KorAP: Find »[drukola/base=căta & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...71 72 73 ...78 >

1,948 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220

vecini În copilărie. Cătă primise și el telefonul, nu-i nimic, la ce mă așteptam? Și totuși am vrut să mă răzbun. Mi-a Încolțit În minte cel mai murdar gând din câte produsesem zilele acelea. L-am invitat pe Cătă să vină cu noi În seara aia, trebuia s-o facem lată Într-un striptease, mai fusesem cu Leac pe acolo, promitea să iasă un mic dezastru. CAPITOLUL IX. ÎN CARE, FOLOSIND ARGUMENTUL CELEI DE-A TREIA BLONDE, IES ANUMITE

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-i spunem Diafana. Cum de eu: excitat de trecutu-mi și secretu-mi amor pentru Diafana, pomenindu-mă povestind despre Cristina, cu ochii sticlind spre ringul de dans, acolo unde, Îmbrățișând o mignonă de consum, dansa prietenul meu Cătălin. Cum de Cătă: rânjind fericit, cocoșat ca să ajungă cu mâinile pe bucile mignonei, prea beat deja ca să Înțeleagă că i se Întinsese o cursă. Nici Alexi nu mai Înțelegea nimic. Care Cristina? Într-adevăr, el n-o Întâlnise. Nici pe Cătă, cel aflat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
Cum de Cătă: rânjind fericit, cocoșat ca să ajungă cu mâinile pe bucile mignonei, prea beat deja ca să Înțeleagă că i se Întinsese o cursă. Nici Alexi nu mai Înțelegea nimic. Care Cristina? Într-adevăr, el n-o Întâlnise. Nici pe Cătă, cel aflat În pragul primului său adulter, nu-l știa. Cum care Cristina? Blonda! A treia blondă! Argumentul celei de-a treia blonde, cum ar veni: Platon și Aristotel, unul ugly, altul bel. Nu Întotdeauna același, ci când unul, când

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
normal și protejat. Dar adevărul e că arăta cel mai bine dintre toate fetele pe care Adelin nu apucase să le expedieze În Japonia. Era mult mai frumoasă decât Viviana mea și ceva mai apetisantă decât mărunțica aia cu care Cătă se mozolea pe o canapea. Alexi evaluase bine, țintea sus și acum Încerca ascensiunea pe țigancă, era Îndreptățit, de vreme ce Viviana, rasista dracului, nu-i cedase de mai bine de două ceasuri. M-am gândit că Alexi are acum nevoie de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
ăsta, poate s-o fut totuși pe Viviana, ea părea să-mi fie aleasa. Dar am mai așteptat câteva minute, voiam să fiu sigur că mi-a trecut spasmul. Apoi am Început să aud voci. Mai Întâi pe-a lui Cătă, se chinuia să șoptească, era greu, de sus se auzea tare muzica. Nu era singur, s-a Închis și el Într-o cabină, probabil cu mignona. Vocea ei (mai bine zis hohotul continuu) n-aveam cum să o recunosc. Nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
ceea ce n-ar fi trebuit să se Întâmple. Din anumite puncte de vedere. Fiindcă, nu-i așa, vorba femeilor pe care le Întrebi dacă le plac bărbații cu burtă: DEPINDE. Depinde, adică, din ce punct de vedere privești lucrurile. Pe Cătă Îl Înfrânsesem, e clar. În ceea ce-l privește pe Alexi, depinde. Puteam s-o socotesc o victorie? Sau farsa se Întorsese Împotriva mea? Depinde. Dar n-am stăruit cu gândul la problemele astea. Nici cu Viviana nu mi-am mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
copleșise. Dar era deja prea târziu. Poate data viitoare. * Până atunci Însă trebuia să dau ochii cu Cristina. Și nu eram deloc În cea mai bună formă a mea. Eram lihnit, stors. Nu știam cum să folosesc ceea ce știam despre Cătă, despre eroicele lui fapte din noaptea ce trecuse. N-aveam de gând să-l torn, dar nici să țin doar pentru mine Întâmplarea, ca pe un secret care să mă Îmbărbăteze, nu-mi părea satisfăcător. Mi-am zis s-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
despre bețivănelile din ultima vreme, despre recenta experiență narcotică. M-aș fi rușinat să i-o povestesc. Părea un accident și mi-era teamă că, igienistă cum o știam, ar fi dat o amploare prea mare Întâmplării. Și nimic despre Cătă. Poate și În cazul lui era doar un accident, n-avea decât să-i povestească el, adulterinul naibii, să se căiască! N-avea să mai fie cazul. Când am făcut vizionarea de control cu Andreea, am aflat vestea cea mare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
În bucătăria lui Sorin, deșertam alune Într-un bol, Cristina scotea niște beri de la rece. A venit lângă mine la masă, stăteam În picioare, umăr la umăr, mi-aduc aminte că mirosea a lăcrămioare. Sau cam așa ceva. - Mă despart de Cătă! Cum așa? De unde până unde? Din Spania! De acolo se Întorsese Cristina așa de misterioasă și dansantă. Nici nu-ți pot povesti acum tot. Chiar că nu putea. Se putea fâțâi fericită sub nasul meu, asta da. Să-și dezvelească

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
să-i cer explicații. Nu aveam calitatea. Dar de la supoziții nu mă puteam abține. Oare cum se produsese metamorfoza? Să fi fost de vină senzualitatea ei clocotitoare, cea care o recomanda ca fiind cea mai bună amantă din viața lui Cătă și care mă stârnise oarecum și pe mine? Oare senzualitatea asta o Împinsese să experimenteze? Dacă ar fi fost așa, legătura cu Andreea ar fi fost doar o aventură. Dar n-a fost așa. Habar n-am cum a fost

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
și exagerarea. O folosiserăm și În cazul acțiunii din supermagazin și când cumpărasem spații publicitare În presă, o vom mai folosi și cu alte ocazii. Împreună, mima și exagerarea garantau obținerea efectului de stupoare, de confuzie revoluționară la care visa Cătă. Era ceva la scară mică dar, nu-i așa?, scara umană ne interesa pe noi. Ne plăcea să-i vedem cu ochii noștri pe cei uimiți, să ne uităm În gurile lor căscate. Poate că de asta n-a prea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
bani, care va să zică. Eram oare surprinși? Nu prea. Nici unuia dintre noi nu ne merseseră grozav afacerile peste vară: la cafeneaua mea nu mai venea nimeni, toți se buluceau la ștrand, ăia care aveau terase acolo se umpluseră de bani. Nici lui Cătă nu-i funcționa librăria la parametri normali. Era sezon mort și la carte. Florin avusese multe comenzi de web design, dar Își renovase apartamentul. În plus, cu toții cheltuiserăm destul de mult, eu și cu Leac ați aflat pe ce. E adevărat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
care Începuserăm jocul În ianuarie? Schimbaserăm oare ceva În jurul nostru, În noi, membrii, se schimbase ceva? Și dacă tot mă gândeam la membri și la membre, mă gândeam și la mădulare. Cele ale micii secte literare care era C.a. Cătă și Florin păreau să fie creierul. Fiecăruia Îi revenea câte o emisferă, făceau cu schimbul, le ieșea bine. Vasile era sexul, Andreea inima, Sorin ochii. Eu cine eram? Urechea ciulită la zgomotul lumii, brațul de muncă? Nu-mi prea vedeam

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
la zgomotul lumii, brațul de muncă? Nu-mi prea vedeam locul. Seducerea Cristinei de către Andreea mi se părea că-mi Îngustează și mai mult teritoriul de acțiune. Până nu demult, C.a fusese un spațiu al Înfruntării dintre mine și Cătă. El nu știa asta, Însă pentru mine C.a era un front În care Îmi puteam exersa secreta rivalitate. Făcusem din Cătă un reper, dacă avea el o idee, trebuia să am eu una mai bună, dacă planurile lui aveau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
mai mult teritoriul de acțiune. Până nu demult, C.a fusese un spațiu al Înfruntării dintre mine și Cătă. El nu știa asta, Însă pentru mine C.a era un front În care Îmi puteam exersa secreta rivalitate. Făcusem din Cătă un reper, dacă avea el o idee, trebuia să am eu una mai bună, dacă planurile lui aveau vreo fisură, eu trebuia s-o identific și s-o dezvălui. De când Însă cu neașteptata invertire a Cristinei, stimulul erotic al activismului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
În lume. Vasile ar fi deschis un salon de tatuaj, ar fi scris versuri pe piei de femeie. Eu m-aș fi mutat la București, aș fi luat-o acolo de la capăt cu cafeneaua literară, aș fi angajat chelnerițe topless. Cătă am uitat ce-ar fi făcut. Nici nu mai are importanță ce fantezii avea pe atunci Cătă. Fiecare dintre noi va avea ocazia, la foarte puțină vreme după experiment, să și le pună În practică. * Fiindcă iată ce s-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
femeie. Eu m-aș fi mutat la București, aș fi luat-o acolo de la capăt cu cafeneaua literară, aș fi angajat chelnerițe topless. Cătă am uitat ce-ar fi făcut. Nici nu mai are importanță ce fantezii avea pe atunci Cătă. Fiecare dintre noi va avea ocazia, la foarte puțină vreme după experiment, să și le pună În practică. * Fiindcă iată ce s-a Întâmplat: a doua zi după semieșecul la care ne-a expus provocarea Andreei, eram cu ea și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
cu Leac aveam șanse mari să Întâlnesc o femeie care să mă consoleze. Nu sufeream cine știe ce, lovitura fusese atât de năucitoare că mă vindecase aproape În Întregime de amoru-mi secret. Mă ajutase s-o scot la capăt și reacția lui Cătă. Pe ăsta-l durea În paișpe. Divorț? Mi-e lene să divorțez, zicea el, atâta tevatură cu actele, se mai și fac de râs prin tribunale. În plus, mi-am dat și eu seama că, de fapt, cursa ce i-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
mă descumpănea. Când Începusem să fantazez cu Cristina eram stimulat nu numai de atracția fizică (destul de Îndoielnică la un impotent), ci și de presupusa rivalitate cu prietenul meu. Descoperind că, și de-ar fi fost să-l părăsească pentru mine, Cătă ar fi rămas indiferent, o bună parte din pasiunea mea pentru Cristina s-a diluat, la fel și suferința de după. Era și normal, fiindcă orgoliul de competitor Înfrânt este, pe o scară a intensității sentimentelor, ceva mai jos decât zbuciumul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
Întâmplărilor anterioare, a cotizațiilor, a aventurii cu etichetele răzuite și cu taloanele completate, a traiului În comun. Am Împărțit suma la șase, din nou logic, biletele fiind cumpărate În miezul unei acțiuni C.a. Ne-am ales fiecare, Andreea, eu, Cătă, Florin, Leac și Sorin, cu câte opt sute de mii de euro. Aiuritor. Și totuși ne-am păstrat cumpătul. Drept dovadă, am donat fiecare câte zece mii pentru un fond de ajutorare a lui T.S. Cașiș, care trăia În mizerie la Lipova

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
s Într-un brand local. În vreme ce eu, În și mai puțină vreme, mi-am convins camarazii din C.a. să se mute acolo, noua coabitare fiind primul pas dintr-un plan mai ambițios, despre care voi vorbi ceva mai Încolo. Cătă n-a renunțat la librăria lui, a continuat să se Îngrijească de ea Împreună cu Cristina. Dar, liniștit deja În privința concurenței, a transformat-o după gustul său destul de exclusivist, aducând pe rafturi doar autori clasici și nici din aceia pe toți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
obscure edituri În căutare de autori de notorietate locală, scriitori modești cărora le stimula orgoliul organizându-le lansări pline de fast, cu recitări publice pentru care angaja actori profesioniști. Nu știu dacă recitările astea erau În beneficiul autorilor promovați de Cătă, despre actori având toți, și mai ales Andreea, o părere proastă. Poate că librarul dorea să păstreze confuzia cu care se obișnuise de când cu C.a. Știu Însă sigur că o altă acțiune a lui Cătă s-a dorit mult

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
beneficiul autorilor promovați de Cătă, despre actori având toți, și mai ales Andreea, o părere proastă. Poate că librarul dorea să păstreze confuzia cu care se obișnuise de când cu C.a. Știu Însă sigur că o altă acțiune a lui Cătă s-a dorit mult mai explicită, nici nu putea fi altfel, după eșecul ei de proporții. Erau deja În vogă conferințele Microsoft, poate că ai asistat și tu, cititorule, la vreuna din ele. La conferințele astea, starurile Humanitas Își vindeau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
că ai asistat și tu, cititorule, la vreuna din ele. La conferințele astea, starurile Humanitas Își vindeau cărțile, acțiune comercială Însoțită de o expunere publică, și ea, din câte am auzit, foarte bine recompensată financiar. Iritat de acest star sistem, Cătă a vrut să promoveze un altul și să-i scoată la iveală pe adevărații formatori de conștiințe, pe cei care vindeau mai mult decât toată treimea Humanitasului la un loc. Iar asta În fiecare an, fiindcă librarul vorbea de autorii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
Însoțite de elevele olimpice la faza județeană și membre ale grupului de recitări Floare albastră. Au avut loc două asemenea Întruniri, s-au prins Însă și ăștia cum stă treaba cu librarul nebun din Arad, n-au mai venit. Oricum, Cătă cheltuise prea mult ca să-i facă de râs. Metamorfoza, la care visa de multă vreme și pe care și-o putea acum permite, n-a vizat numai stocul de carte și selecția autorilor, ci chiar comportamentul lui de librar, atât

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]