2,267 matches
-
tradițional, Bășești, este cel folosit în mod curent, deși nu are statut oficial. Explicația renunțării la denumirea generală tradițională pare să fie interpretarea să, în mod eronat, drept termen indecent. Satul Ionașcu este desemnat adeseori prin expresia "La cătun", "În cătun". O parte a satului Băcălești, spre comună Mihăești (Olt) se numește Rata, deși nu este diferențiată clar. Alte microtoponime: Malu Roșu (carieră de lut, în marginea de nord a satului Ionașcu), Brotaneasa(ogoare între Ionașcu și pădurea de la est de
Comuna Călmățuiu de Sus, Teleorman () [Corola-website/Science/301790_a_303119]
-
locuitori din satul Bășești, în semn de recunoștință, au dat numele de Ionașcu satului nou format. Până în 1838, sate Băcălești și Bășești au aparținut județului Olt iar în urmă reîmpărțirii administrative au fost trecute în județul Teleorman. ..Ionașcu - denumit și ”cătun”, datorită întinderii sale mici, dar și a dotărilor reduse, în comparație cu comună Calmatuiu de Sus, din care face parte mică localitate, situată în județul Teleorman, Muntenia, România. Are o școală (clase I - IV). Până în anii '80 era amenajat, la intrarea în
Comuna Călmățuiu de Sus, Teleorman () [Corola-website/Science/301790_a_303119]
-
de vedere administrativ, Marinul face parte din județul Sălaj, comuna Crasna. La sud-est se învecinează cu satul Peceiu, la sud cu satul Bănișor, la sud-vest cu satele Ban și Fizeș, la vest cu Valcău de Jos, iar la nord cu cătunul Ratovei și cu satul Huseni. Primarul comunei Crasna este juristul Emeric POP. Marinul se găsește la 3 km de localitatea Bănișor, 7 km față de Crasna și 4 km față de Valcău de Jos. Cele mai apropiate gări CFR sunt la Șimleu-Silvaniei
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
era foarte importantă, ea constituind a doua cale de legătură cu Austria, prin Orșova-Timișoara, prima fiind prin Ardeal. Distanță medie între stațiile de poștă era de 20 km (lungime de o poștă). Satul Tecuci-Kalinderu la început era format din două cătune deosebite între ele, Tecuciul de Sus și Tecuciul de Jos, forma care se găsește în acte până în 1843, iar de atunci și până în 1876 sub numele de Tecuciul din deal și Tecuciul din vale. În anul 1876 comună s-a
Tecuci, Teleorman () [Corola-website/Science/301844_a_303173]
-
subsemnații, făcându-ne Consiliul Județean Teleorman, în care stăpânim în devălmășie Moșia noastră Tecuci-Kalinderu, perdinte de comună Tecuci-Kalinderu, Plasa Teleorman, cererea a’i înlesni înființarea unui spital rural prin dăruirea unei întinderi de două (2) hectare , teren în partea despre Cătunul Cățelești a sus disei moșii, venim printr’ această a face cunoscut de obște și după formele cerute de legi, cum că în vederea frumosului scopu de a veni în adjutorul sătenilor bolnavi, facem de a nostră bună și libera voinșă danie
Tecuci, Teleorman () [Corola-website/Science/301844_a_303173]
-
parte din locul numit Pădurea Durului (Duruljo Erdö) și și-au construit bordeie în care să locuiască. În sat nu mai există unguri, prin căsătorie aceștia s-au contopit cu familiile de români. Până în 1953 Viile Jacului au format un cătun numit ” Vii” ce aparținea de satul Jac. În același an a fost declarat sat și avea ”42 de fumuri” (case). Numele de Viile Jacului l-a luat de la Țâclul Viilor, dealul pe care s-au plantat primele vii din localitatea
Viile Jacului, Sălaj () [Corola-website/Science/301852_a_303181]
-
-lea erau localități pe colinele din jurul Bârladului care aveau o legătură strânsă cu orașul, fiind vorba despre satele Drujesti și Băcani care au stat și la formare comunei Băcani în anul 1864 prin legea comunala care prevedea că satele și cătunele să se grupeze în comune având o administrație aleasă din rândul lor fiind pentru prima oară când se începu organizare administrativă în România. De la înființarea ei și până în anul 1948 comună Băcani a aparținut de jud. Tutova și avea în
Comuna Băcani, Vaslui () [Corola-website/Science/301860_a_303189]
-
de actuala vatră așa că a fost înglobat în mai multe rânduri în satul vecin, Tăcmănești, iar după ce s-a desprins definitiv de acesta și-a luat numele de Călugărenii Vechi iar satul Tăcmănești a devenit satul Călugăreni, prin adăugarea unui cătun cu același nume. Numele nou al satului, Brăhășoaia, s-a impus la sfârșitul sec.XIX. Privitor la numele satului, au circulat două legende locale total diferite. Prima, culeasă de autorul "Dicționarului județului Vaslui" Constantin Chiriță în 1887, pune numele satului
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
una datând din 1833) și o școală mixtă cu 28 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Dealu Lung și includerea ei în comuna Lacul lui Băban, cu satele Cocoșari, Constandoiu, Gura Caliței, Peletic, Plopu, Poenile, Tinoasa și cătunele Bălănești, Groapa Tufei, Rașca și Șotărcari, populația totală fiind de 2812 locuitori. Ea era arondată plășii Plăginești a aceluiași județ. În 1950, comuna a fost transferată raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956
Comuna Gura Caliței, Vrancea () [Corola-website/Science/301876_a_303205]
-
care poartă și astăzi numele de "Bârzeștii mănăstirii" sau "Bârzești-Barnovschi" și care "cotună" este locuită într-o mare proporție de urmașii acelor țigani robi.La aprox. 1,5 km.sud de Bârzești, foarte aproape de Tăcmănești, s-a înființat și un cătun cu clăcașii români ai mănăstirii, căruia i s-a dat numele de "Călugăreni", unde a fost construită și biserica. Cu timpul, s-a consacrat numele nou al satului, care se numește și astăzi Călugăreni. În timpul retragerii pentru refacere a armatei
Călugăreni, Vaslui () [Corola-website/Science/301869_a_303198]
-
Moldova cu o vastă de 4-5 secole, frasini plantați de mălureni la căpătâiul mortițor. De-a lungul timpului satul a suferit numeroase transformări administrative, între care cea mai importantă fost în 1926 când comună Malurile alcătuită din Maluri Munteni și Cătun se unește cu Maluri Moldova și rezultă comună Malurile. În 1950 Maluri devine parte componentă comunei Hîngulești, iar în 1968 Maluri devine componentă a comunei Vulturu. În 1838 ia ființă la Maluri o școală , dar care nu va funcționa decât
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
În 1890, când Baineț avea 650 de locuitori, fruntași ai satului erau preotul Teodor Bumbac, învățătorul Vasile Balinescu și cantorul bisericesc Ștefan Ciubotariu. În urmă cu aproape 100 de ani, în 1924, comuna rurală Baineț, compusă din satul Baineț și cătunul Gura Vicșani, avea 830 de locuitori: români, germani, polonezi, evrei și de alte naționalități. Primarul comunei era Ciobotaru Constantin, iar notar era Tofan Ioan. Preot paroh al bisericii ortodoxe era părintele Cernovschi Sofronie. Școala avea un învățător, Cijevschi Dionisie, și
Baineț, Suceava () [Corola-website/Science/301927_a_303256]
-
realizarea punctajului final. Putem spune cu toata tăria că acest lucru ne-a ajutat foarte mult în aprobarea acestor proiecte importante pentru viața comunei“, ne-a mărturisit primarul Neagu. Cirjaoani, unul dintre satele componente ale comunei, este de fapt un cătun cu doar 187 de suflete. Sătucul este așezat la poalele unor dealuri abrupte, care îl înconjoară parțial, insă casele se întind și pe costișe. Cînd am ajuns în sat, la orele amiezii, prima impresie a fost că e prea multă
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
și nepoții au plecat pe alte meleaguri în speranța unui trai mai bun. Această stare de lucruri este dovedită și de faptul că, actualmente, în sat sînt doar șase copii de vîrstă școlară, la clasele I-VIII. Din aceste motive cătunul nici nu are școală, copiii făcînd zilnic naveta la o școală dintr-un sat alăturat, Mascurei. Și totuși, unii dintre ei încă își mai păstrează vitalitatea. „Dom’ primar, cînd dați banii pentru căldură (ajutoarele pentru căldură, n.r.)?“, îl interpelează brusc
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
seama ce au făcut“, ne-a mai spus nea Toporaș. Omul mai are o mare durere. Îi plînge inima cînd vede că tot mai puțin pămînt din satul lui e îngrijit și cultivat. Știe că „vină“ o poartă îmbătrînirea populației cătunului și că tineri aproape că nu mai sînt deloc. Așa că puțini sînt cei care își mai îngrijesc pămîntul și, după cum a estimat el, nu găsești mai mult de 10 hectare cultivate. „Tot ce vreau este să apuc ziua cînd toate
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
1803 Condica liuzilor menționează că satul Baia care era contopit cu satul Bogata” înglobează satul Cotu-Băii”. Fiind parte componentă a localității Baia, satul Cotu-Băii nu apare în documente până în anul 1816. Condica Visteriei Moldovei ne indică faptul că Baia pierde cătunul Cotu-Băii, care devine sat în 1816. Acest document este primul găsit care numește satul cu denumirea actuală - Cotul Băii. Aceași Condică înscrie în anul 1816 în „satul Cotul Băi” al luminăției domniței Ralu Cantacuzino „loc de hrană îndestul, 45 locuitori
Cotu Băii, Suceava () [Corola-website/Science/301945_a_303274]
-
și Sunători. Suprafață: 14.706 ha (mărime mijlocie în județul Suceava) Componentă comunei Dorna-Arini Comună Dorna-Arini are în componeța ei următoarele sate: Dorna-Arini, Cozănești, Gheorghițeni, Ortoaia, Rusca, Sunători Pe lângă aceste sate, pe teritoriul comunei Dorna-Arini au existat în trecut diferite cătune, care au fost încadrate în satele componente ale comunei, desi denumirile s-au păstrat pentru desemnarea diferitor părți ale satelor respective. Dintre acestea fac parte: Buliceni, Gura Negrii, Arinul sau Valea Arinului, Bada, Gogoșeni sau Gugoșeni, Joseni, Morărești, Călinești, Colacul
Comuna Dorna-Arini, Suceava () [Corola-website/Science/301948_a_303277]
-
de Studinița. După primul război mondial, primăriile s-au transformat în Comitete Provizorii, iar din 1946, de când au luat ființă Sfaturile Populare, Crușovul a fost arondat comunei Brastavățu, situație rămasă până în prezent. Actualmente, comuna Brastavățu cuprinde satele: Brastavățu, Crușovul și Cătunul Gara-Vișina. Suprafața totală a localității este de 7.034 ha (430 ha în intravilan și 6.604 ha în extravilan), cu 1.859 de locuințe și o populație de 5.293 de oameni. Școala datează în Brastavățu și Crușovul din
Comuna Brastavățu, Olt () [Corola-website/Science/301953_a_303282]
-
ardeleni care datorită numeroaselor abuzuri maghiare parăsesc Transilvania și se stabilesc în Țara de Sus a Moldovei . Aceștia își au originea în principal din localitățile Sângeorz , Maieru și Borșa fiind crescători de animale, ovine și porcine 1774 - Este menționat drept cătunul Gemine din Ocolul Câmpulung Moldovenesc 1774 - Are loc anexarea ținutului cunoscut sub vechile denumiri Cordun - Arboroasa , devenit ulterior Bucovina de către Imperiul Habsburgic. Cătunul Gemine este înscris în izvodul moșiilor mănăstirii Voroneț din 24 iunie ca sat cu populatie de 83
Gemenea, Suceava () [Corola-website/Science/301957_a_303286]
-
din localitățile Sângeorz , Maieru și Borșa fiind crescători de animale, ovine și porcine 1774 - Este menționat drept cătunul Gemine din Ocolul Câmpulung Moldovenesc 1774 - Are loc anexarea ținutului cunoscut sub vechile denumiri Cordun - Arboroasa , devenit ulterior Bucovina de către Imperiul Habsburgic. Cătunul Gemine este înscris în izvodul moșiilor mănăstirii Voroneț din 24 iunie ca sat cu populatie de 83 țărani si 2 popi. Miscările demografice specifice administrației imperiale, duc în același an la primul val de colonizare a localității cu etnici de
Gemenea, Suceava () [Corola-website/Science/301957_a_303286]
-
localității cu etnici de origine ruteană, poloneză, huțulă, mozaică în principal agricultori și comercianți. 1782 - 1787 un nou val de colonizare cu etnici de origine germană ; muncitori forestieri și meșteșugari din regiunile Schwaben și Franconia , landul Bavaria 1849 - Satul și cătunele aferente acestuia sunt organizate în comuna Dzemine (Gemeinde ger.) ca unitate administrativă locală a Ducatului Bucovinei în cadrul Imperiului Austro-Ungar. 1874 - Începe construcția viitoarei biserici zidite purtând hramul Sfinților Petru și Pavel. 1890 - Are loc sfințirea Biserica Sfinților Petru și Pavel
Gemenea, Suceava () [Corola-website/Science/301957_a_303286]
-
Imperiului Austro-Ungar. 1874 - Începe construcția viitoarei biserici zidite purtând hramul Sfinților Petru și Pavel. 1890 - Are loc sfințirea Biserica Sfinților Petru și Pavel din Geminea. 1894 - Inaugurarea clădirii școlii primare 1925 - 1938 comuna Gemenea (formată din satul Gemenea, satul Slătioara, cătunele Tărnicioara și Muncel) este arondată unității administrative Plasa Homorului, județul Câmpulung 1938 - 1940 comuna Gemenea face parte din noua unitate administrativă ținutul Sucevei 1940 - strămutarea familiilor de etnici germani în Germania. 1941 - familiile de evrei părăsesc localitatea. 1956 - se deschid
Gemenea, Suceava () [Corola-website/Science/301957_a_303286]
-
evrei părăsesc localitatea. 1956 - se deschid primele mine de prospecțiuni, sunt descoperite zăcăminte de uraniu și mici zăcăminte aurifere de mare adâncime pe versantul sud/vestic și versantul vestic 1968 - comuna Gemenea este desființată de autoritățile comuniste, satul Gemenea și cătunul Muncel (împreună cu alte 4 sate va face parte din nou înființată comună Stulpicani), cătunul Tărnicioara intrând în componența comunei învecinate Ostra. 1992 - Prospecțiunile miniere sunt suspendate, minele de uraniu sunt închise, conținutul acestora este secretizat ca rezervă națională strategică 2006
Gemenea, Suceava () [Corola-website/Science/301957_a_303286]
-
uraniu și mici zăcăminte aurifere de mare adâncime pe versantul sud/vestic și versantul vestic 1968 - comuna Gemenea este desființată de autoritățile comuniste, satul Gemenea și cătunul Muncel (împreună cu alte 4 sate va face parte din nou înființată comună Stulpicani), cătunul Tărnicioara intrând în componența comunei învecinate Ostra. 1992 - Prospecțiunile miniere sunt suspendate, minele de uraniu sunt închise, conținutul acestora este secretizat ca rezervă națională strategică 2006 - 2009 Au loc ample lucrări se modernizare drumuri comunale și forestiere, regularizarea cursului superior
Gemenea, Suceava () [Corola-website/Science/301957_a_303286]
-
pendinte de mănăstire Putna din Bucovina. Puținii locuitori ce s-au stabili în Dumbrăvioara pe langă schit au fost numiți Dumbrăveni."" Anul 1865, este anul în care, ca urmare a aplicării noii Legi comunale, este înființată comună Dumbrăveni, compusă din cătunele Dumbrăveni,Sălăgeni, Văratec și Verești, după cum ne prezintă Indicele comunelor din România, întocmit în 1865 de Ministerul de Interne, Agriculturii și Lucrărilor Publice, Serviciul Statistic.O comparație în timp, ne arată că în anul 1803, populația comunei Dumbrăveni numără 287
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]