68,811 matches
-
Și-acolo, într-o oază pură, C-o carabină tip Flobert Împușc-un palmier în gură, Se-ntoarce și-l mănîncă fiert În vechiul său castel cu stafii Subțiri prin aerul vîscos, Înconjurat de blînde mafii De fluturi ce îi cad în sos... 7-V-1977 Emil P.S. Am văzut articolul trimis lui Călinescu. Funambulesc! Pe anul ăsta mai trebuie încă două!
Scrisoare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11834_a_13159]
-
închipuiam pe buddha arătând floarea mulțimii sau călăuza din călăuza când arunca ca pe o cometă acel șurub legat de o batistă de adio înspre a fenta zona erogenă a peisajului pleosc vezi muzici a scuturat pomul de avocado cari căzând coios făceau bum bum bum vezi muzica m-a bătut pe umăr pac pac poc vezi muzica n-ai de ce să-ți fie frică aici ai totul e MUZICĂ aici suntem pe insula mântuirii venită prin debussy via watteau aici
Despre actul gratuit sau de grație by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/11047_a_12372]
-
cea Veche cu Legea cea Nouă. La mijloc este Mielul Domnului " Pentru că Dumnezeu rânduise pentru noi ceva mai bun, Ca ei să nu ia fără noi desăvârșirea" Dar nu uităm nici mielul ucis pentru jertfă Căci focul de la Domnul a căzut în timpul jertfei de seară. Cei doi pești se-ndreaptă fiecare pe calea lui Legați unul de altul și amândoi de brațul Mielului Căci "Iată, Domnul Dumnezeu Vine ca un viteaz și brațul Lui spune tot: Iată că plata biruinței lui
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/11670_a_12995]
-
comunitare ei egal de liniștiți ca niște briciuri scufundate 6. Cu zilele noastre cineva face gimnastică această zi noroasă mă duce-n altă parte sunt frunze care-mi arată drumul cîțiva copii își iau șotronul în spinare numerele de pe case cad de la sine ca niște coji de pe rana vindecată cîteva vieți mai încolo trăia un om care iubea pereții ei despart și apropie-n același timp zicea lăsîndu-și pălăria lîngă gura canalului mîncat de molii calendarul are zile lipsă și viețile
Zile și Vieți by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/11695_a_13020]
-
și care-și lăsa pălăria lîngă gura canalului 7. Dintotdeauna am avut senzația că sunt nimeni că nu fac nimic golul m-a însoțit ca o decorație primită nu se știe cînd e ușor să privești pe fereastră frunzele care cad din copaci multe din ele nimeresc pe scara care duce la odăița ta de lucru te simți hotarul a mai multe vieți imaginezi din scaunele din pod o sculptură modernă un stîlp printre copacii policlinicii cîndva ai stat pe-aceste
Zile și Vieți by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/11695_a_13020]
-
a trupului tău; un abur amar de cafea, un amiros ușor de femeie, un clinchet de vase în bucătărie, un val de arome - ciorbe, fripturi, usturoi, busuioc, tarhon, dafin, enibahar, piper - sîngele tău foșnind în timpane ca halatul de mătase căzînd de pe umeri, zbaterea ta sub mine, plutirea din zenit spre nadir, țipătul siropos și prelung, mîinile ca două frînghii făcîndu-mă sarcofag pentru tine, tu, sarcofag pentru mine, - pustiul în care voi fi trezit mîine, lîngă mine cu aceeași cută rămasă
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
lut în străvechime, pe care-ar fi să las și eu o urmă pe când vor fi, așa, din întâmplare de cine știe ce făpturi ciudate, peste milenii, scoase din țărână... De când mă știu... De când mă știu, mă înspăimântă gândul că aș muri căzut într-o fântână. De câte ori n-am căutat la ochiul ce mă pândea de jos, din întuneric, și nu m-am depărtat, fricos, de coșul fântânii... și de-aceea, poate, și-acum, când noaptea crește și răstoarnă bolovăniș de umbre peste
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/11475_a_12800]
-
în brațe cu botticelliana Grațiela, a doua zi, amintirile de cum a devenit cazul fiind vagi. Faptul fiind împlinit, noul cuplu se dedă la desfătări erotice în serial, descrise sârguincios de autor, aflat în complicitate neîncetată cu eroul romanului, proaspăt faun căzut în delir și adorație, exprimate în chip de digresiuni și învățături în stil maieutic de sorginte livrescă. Capitole paralele și totuși interferente cu romanul de dragoste și ieșire din marasm a contemplativului Ștefan aduc în scenă încă trei cupluri: Wolfi-Slavița
Un roman onorabil by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11493_a_12818]
-
Cristina, pe care o găsise suită, în urmă cu un an, pe dulapul de la bucătărie după ce-și pusese un scaun lângă aragazul aprins. - Lasă, tanti Adina, că n-o să mori matale în casă..., mă dau jos singură și nu cad. Uite, vezi că nu pățesc nimic! Rămăsese blocată și înțelesese deodată cum se simt toți ceilalți când ea le spune adevăruri de necrezut pe care doar ea le știe. - Și unde o să mor eu, Cristinica, mamă? - o întrebase pe fetiță
MAFALDA by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/11750_a_13075]
-
regularitate a dorințelor care ar traversa pasiunea cu forța imposibilității sale pentru a-i înfrînge acesteia obsesia. Un cutremur în noapte a fost; acoperit de cenușa singurătăților lui Aureliano Buendía, am vrut să mă ridic în tării cu fecioarele, să cad ca o ploaie barocă de fluturi, să o arunc pe Eréndira pe fereastra ce da către cer, să-mi ucid dușmanii cu o suliță pe care Don Quijote nici n-o avea, nici nu avea s-o știe; să-l, de
Heimatograma by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Imaginative/11461_a_12786]
-
la coate în hălci de muzică zdrențuite, dezghioca din carnea aburindă ochii albi cu miez vinețiu în care mai pîlpîia spaima vitei înjunghiate împroșcînd cu spumă roșu sidefie partiturile și primele rînduri. bemolii însîngerați clipoceau în vaietele orchestrei peste care cădeau încet bucăți de viscere din tavanul boltit. ai țipat și pereții s-au apropiat amenințător strivindu-ți pieptul cînd botul mielului hăcuit s-a închis prinzîndu-te în întunericul lui umed. te-ai trezit întins pe zăpadă. aproape de urletul galben, în
Ingeborg și Paul by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/11112_a_12437]
-
cordon ombilical: prin el curge vântul și te face să zbori. în șir cu ceilalți, inspiră de trei ori, întinde-ți aripile prin apele pline de foc și așează-te pe calea zeului! Dacă tai ombilicul de foc, din el cade capul unui copil. Vino alături să te inițiez în curgerea vântului, în nașterea copilului din foc, să vezi pictată cu sângele meu icoana lui, cordonul plin de porumbei ce leagă tronul de sus cu trupul fecioarei de jos. înaintezi printre
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/11648_a_12973]
-
și de oase frînte, țăndăruite, de nervi vineții, scîrboși, flaști, neracordați la marile sisteme nervoase centrale distruse, de vene și artere golite, dezumflate de fluxul lichidului devenit acum murdar, mucilaginos, cleios... să alunec în fleașca întinsă vîscos pe podele, să cad ca un om beat, voma mea să se adauge luxurii imunde a gunoaielor înflorite în jur... Pe scurt: ca dînsul să supraviețuiască, să mai fie îngrijit, să mai fie bibilit de o familie ce-l luaseră (ca și pe mine
Proba martor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11856_a_13181]
-
existat din capul locului o vizibilă distanță, pe care timpul a lărgit-o continuu, ducînd-o la proporții incredibile și grotești. între pretenție și realitate, arată Jules de Gaultier în studiul său asupra bovarismului, unii se poticnesc în chip ridicol, alții cad și se zdrobesc. Soarta comunismului îmbină ambele consecințe, mai instructiv și mai fastuos decît orice altă experiență umană. Rațiunea monștrilor naște somn. Amoralismul societăților totalitare decurge din anularea libertății individului, înlocuită printr-un sistem implacabil de constrîngeri. Supraviețuirea insului este
"Va urma" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11635_a_12960]
-
întinde peste ei ca o mortăciune moleșitoare, fără să-i întrebe nimic. I se spunea DJ Muerte... Lucrurile au degenerat - asta e, iar tu ești o victimă colaterală, te-am scos din necunoscut și te-am tras în țeapă. Ai căzut absolut aiurea, ca o muscă beată, într-un război al meu în lumea mea - despre asta e vorba în Ștrumfi. Tu ești un frustrat zugrăvit care se dă cu capu' de podele acasă? Aș putea s-o mai dreg, da
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
rîndul lui cu picioarele pe umerii lui nicolae tzone merge pe drumul de litere care se naște concomitent cu fiecare pas pe care-l face cu fiecare respirație pe care o trădează merge și nu se împiedică merge și nu cade nu se prăvălește în praf sau firește în frunze sau firește în cine știe ce apă mai mult sau mai puțin tumultuos curgătoare merge uite chiar pe vîrfuri un șir întreg de nicolae tzone merge pe vîrfurile picioarelor și va fi de
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/11515_a_12840]
-
apă mai mult sau mai puțin tumultuos curgătoare merge uite chiar pe vîrfuri un șir întreg de nicolae tzone merge pe vîrfurile picioarelor și va fi de ajuns undeva înaintea lui doar o pietricică simplă pentru ca primul nicolae tzone să cadă și concomitent șirul de nicolae tzone desenați pe înălțime să se risipească în spațiul orizontal complementar multiplicarea pe verticală este poate ca un cuțit de oțel în inima plictiselii este ca o sfidătoare coborîre în sus ca o disperată urcare
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/11515_a_12840]
-
picioarele pe umerii lui nicolae tzone este o entitate intraductibilă unul cățărat peste altul unul mergînd deodată cu altul... unul și totdeauna altul nicolae tzone își înghite moleculă cu moleculă mormîntul pînă cînd acesta devine pe deplin invizibil poemul nu cade poemul nu moare poemul un miliard la sută viață un miliard la sută moarte nu uită niciodată ochii deschiși nicolae tzone nu coboară nu se înalță nicolae tzone asemeni poemului un miliard la sută moarte un miliard la sută viață
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/11515_a_12840]
-
întoarcerea-n timp, superelasticitatea, trecerea prin ziduri, dragostea ta - La 26 de ani, la mijlocul speranței de viață din România, la începutul lui decembrie, la capătul scării abrupte din Green am incercat sa te sărut & ai dat înapoi și era să cad - Ultima dată m-ai atins la muzeu, ți-ai lipit o secundă, cît să nu te vadă prietena ta, urechea de brațul meu și a fost atît de bine, ca și cum m-ai fi atins prima oara - Ca si cum m-ai fi
Cântece eXcesive by Dan Sociu () [Corola-journal/Imaginative/11361_a_12686]
-
în răgazul oferit de răcoarea frescei. Al treilea se uită și el. Ar pleca, n-ar pleca, își ia, într-un târziu, rămas bun. E puțin trist. Se va decolora, se ve desprinde de pe un alt perete, știe că va cădea primul. SIESTA Am trecut printre ruine și prin muzee, îmi spuse prietenul meu, m-am hrănit cu resturi de coloane ionice și corintice, am descojit fresce, am gustat picturi - și acum mai simt pe limbă fire din pânzele neîntrecuților maeștri
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/11535_a_12860]
-
Teodor Dună în alte seri un alt soare care strălucește mai puternic. nu ca un far ci ca o lumânare ce se stinge. e aici de la început. puțin mai deasupra, lipit de perete. abia se mai ține să nu cadă pe podea. e foarte vlăguit. are oasele ieșite pe-afară și nici o lumină. pare zidit, dar nu e așa. mai alunecă spre podea și atunci în cameră se face foarte frig. când coboară, întunericul devine pânditor. seamănă bine cu un
Poezie by Teodor Dună () [Corola-journal/Imaginative/11787_a_13112]
-
cealaltă. e un soare întors. în fiecare dimineață îl șterg cu o cârpă murdară. el atunci se ridică puțin spre tavan. e un soare greu și mult mai bătrân decât oricare altul. deși e cât o farfurie ciobită, dacă ar cădea, ar rupe camera în două. pe la margine prinde două răni care încep să sângereze încet. atunci aștept de la el să se ridice și să acopere totul. însă el nu face decât să se micșoreze mai mult și să lumineze mai
Poezie by Teodor Dună () [Corola-journal/Imaginative/11787_a_13112]
-
e asimilată de prințul Mîșkin cu frumusețea ultragiată care ar putea să salveze lumea, ar trebui să privim cu aceiași ochi și frumusețea ultragiată a Lolitei. Așa am privi-o, dacă s-ar putea. Dar, din păcate, accentul autorului nu cade pe crima comisă împotriva acesteia, ci pe consolarea prin arta cu care ne-a fost restituită povestea ei. După fuga cu Humbert Humbert și fuga de Humbert Humbert, pentru un alt așa-zis artist cu care ar fi putut trăi
Lecturi paralele by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11098_a_12423]
-
moral de așa-zisul binefăcător al său, din cauza disperării și a dorinței de răzbunare nu va mai ajunge niciodată la ceea ce ar fi putut să fie dacă ar fi crescut în condiții normale. În mod paradoxal, Dostoievski, pentru care accentul cădea pe redobîndirea sensului vieții, a lăsat-o pe această eroină extraordinară a lui să refuze iluzia salvării prin sacrificiul asumat pentru ea de prințul Mîșkin și să aleagă drumul spre moarte alături de Rogojin, salvînd-o, astfel, ca personaj literar. Pe cînd
Lecturi paralele by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11098_a_12423]
-
Emil Brumaru E între noi un cîntec vechi Ce-abia începe a se spune Cad îngerii perechi-perechi Prin blînda noastră rugăciune Și fluturii devin mai grei Cînd roua-n flori sugrumă raze Femei cu sînii mari și grei Se-apleacă-n rai peste pervaze Pîndindu-ne cum ne iubim Și-apoi la fel încearcă ele Cu șerpișori și
Cîntec pentru Absurdica (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11901_a_13226]