,Finala rugăciune...Domnită dulce și naivăNimic nu bănuiește,Ca aeru-i verzui, de diva,În mintea mea-ncolțește...... XI. CASĂ GÂNDURILOR ÎN CULORI, de Corina Lucia Costea , publicat în Ediția
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
pe gemene Ana și Tudora. Despre activitatea sa publicistică - volume publicate: Riturile (1932) Crist și condiția umană (antropologie creștină, 1932) Stil legionar (1937) Muzeul romanesc de etnografie (1937) Filosofia la Universitate (1937) Cartea Căpitanilor (1937) Preludii (eseuri, 1937) Gând și cântec (poezii, 1939) Îndemn la simplitate. Mărturisiri pentru un Om Nou (1939) Moldovă tristă (poeme în proză, 1939-1940) Pași în singurătate (poeme în proză, 1940) Timpul la țăranul român (1941) Colina lacrămilor (1943) Maramureșul - țară românească (1944) Firide literare (1944) Despre
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
lucrările postume este un mic “digest” intitulat “Civilizația română sătească”, în care Ernest Bernea sintetizează ideile sale despre unitățile de viață tradiționale ale poporului român, despre familie și viață socială, despre importanța datinii și a obiceiului în cultura tradițională, despre cântecul și poezia populară, arhitectură și multe altele. Un capitol este dedicat “Religiei și magiei” în lumea rurală românească. Ernest Bernea subliniază că “activitatea religioasă este în centrul vieții satului românesc. Toate celelalte fenomene, atât cele care privesc ordinea materială a
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
o lume întâmplătoare și amorfă. Sensul vieții noastre este mai mult spațial, exterior, de aceea în cele mai multe cazuri trăim periferic“. (Ernest Bernea, 2008, 68-71). Idealul de împlinire umană este bucuria. Aceasta nu se consumă însă pe planul simțurilor, precum plăcerea, „cântecul, nu rareori înșelător, al tuturor senzațiilor ușoare și satisfacția unui suflet redus“. Bucuria este „starea lucrurilor de adâncime, cântecul eliberator al împlinirii“. (Ernest Bernea, „Treptele bucuriei“, 2010, 11). Ea are anumite trepte, fiindcă ține de plinătatea ființei, și nu exclude
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
periferic“. (Ernest Bernea, 2008, 68-71). Idealul de împlinire umană este bucuria. Aceasta nu se consumă însă pe planul simțurilor, precum plăcerea, „cântecul, nu rareori înșelător, al tuturor senzațiilor ușoare și satisfacția unui suflet redus“. Bucuria este „starea lucrurilor de adâncime, cântecul eliberator al împlinirii“. (Ernest Bernea, „Treptele bucuriei“, 2010, 11). Ea are anumite trepte, fiindcă ține de plinătatea ființei, și nu exclude singurătatea, tristețea sau suferința. Omul se bucură pentru a fi în lume, pentru puritatea sa, pentru faptul de a
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
Mi-s gândurile grele de atâtea lacrimi. Rostogolesc în minte iureș de uragane, În timp ce universul mi-l golesc în patimi, În piept, tumultul muzicii din ale lui cazane. Puternic-adunare de ancestrale forțe, Tânguie în mine când dorul, apoi jalea, Prin cântec de baladă sau doinele ce-s torțe , Arzând fuiorul timpului îmi caut calea... Doar psalmul reînvie, ridicat spre-nălțarea : Doamne auzi rugăciunea mea ! ,, Căci...păcatul meu înaintea mea este pururea." Mara Emerraldi Referință Bibliografică: FURTUNA-N SUFLET / Mara Emerraldi : Confluențe Literare
FURTUNA-N SUFLET de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380224_a_381553]
-
S-aștepte zorii zilei La geamuri să mai bată. Ei văd mulțimi de oameni Cum bâjbâie-n neant Căutând satisfacție În eul lor perdant. Privesc cu gingășie Și cu iubire-n cuget Spre cei ce caută în sine Al fericirii cântec. Și vreau ca până la capăt Ochii-mi să stea de veghe Curați și fără preget La Viață oamenii să cheme. Cluj Napoca 2 august 2015 Balul nopții Mărgele din astre și-a pus astă seară Ziua ce-a trecut gătită-i
NETĂCEREA PRIVIRII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380222_a_381551]
-
Nici măcar o-mbrățișare, În „Cartea vieții” le-am scris. Le păstrez ca dulci icoane, Zile cu cu iubiri și vise; Au dulceața lor de poame, Cân iubirea nu murise. Vă doresc o săptămână plină de bucurii, și un dar muzical: CÂNTECELE-S PENTRU VOI www.youtube.com/watch?v=TPjMhvfr4rc Referință Bibliografică: CÂND IUBIREA NU MURISE / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2201, Anul VII, 09 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile
CÂND IUBIREA NU MURISE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380248_a_381577]
-
în zbaterea ei Stăteam la fereastra anotimpurilor cu ușile întredeschise așteptând călătoarele sfidând neopririle lor prizonier în ochii mei pătați de întuneric treceau neopritele păsări uitând să mai bată din aripi în dreptul meu își frângeau zborul în neprinse căderi și cântecul lor amuțea îndoit vreau pana aceea ce asigură iubirea aripei în zborul ei planat printre curenți am strigat o pasăre a auzit cerul tunând s-a oprit pe un ram înfășurând sub aripa ei formele așteptării și în cântecul nopții
ANI ÎN ŞIR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380269_a_381598]
-
și cântecul lor amuțea îndoit vreau pana aceea ce asigură iubirea aripei în zborul ei planat printre curenți am strigat o pasăre a auzit cerul tunând s-a oprit pe un ram înfășurând sub aripa ei formele așteptării și în cântecul nopții târzii un foșnet de pană se auzea pregătind zorile pentru odihna dimineților de anghel zamfir dan Referință Bibliografică: ani în șir / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2225, Anul VII, 02 februarie 2017. Drepturi de Autor
ANI ÎN ŞIR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380269_a_381598]
-
Acasa > Poezie > Amprente > CÂNTEC MUT Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 1875 din 18 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Din amintiri dureroase Am eșuat pe-o frunză Desprinsă din copacul vieții mele, Ruga-i vântul să nu mă spulbere Ci să mă mângăie
CÂNTEC MUT de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380276_a_381605]
-
cuprinde-o muzică surdă De acorduri pierdute-n mine. -Te rog frunză, Du-mă departe de toate Sau măcar invață-mă Cum să-i dau sufletul Unei soprane de inimi, Să-mi cânte! -Știu că ți-e greu Dar tu ai cântecul tău, Prizonier unei frici Ce-i acoperă surdina, Ca să-l auzi trebuie Să te iubești din nou! -Deci a iubi , Înseamnă a cânta? Tu dragă frunză, Te rog nu mă bulversa! Cum aș putea aceasta Când voce n-am. -Vocea
CÂNTEC MUT de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380276_a_381605]
-
iubești din nou! -Deci a iubi , Înseamnă a cânta? Tu dragă frunză, Te rog nu mă bulversa! Cum aș putea aceasta Când voce n-am. -Vocea iubirii-i mută Draga mea copilă, Nu trebuie decât Să taci,ea știe Ce cântec să-ți cânte Dacă vrei s-o asculți! În juru-mi se porni O adiere ce mă reîntoarse Înapoi sub copacul De unde ea căzuse. Fericită frunza s-așterne Lângă suratele ei, Reușise prin moartea-i Mie să-mi dea inviere! -Am
CÂNTEC MUT de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380276_a_381605]
-
juru-mi se porni O adiere ce mă reîntoarse Înapoi sub copacul De unde ea căzuse. Fericită frunza s-așterne Lângă suratele ei, Reușise prin moartea-i Mie să-mi dea inviere! -Am reușit in sfârșit, Să cânt tăcând! D.G. Referință Bibliografică: Cântec mut / Gabriela Docuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1875, Anul VI, 18 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Docuță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
CÂNTEC MUT de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380276_a_381605]