2,351 matches
-
încordăm puterile spiritului spre a atinge iarăși acele culmi în care un simplu ocnaș preferă întunericul minelor de sare, adică moartea sa lentă, decât să revină la lumină făcând pe călăul. Istoria e adevărată și o povestește Kogălniceanu! (Lipsă de călău în Valahia.) Căderea mea o povestesc eu aici în umbra acestei celule, în care încerc să descifrez întîi pentru mine, și dacă acest manuscris se va păstra și va apărea și pentru alții, un șir nesfârșit de determinări și să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
neputință) complicele lui sau al oricărui altuia!" "Ce să zic, exclamă Matilda cu ironie, i-ai pedepsit de i-ai omorît!" " Da, știu, Petrică m-a învățat ceva pe vremuri în ale profeției, nu va trece mult și victime și călăi se vor întîlni la același banchet, vor ciocni unii cu alții paharul, vor petrece și se vor strânge reciproc de umeri cu emoția sinceră în suflet că sîntem toți oameni și erorile, de fapt, nu sânt ale noastre, sau sânt
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și pe Zoia Kosmodemianskaia (care, înainte să-și doneze numele „Școlii Centrale“ din București, a rezistat zâmbind torturii hitleriste), și pe Alexei Matrosov (flăcăul cu aptitudini de detonator, acoperind o grenadă germană) și poate chiar pe Sașa Marinesko (teroarea Mării Baltice, călăul lui „Gustloff“ și „Steuben“). Dacă nu față-n față, măcar din povești. După alții, singurele proiectile pe care Vitalian Robe le-ar fi lansat vreodată ar fi fost cele de după masa de seară, la plimbarea dinspre motel spre casa fratelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Din prima categorie fac parte peiorativele: comuniști, fasciști, țigani, talibani. Folosirea acestor cuvinte determină o reacție de adversitate, legitimând astfel ceea ce se spune despre adversar, fără argumente raționale. În România anului 1944, propaganda comunistă folosea peiorative colorate ca "bestia legionară", "călăii hitleriști", "huligani", care erau folosite fără excepție de câte ori era vorba de realități dușmane. Aproape fiecare anunț își avea forța în peiorative. Iată un exemplu: "Văpaia, organul bandelor de huligani și atentatori, avea misiunea de a răspândi zvonuri alarmiste, calomnii la adresa
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
de coaliția burghezo-moșierească "pentru a înnăbuși lupta poporului, pentru a împiedica desăvârșirea revoluției burghezo-democratice și a subordona România intereselor capitalului străin cu ajutorul dinastiei prusace" (Roller, 1952, p. 403). Din ctitor al statalității române și eliberator al neamului, Carol I devine "călău al poporului muncitor" (Roller, 1952, p. 488). Tot Carol I este culpabil pentru bravii români căzuți victime pe frontul luptei pentru independență datorită proastei aprozivionări a armatei: "Burghezia și moșierimea română, în frunte cu regele Carol, poartă răspunderea pentru faptul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe fața ta că nu știi! Hai, spune, cum a murit? Răspunde, dacă știi. — Cară-te! Nu mă bate la cap. A murit, și uite cum: după asemenea onoare, pe această suverană, fără vreo vină, a târât-o pe eșafod călăul Samson, spre distracția poissardes-lor*** pariziene, iar ea, de spaimă, nu pricepea ce se întâmplă cu ea. Vede că el o apleacă sub cuțit, că o împinge cu ghionturi - toți râd -, și a început să strige: „Encore un moment, monsieur le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
menținut mult timp în posturi importante datorită duplicității sale. 78. Morus, Thomas (1478-1535), gânditor umanist și om politic englez, condamnat la moarte de regele Henric al VIII-lea, ca adversar al Reformei. Înaintea execuției, Thomas Morus l-a rugat pe călău să-i cruțe barba, „deoarece aceasta nu-i deloc vinovată de înaltă trădare“. 79. În original: hlâstovșcina, de la hlâstovsto - sectă organizată în comunități sau „corăbii“, în fruntea cărora se află proroci, hristoși, născătoare de Dumnezeu sau prorocițe; adepții acestei secte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
trădători, a făcut noi boieri, dând dregătorie ostașilor pentru fapte vitejești, ceea ce supăra foarte mult pe boierii cei antinaționali, și pentru că-i fu milă de soarta norodului. Până astăzi Vlad Țepeș rămâne pentru toate spiritele supraficiale, după mărturisile boierilor, un călău, un monstru, un dușman al neamului său. Nemulțumiți de Vlad Țepeș, boierii reacționari trec în partea turcilor... partida acestor boieri pune pe tron pe un favorit al turcilor. Ce nume-i dă istoria? Radu cel Frumos. Pentru ce? Pentru că-i
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Petru să i se închine, espunîndu-și meritele ce le aveau în a lor părere. Petru Vodă era de felul lui un om blând precum se știe. Mulțumitu-le-au el trădătorilor pentru fapta lor? Da... a pus să le mulțumească călăul. El n-a primit coroana sa proprie din mâni de ucigași și bine a făcut. Dar acei colonei sau generali de pe atunci înlăturaseră o piedecă din calea lui? El s-a folosit în adevăr de această înlăturare, dar n-a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
scârbos, nedemn de un popor ce pretinde a avea onoare și viață în el. Ei, dar așa se și cade! Într-o țară în care trădarea e un merit, în care de gâturile a căror atingere ar dezonora însăși mâna călăului se atârnă cordoane ale Stelei României, ce nu este, ce nu poate fi cu putință? [18 septembrie 1881] ["LA MONTPELLIER... La Montpellier s-a dat la 5 iunie o reprezentație teatrală în dialectul provenșal în folosul școalelor macedoromâne. "Messager du
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
L ocărăsc ; Îl leagă și‑L târăsc ; ei sunt vinovați că ostașii Îl ocărăsc ; Îl pironesc, Îl Înjură, Îl batjocoresc. „Pilat n‑a hotărât aceasta ; dar ei fac toate acestea de la ei ; ei sunt totul : și acuzatori și judecători și călăi. Nu I‑a fost batjoco‑ rit numai un mădular, ci tot trupul. Capul, cu o cunună de spini, cu lovituri de trestie, cu pălmuiri ; fața, cu scuipări ; obrajii, cu palme ; tot trupul cu flagelări, cu Îmbrăcare cu hlamidă roșie și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
stricăcioase și muritoare, ca și cum de aici, de pe pământ, s‑ar fi schimbat Într‑o fire nepătimitoare și nemuritoare, care nu se pleacă nevoilor amare și dureroase 130 Suferința și creșterea spirituală ale trupului. Ca niște fiare sălbatice, crude și nemiloase, călăii, Înconjurându‑le trupurile, le găureau coastele, le stru‑ jeau cărnurile, le descopereau și le lăsau oasele goale ! Nimic nu punea stavilă cruzimii și neomeniei lor. Iar când ajungeau la măruntaiele lor, când intrau până În adâncul trupurilor lor, și nu găseau
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Cirului, În Istoria biseriă cească, consemnează un episod de‑a dreptul mișcător. Astfel, citim că după ce unii dintre mărturisitorii credinței au ajuns la locul acela unde obișnuiau să pedepsească pe răufăcători, cel mai În vârstă decât ceilalți a rugat pe călău ca mai Întâi să taie capul celui mai tânăr dintre ei toți, ca nu cumva, văzând el masacrul celorlalți, să primească lepădarea de credință. Când tânărul a Îngenunchiat, iar călăul și‑a scos sabia, a venit cineva care a anunțat
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
răufăcători, cel mai În vârstă decât ceilalți a rugat pe călău ca mai Întâi să taie capul celui mai tânăr dintre ei toți, ca nu cumva, văzând el masacrul celorlalți, să primească lepădarea de credință. Când tânărul a Îngenunchiat, iar călăul și‑a scos sabia, a venit cineva care a anunțat iertarea lor și a oprit cu voce tare, de departe, executarea. Atunci cel mai tânăr, fiind nemulțumit că a scăpat de masacru, a zis : „Oare Romanos, căci așa se numea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ca o gură să grăiască fără să aibă limbă. Asta a adus diavolului multă rușine, mucenicului multă slavă, iar ucenicilor, mare mângâiere și temei de răbdare”171. Mucenicul se asemăna „cu o chitară, care, sub loviturile chinurilor scotea dulce cântare. Călăii stăteau În jurul lui și‑i zdrobeau trupul, dar el, fiind lovit, slobozea ca un instru ment de aramă de pe buzele sale cân‑ tarea credinței ; l‑au atârnat pe lemn și‑l scrijeleau, dar el Îmbrățișa lemnul ca pe pomul vieții
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
biruitori În Hristosă (II Corinteni 2, 14)”178. Torturați pe nedrept și fără de milă, mucenicii iertau și cereau Îndurare pentru cei vinovați de supliciile la care erau supuși. Chinuiți fiind, pentru ei mai dureroasă era osânda ce‑i aștepta pe călăi, decât pieirea trupului lor ; astfel, dați Spiritualitate și sens În suferința bolnavilor de cancer 143 morții, ei se rugau pentru iertarea, pacea și viața tuturora. Așa s‑au stins pentru lumea aceasta și așa și‑au Încheiat ei lupta și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
deosebit ușurați de nădejdea răsplății făgăduite și de ajutorul direct al Domnului Care era tăria și sprijinul lor. Răbdarea muce‑ nicilor era supraomenească, pentru că mâna nevăzută a Proniei dumnezeiești era cu ei. Tocmai acest lucru Înțele‑ gându‑l unii din călăi, s‑au lepădat de deșarta Închinare la idoli, au aruncat uneltele de tortură și au mărturisit Împăr‑ tășirea noii credințe, trecând În tabăra lui Hristos. În această situație, și ei au fost martirizați. Moartea devenea pentru creștini poarta vieții, iar
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
minunății, se stăpâni timp de o oră, apoi vorbi : „Evident arta magiei voastre a stins flăcă‑ rile”. Și dădu ordin să fie biciuiți fără Încetare. Însă Îngerul Domnului, care se ținea aproape de ei, făcea ca durerea să dispară. Lysias, văzând călăii pe punctul de a fi doborâți de oboseală, ceru ca sfinții să fie aduși În fața lui. Ei veniră plini de harul lui Dumnezeu, cu fețele radiind de bucurie. Atunci, Lysias Îi condamnă pe Cosma și Damian să fie crucificați, apoi
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
fie crucificați, apoi să fie bătuți cu pietre, același lucru urmând să se Întâmple și cu Antim, Leontie și Euprepius. După ce a ordonat să fie flagelați, i‑a pus din nou În Închisoare. După 216 Suferința și creșterea spirituală ce călăii i‑au crucificat pe Cosma și Damian, oamenii s‑au apucat să arunce cu pietre, Însă acestea se Întorceau asupra celor care le aruncau. Lysias, văzându‑și supușii acoperiți de lovituri, se mânie și ordonă la patru soldați să străpungă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
să stea În picioare, lângă cruci. Însă și săgețile, ca și pietrele, se reîntoarseră către cei care le lansau. Lysias, dându‑și seama că toate eforturile sale nu duceau la nici un rezultat, ordonă să li se taie capul fraților martiri. Călăii Îi conduseră la locul supliciului. Mergând Într‑acolo, preafericiții Îl lăudau pe Domnul, cântând. Apoi, Își ridicară mâinile către cer și, după ce se rugară În tăcere, rostiră : „Amin”. Călăii le tăiară capetele. În pace, Își dădură sufletul Domnului, pentru a
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
la nici un rezultat, ordonă să li se taie capul fraților martiri. Călăii Îi conduseră la locul supliciului. Mergând Într‑acolo, preafericiții Îl lăudau pe Domnul, cântând. Apoi, Își ridicară mâinile către cer și, după ce se rugară În tăcere, rostiră : „Amin”. Călăii le tăiară capetele. În pace, Își dădură sufletul Domnului, pentru a primi cununa victoriei. Slăviții martiri Cosma și Damian, Antim, Leontie și Euprepius au suferit În orașul Egeei, În ziua a cincea a lunii octombrie. IX.2.2. Reprezentarea celor
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În credința sa. Ostașii tocmiți să‑i taie capul, Înspăimântându‑se, au strigat : „Roagă‑te pentru noi, omule sfânt, ca să ni se ierte păcatele !”. Îndemnați chiar de sfânt 228 Suferința și creșterea spirituală să‑și Îndeplinească porunca primită de la Împărat, călăii s‑au apropiat, au sărutat trupul sfântului, apoi unul dintre ei a luat sabia și a executat ordinul. Când i‑a fost tăiat capul, nu a curs sânge, ci lapte, iar măslinul de care a fost legat Fericitul Pantoleon s
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
se rumenea ca o pâine... Astfel de secvențe nu sunt rare în Petre Schlemihl. În postură de ostracizat și exclus („Lângă armele voastre, oameni neînduplecați, / Lângă vulturii voștri pe care i-ați dresat să sfâșie plămânii / Oricărui aducător de flăcări”, „Călăi sau frați, iată-mă pășesc printre voi, / Și nu știu ce-mi înfigeți în omoplat: un pumnal sau o aripă”), poetul își mărturisește deopotrivă angoasele și speranțele, în versuri adesea patetice, în care colocvialitatea whitmaniană concurează masiv imagismul luxuriant al
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ontologic, dar exprimă inaptitudinea diavolului de a crea, o violență malefică indusă omului căzut, asociată cu o falsă complexitate opacizantă, dincolo de care tronează nimicul. Moartea e forma ultimă a violenței, cu o dublă privare de libertate, a victimei și a călăului. De aceea moartea este ultimul dintre mistere, în fața căruia toți suntem "egali", cum a spus-o Eminescu. Poetul a numit-o enigma, runa. Ea e lumea fără lumen: "Moarte, tu îmi pari o noapte neagră, naltă și întinsă, / Iar în
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Site-ul oficial al casei regale britanice, descrie episodul execuției sale. Fiind o zi rece de iarna, regele a cerut haine groase, pentru ca posibilele frisoane, cauzate de temperaturile scăzute, să nu fie interpretate ca un acces de frică sau slăbiciune. Călăul a purtat o mască, acest gest dând naștere unor controverse privind identitatea sa, dat pentru că Richard Brandon, gâdele Londrei, a refuzat cu înverșunare să ducă la îndeplinire această sarcină. În anul 1813 a avut loc exhumarea regelui Carol și s-
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]