1,865 matches
-
cultură. „Ideologiile ateiste contemporane nu au reușit, cu tot efortul lor, să dezrădăcineze această practică spirituală din conștiința oamenilor. în mod surprinzător, există astăzi un interes deosebit pentru rugăciune”. Și aceasta, pentru că rugăciunea s-a dovedit a fi o călăuză spirituală sigură în urcușul duhovnicesc al omului spre bucuria și fericirea lui pământeană. Pentru că îl face să fie dominat de bunătatea inimii. în inima lui există lumea plăcută lui Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este viața, și viața este de la Dumnezeu. Așadar
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de îndoială, inima ta puțin credincioasă și plină de iubire de sine.” Neasemuit de prețioasă este o inimă rugătoare, care se leagă cu nădejde, pentru veșnicie, de Dumnezeu prin rugăciune, care nu cedează ispitei satanice, ci îl are pe Hristos călăuză, luminător și îndrumător al vieții sale. Hristos este garanția pentru nădejdea noastră în viața veșnică, în înviere și în răsplata cerească. Rugăciunea ne ajută să ne curățim viața și să ne împăcăm cu Dumnezeu. Inima omului creștin devine în rugăciune
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și noi toate, ca pe toți să-i dobândim pentru slava Lui Hristos și mântuirea sufletului nostru. Prin rugăciune, mai ales în biserică, deschidem inima noastră pentru faptele cele bune și ne hotărâm mai ușor să-L avem pe Hristos călăuză, luminător și Mântuitor al nostru. Ispita este lucrul diavolului. Ea întunecă mintea, slăbește voința și puterea de rugăciune. Stăruind însă în rugăciune vom alunga ispitele și mintea noastră se va lumina, iar voința se va întări. Sf. Ioan Gură de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de semnificație. Primul mijloc de întărire a credinței și rugăciunii este citirea și meditația asupra cuvintelor Sfintei Scripturi. Sf. Isaac Sirul zice: „Citirea dumnezeieștilor Scripturi întărește mintea și mai ales după rugăciune, fiind lumina minții care are această citire drept călăuză pe cărarea cea dreaptă și semănătoare de conținut în contemplarea rugăciunii, făcând mintea să dobândească subțirime și înțelepciune.” Cuvintele Sfintei Scripturi au o putere asupra noastră „atunci când le simțim drept cuvinte ale lui Dumnezeu pe care ni le adresează în
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
colectivă zădărnicind uneltirile chiaburești” , de I. Cărare; „Lampa lui Ilici” s‐ a aprins la S.M.T. Moara Grecilor”, de Valer Mitru; „Pentru electrificarea patriei - o consfătuire a agitatorului Chițcop Virgil cu colegii săi”, de Palmaciu Alice; „Ne‐au fost sprijin și călăuză - ecouri 176 de la muzeul româno‐ rus”, de A. Beldeanu, ultimul deși elev la Liceul „Gh. Roșca Codreanu” apărea destul de des cu știri și reportaje, dar mai ales cu versuri ca cele inti tulate Comunistul: „...Sună toaca la Doftana. / Către zori
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
gândirii transdisciplinare în filosofia creștină, Constantin CLISU, Canada țara cu cel mai autentic multiculturalism, Valentina BUTNARU, Povestea "Acasă la noi", Constantin CĂLIN, Însemnări despre lectură, Bogdan ULMU, Tristețea veselului Creangă, Dragoș COJOCARU, Despre comparație în Divina comedie, Lucian VASILIU, Ghid, călăuză, vademecum, Violeta ZONTE, Existențialismul în teatru, Ancelin ROSETI, Blues pentru deprovincializarea Mioriței, Cornel GALBEN, Capcanele gândului, Liviu PAPUC, De prin arhive selectate, un documentar al răzeșilor cu G.T. Kirileanu Alex. ȘTEFĂNESCU, Debut rememorat, Ion MURGEANU, Rugăciunea unei regine, Gruia NOVAC
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Fundației Culturale „Dr. C. Teodorescu”, din colectivul de redacție făcând parte C. Teodorescu, director fondator, prof. Gruia Novac, redactor șef, iar Nicolae Mitulesc u, redactor. Revista își propune să suplinească „Vidul cultural” cre at și subliniind principiile de activitate drept călăuză promitea:” Ne va călăuzi adevărul. Obiectivitatea, dreptatea și respectul față de cei cărora ne adresăm vor fi repere ale conduitei noastre.” Primul număr a fost consacrat împlinirii a 150 de ani de la înființarea Colegiului Național „Gh. Roșca Codreanu”, cu materiale semnate
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bădărău, Ghe. Popescu (Pătrățică), Trăian Tănase ș. a. În „Cale lungă, drum greu", Gruia Novac prezintă revista care „ieșea în lume", arăta că bilunara de la Bârlad își propunea să suplinească „vidul cultural" creat în localitate și, luând principiile de activitate drept călăuză, promitea: „Ne va călăuzi adevărul. Obiectivitatea, dreptatea și respectul față de cei cărora ne adresăm vor fi repere ale conduitei noastre" . Prof. I.D. Popa vorbea în cuvinte alese față de o generație de profesori de la Bârlad amintindu-i pe: Ioan Ursoiu, Cezar
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
legilor și practicării controlului social (persoana sau grupul care nu se conformează unei valori în vigoare este sancționată). Capitolul 2 Schimbarea valorilor Dacă sistemul de valori al unui om se dovedește un ghid eficace în fața problemelor existenței, dacă este o călăuză care sugerează alegerea bună, nu există niciun motiv pentru a-l schimba. Acesta este în armonie cu lumea înconjurătoare și este consolidat de experiență. Și chiar dacă este contrazis, deseori cei implicați sunt atât de atașați de valorile lor (care fac
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Veta sau Spiridon, Chiriac vorbește simplu, evită neologismele. Le folosește însă, stâlcite bineînțeles, când joacă rolul de sergent în garda națională a politicianului liberal, când discută despre izirciț sau ripostează cu severitate: Nu cunosc un așa rezon fără motiv. În ceea ce privește călăuza politică a lui Jupân Dumitrache, Nae Ipingescu, acesta îl domină pe Dumitrache prin cultura lui politică, fiindu-i totuși inferior. Ipingescu aprobă toate frazele lui Dumitrache cu câte un rezon și la cel dintâi apel - Săi, nene Nae! - se repede
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
pe care a primit-o în condiționarea sa. Libertatea este așadar, tocmai acest itinerar între două adeziuni , o adeziune pasivă la impulsurile totale ale eului care se abandonează condiționărilor sale și o adeziune activă la idealuri asumate conștient și devenite călăuze de acțiune creatoare sprijinită pe cunoaștere, conjugată cu voința de a promova, de a realiza în mod conștient valori. Ca o concluzie ne raliem opiniei lui George Gurvitch care afirma că : . I.2. Conceptele de libertate negativă și libertate pozitivă
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
și mai sfîntă decît lumea Fabulei. Dar cea din urmă e mai poetică decît cea dintîi". Susținător în tinerețe al liricului absolut, e nevoit a recunoaște că poezia e încă valoare relativă. Și-și afirmă gîndul ce i-a fost călăuză în opțiunile care l-au diriguit: "Să alegi între grațios și Grație, între încîntare și Mîntuire, iată canonul întrebării. Suflet mai degrabă religios decît artistic, am vrut în versificările mele să dau echivalentul unei stări absolute ale Intelectului și viziunii
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
întunecată în care, la jumătatea vieții, Dante rătăcește calea și întîlnește fiarele: pantera, leul, lupoaica ce-i zădărniceau urcarea pe colina virtuții. Cele trei fiare simbolizînd: necumpătarea, trufia și lăcomia. Virgiliu, poetul latin îl va salva și-i va fi călăuză prin infern și o parte din purgatoriu. După Poarta Infernului și Vestibulul Infernului urmează cele nouă cercuri infernale, debutînd cu Limbul și Desfrînații și culminînd cu tartorul suprem, Lucifer. Bolgiile se succed pe un con cu vîrful în jos, spre
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
urii, o față galbenă a nevolniciei și a treia neagră ca bolta neștiinței. Între aripile ca de liliac ale Tartorului vuiesc cele trei vînturi ale răutății ce trimit la cele trei aplecări spre păcat: excesul, violența și minciuna. Dante și călăuza sa, Virgiliu coboară de-a lungul monstruosului trup; de la mijlocul arătării, cum îi explică poetul latin, încep să urce, ei trec în emisfera australă, și în finalul Cîntului XXXIV citim: apoi ieșirăm să vedem iar stele (traducere Giuseppe Cifarelli, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pămînt și care se roagă pentru morții lor. Nu altfel se întîmplă în ortodoxie. Pe măsură ce Dante urcă Purgatoriul, cei șapte "P" - semnul celor șapte păcate: Trufia, Invidia, Lenea, Zgîrcenia, Risipa, Lăcomia, Desfrînarea, sînt rînd pe rînd șterși. În Cîntul XXVII călăuza îl convinge să treacă prin foc, singura cale de a putea continua urcușul și de a accede la Beatrice. Dante, curățat de păcate prin foc, este părăsit de Virgiliu, care, mut continuă să-l însoțească pînă la întîlnirea cu marea
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
tău, ce-l știe mare Jude!/ Dar dacă nu rămîn buzele mute/ și culpa izbucnește,-n curtea mare/ se trag potrivnic cu tăișul cute". E spovedania care deschide calea mîntuirii creștine și la catolici și la ortodocși. Tot aici Frumoasa călăuză îi arată că are de-mplinit: Aici codrean scurt timp tu ai să fii,/ și cetățean cu mine pe vecie/ al Romei după care-i Hrist roman./ Deci, pentru lumea cea trăind pustie,/ țintește carul; și la înturnare/ acolo jos, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
descoperirea cea înfricoșată a judecății lui Dumnezeu. Și acum, tot din somn, este răpit întru uimire și preluat de un bărbat mare foarte îmbrăcat în veșminte albe ca zăpada, care ținea în mîini un toiag de fier. El va fi călăuza în cetatea Domnului: Iar acea cetate înfricoșată era foarte mare, și era cum este rotunjimea cerului și în lung, și în lat, iar tocmirea era nu de var, nici de marmură, nici de lemn de lucruri putrezitoare, ci era de
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
sa pe mai departe are nevoie nu doar de ajutorul muzelor ci și de-al Beatricei: "O culme pîn-aicea din Parnas/ mi-ajunse; dar cu amîndouă, iacă,/ am a intra-n arena ce-a rămas". Dulcile lumini (ochii Beatricei) sînt călăuza prin Cerurile Paradisului. Din Paradisul Terestru - ultima platformă a Purgatoriului, urcă în Paradisul Ceresc unde-i permanent amiază. Urcă din lumea sublunară a celor văzute în lumea celestă a celor nevăzute. Primul Cer este al Lunii și adăpostește sufletele celor
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
doctrina Sfîntului Dionisie Areopagitul. Aflat în Empireu, cu Beatrice alături, contemplă minunata priveliște a Rozei. Aici, în contemplarea Rozei fericiților, se desparte de Beatrice ce-și ia locul în scaunul ei din treapta a treia. Îi va fi în continuare călăuză Sfîntul Bernard din Clairvoux, cum aflăm din Cîntul XXXI - aici capătă o altfel de vedere: "Dar chiar dacă roia-ntre'nalt și floarea/ aceea-n zbor, mulțime-așa de plină,/ nici că oprea vederea, nici splendoarea;/ c-atît pătrunde flacăra divină/ în
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
obiectul cercetării. Dilthey repeta mereu că sursele filologice sau de altă natură sînt indispensabile pentru înțelegerea istoriei". Context în care Virgil Nemoianu își afirmă regretul, unul în apropierea resentimentului, că autorul lui Așa grăit-a Zarathustra a fost adoptat drept călăuză socio-istorică și nu autorul Esenței filosofiei, asigurîndu-se astfel cale liberă antiformalismului. Sînt numeroși filosofi și literați care cred cu tărie în nevoia de frumos. În argumentația etalată în favoarea formalismului estetic apelează la unul dintre cei mai importanți filosofi politici conservatori
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
să le fie dăruite în Împărăția Supremă. Sînt trecuți în revistă scriitori, filosofi, gînditori atît din spațiul românesc, dar și universal care l-au marcat și l-au format intelectual și moral, între care Goethe a constituit etalonul și/ sau călăuza întregii sale activități. Lista autorilor ce-i locuiesc grădina este una extrem de bogată și la care orice iubitor al culturii s-ar simți încîntat să adere. Cultura s-a constituit pentru filosoful comparatist într-un set de ziduri de apărare
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
un cuvînt nimic din toate astea nu promitem; ci ordine, legalitate și, vrînd Dumnezeu, mai multă cultură temeinică și generală [nu sporadică], astea lipsesc la noi în țară. Acestea ce le spunem nu sînt un program, ci pur și simplu călăuza oricărui om cu vedere limpede, care cunoaște de ce avem nevoie mai mult" (E ciudat că tocmai noi..., "Timpul", 27 septembrie 1878). Iar ceea ce își dorește, în final, rămîne actual, în pofida celor aproape o sută cincizeci de ani de cînd au
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Morfologia basmului fantastic, Editura Univers, București, 1970. Roșianu, N., Prefață la: V. I. Propp, Rădăcinile istorice ale basmului fantastic, Editura Univers, București, 1973, p. XV. Selys, Gérard de (sub redacția), Minciuni mass-media, Editura Scripta, București, 1992. Sorescu, Vasile, Religia ortodoxă, călăuză pentru credincioși, Editura Saeculum I. O., Editura Vestala, București, 1997. Stănciulescu, Traian D., Vers une philosophie de la création, în "Revue Roumaine des Sciences Sociales", nr. 1 / 1988. Stănciulescu, Traian D., O cale a rațiunii către Dumnezeu?, Editura Timpuri, Deva, 1990
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
acest concept ajutîndu-se de informații etnografice adunate în India, însă nu se limitează numai la populația rurală. Chiar Leviathanul lui Hobbes și Republica lui Platon pot fi citite, după părerea sa, ca minciuni primare (Bailey 1991:83, 91-92). Ele sînt "călăuze pentru reglementări represive", iar complicii se pare că ar fi membrii elitei care propagă aceste idei pentru a se asigura de puterea lor de influență. Într-adevăr, în expunerea sa Bailey vorbește la un moment dat despre "minciuna primară hegemonică
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
uităm totuși că, adesea, "drumul spre iad este pavat cu bune intenții". În consecință, este de datoria noastră să ne asumăm explicit conștiința unor posibile greșeli, rezultate atît din utilizarea metalimbajului, cît și din interpretarea limbajului-obiect; căci, așa cum rezultă din Călăuza pentru credincioși: "Sfînta Scriptură se înțelege greu, iar sensurile adînci ale Scripturii nici îngerii nu le știu. De aceea, cine caută cu tot dinadinsul s-o interpreteze, după mintea lui, sigur greșește" [Sorescu, 1997: 18]. Putem spera, cel mult, ca
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]