4,790 matches
-
că și lui friptura-i place cum o face Mama. La sfârșit de săptămână când stăteam la masă el era primul servit ca un domn acasă. După ce-și umplea burtica și se alinta în poziții cam ciudate lenevea pe canapea. Și apoi, spre asfințit, când se lăsa seara pisicuțele vecine, îi țineau cărarea. Că era focos motanul, tare iubăreț și-l chemau toate în noapte - vino Sixuleț! BILLY Siamez Billy era, cu blană de catifea, urechi, coadă și lăbuțe ca
FELINĂ de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 175 din 24 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351796_a_353125]
-
înghețați și plini de zăpadă. Mihai aduse lemne și aprinse focul în șemineul grandios din salon. La lumina becului, Andreea cercetă camera. O cameră mare pe pereții căruia atârnau câteva trofee de cerb și un cap de mistreț. În fața unei canapele din lemn masiv și piele se afla o blană mare de urs brun. Toate acestea amintea de pasiunea vânătorească a tatălui lui Mihai, profesorul Aurel Baciu. Se aplecă și atinse blana reținut, cu teamă gândinduse la fiara ce o purtase
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
ajuns, Sheila, un dog german de patruzeci de kilograme, pașnică de altfel, i-a pus mamei labele din față pe umeri, încercând s-o lingă pe obraz. Argentina ne-a poftit în grabă în sufragerie, făcând loc din mers pe canapea, printre scrumiere și ziare. Mama, timprată s-a așezat într-un colț și a refuzat politicos oferta de cafea. N-a stat mai mult de o jumătate de oră și a plecat cu sufletul îndoit, murmurând descurajată ceva în genul
ARGENTINA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351878_a_353207]
-
suverane Mă întâmpin cu solii Dar mă scutur de emoții Totul se dărâmă brusc Ca un paravan etrusc Când atacă vizigoții Ce e? S-a întâmplat ceva? Cu o voce de pănușă Alt motan cerea din ușă Locul lui pe canapea Și ne strângem mai avan Parcă e mai cald în trei Și-apoi plec în vis cu ei În croazieră, spre Taiwan Referință Bibliografică: Croazieră / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 778, Anul III, 16 februarie 2013. Drepturi
CROAZIERĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351909_a_353238]
-
și am plecat. Cu voi, femeile, văd că nu-i de glumit. Mike ieși din bucătărie jubilând. În salonul galben, ca întodeauna de altfel, domnea o curățenie perfectă. În centru o masă pentru șase persoane, pe peretele opus ferestrelor o canapea mărginită la ambele capete de câte un fotoliu din piele, deasupra canapelei un tablou înfățișând o scenă de vânătoare, într-un colț soba deja începuse să emane căldură. În timp ce Mike își savura cafeaua și-și gusta liniștit whisky-ul, în
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
Mike ieși din bucătărie jubilând. În salonul galben, ca întodeauna de altfel, domnea o curățenie perfectă. În centru o masă pentru șase persoane, pe peretele opus ferestrelor o canapea mărginită la ambele capete de câte un fotoliu din piele, deasupra canapelei un tablou înfățișând o scenă de vânătoare, într-un colț soba deja începuse să emane căldură. În timp ce Mike își savura cafeaua și-și gusta liniștit whisky-ul, în salon își făcu apariția domnul Forest. - Bună dimineața, tată! - Bună dimineața, Mike
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
să știi tu, Fereastră Frumoasă, ca s-a împlinit tot ce i-a fost ursit, atât cele bune, cât și cele rele. Se părea că lenea l-a fixat pe Gigi să stea mai tot timpul petrecut acasă, pe o canapea și cu ochii la televizor. - Dar încolo, e băiat bun, cum susține cu căldură soția înțelegătoare care îi făcea multe din treburile pe care trebuia să le facă el. Și totul ar fi mers așa, până la sfârșitul zilelor, dacă n-
POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAŢI DIN ŢARA LOR (I) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351938_a_353267]
-
ar fi venit timpul împlinirii până la capăt al ziselor ursitoarei rele, chiar dacă au plecat din România și au venit în Canada. Alaltăieri, când era Gigi singur acasă, a aprins aragazul și până să se încălzească mâncarea, s-a trântit pe canapea și a adormit buștean. A luat foc o tigaie cu ulei. Focul s-a întins repede prin împrejurimi și ardea mocnit scoțând vălătuci de fum care au pus în primejdie și viața lui Gigi și a noastră, a albinelor. Pisica
POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAŢI DIN ŢARA LOR (I) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351938_a_353267]
-
atâta carte, Pe când orele-s în toi, Merg și ei, că nu-i departe, La o pipă, la un țoi... SEARA LA TELEVIZOR Titluri mari cu știri de groază --Butonez la altceva— Însă câinele, o loază, S-a ascuns sub canapea. GRIJA PENTRU FONDUL FORESTIER Ieri căra bunicu-n spate Vreascuri să aprindă focul, Azi nepotul nu mai poate Că tăieri sunt pe tot locul! MEGALOMANIA ȘEFULUI Când ajunge-acolo sus, Aeru-i rarefiat Dar savanții au dedus Că devine... împărat! FARMECUL LITORALULUI
2015 CU GENŢIGRAME de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352529_a_353858]
-
prima dată, trupurile noastre goale s-au atins.... Rămăsese în bustul gol, etalând frumusețea unor sâni superbi și un chiloțel bleu dantelat. Am ridicat-o în brațe ca pe o frumoasă statuie vie și caldă și am depus-o pe canapeaua de alături, având grijă, pe drum, să scap și eu de pantalonii mei ce deveniseră incomozi... Sărutările și jocul mâinilor pregăteau cele două trupuri pline de pasiune și voluptate. Bărbăția mea bătea la poarta ce se prefigura la încheietura pulpelor
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]
-
auzea discret. Pregătisem special, câteva CD-uri cu muzică retro, de pe timpul când eram și noi mai tineri și acestea erau adevărate hituri, sau șlagăre, cum li se spunea pe atunci. După ce ne-am delectat cu toate și stăteam pe canapea la o cafeluță, apropiați unul de altul, am simțit, parcă în același moment, că deliciul acelor clipe trebuia prelungit în dormitor... Ne-am luat de mână și, îmbrățișați, uniți într-un sărut prelung, cu aceleași dorințe ca și în urmă
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350561_a_351890]
-
reușesc eu să-i trezesc la șapte fără un sfert. La fel și pe nevastă-mea. Numai eu mă scol la cinci... Îmi vine să înebunesc... - Ești un caz interesant, domnule! a clătinat din cap profesorul. Ia întinde-te pe canapeaua asta și destinde-te. Spune ce vezi? - Vă văd pe dumneavoastră. Un cap mare cu chelie..., o aluniță pe nas. - Nu așa... Uită-te la cercurile astea concentrice! Ce vezi? - Niște cercuri concentrice... - Și la ce te duce gândul? - La
SCHIŢE UMORISTICE (35) – MĂ TREZESC LA CINCI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350889_a_352218]
-
era că la grajd nu avea nimic de făcut, căci caii erau la pășune și reveneau numai dimineața. Chiar dacă se întunecase Cocuța nu a aprins lumina din cameră. L-a invitat pe băiat să se așeze mai comod pe o canapea din camera alăturată, unde și-au continuat discuțiile parcă fără importanță. Încet, încet apropierea dintre cei doi era parca mai mică, dar Suman nu își dădea drumul la glas. Răspundea la întrebări și nu deschidea discuția. A mai trecut ceva
COCUŢA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 716 din 16 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351722_a_353051]
-
Încet, încet apropierea dintre cei doi era parca mai mică, dar Suman nu își dădea drumul la glas. Răspundea la întrebări și nu deschidea discuția. A mai trecut ceva timp și fata l-a rostogolit așa ca din joacă pe canapea unde a început să se joace cu el. Era un fel de joc ca șoarecele și pisica. Șoarecele fiind Suman, iar pisica fata. La un moment halatul fetei s-a desfăcut și sânii fetei s-au apropiat de obrazul său
COCUŢA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 716 din 16 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351722_a_353051]
-
vorbeau? - Da, spuneau ceva despre un tratament nou, despre faptul că Bogdan îi va supraveghea îndeaproape starea de sănătate. Domnul Tudor era încântat. Aminteau și numele nepoatei sale, domnișoara Maria. Și aruncă o privire spre tânăra care se așezase pe canapeaua de pe terasă. - În ultimul timp ați observat ceva schimbat în comportamentul său? - Nu, părea mulțumit. Spunea că și-a trăit viața frumos, ca în pânzele sale. - Despre Petre Stoica ce știți? Am vrea să vorbim și cu el. - Cred că
PROMISIUNEA DE JOI (III) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351738_a_353067]
-
prea multe pentru un bărbat de vârsta sa despre care nimeni nu amintise că ar fi ieșit din tiparul unui creștin ce nu pășea atât de des peste pragul ușa bisericii. Însă adevărata surpriză se afla pe peretele de deasupra canapelei din sufragerie: un tablou sub semnătura pictorului Tudor Cristache. Despre acesta pomeniseră cei doi la evenimentul de joi seara. Era o amintire dragă, pe care Maria i-o lăsase lui Bogdan pe vremea când erau logodiți. Nimic neobișnuit până aici
PROMISIUNEA DE JOI (III) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351738_a_353067]
-
2011 Toate Articolele Autorului Pulsare densă Moș Crăciun s-a moșnegit, de bunăseamă, Nu mai vine coborând voios din Cer, Dar nu mai uită să mai scrie telegramă Cu ceva zăpadă, vânticel și ger. Stă la foc lungit pe două canapele, Sacul plin cu sumedenii...amintiri, Filigran cu savuroasele cafele, Cochetând prin numeroase risipiri. Orologiul orele nu le mai bate, Iar trecutul încă nici nu a trecut. Nici nu mai adună, nici nu mai socoate, Viitorul nu e nici întrevăzut. Clipele
PULSARE DENSĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351211_a_352540]
-
n-am nici un amestec în tot ceea ce s-a întâmplat. Îți sunt alături, știi asta, și îți voi fi mereu aproape. - Mulțumesc, Bogdan. Am nevoie de tine. Am obosit și mă simt atât de singură! Închise și se așeză pe canapea, în fața Taniei. Apoi i se adresă fetei: - Vreau să-mi spui tu. Te voi asculta cu atenție. - E emoționată, interveni scriitorul. Abia a vrut să vină cu mine aici. - Dă-i voie, Ștefan, te rog! Tu notează! zise surâzând. - Îți
PROMISIUNEA DE JOI (VII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345529_a_346858]
-
fiecărei culori: "claviatura neagră"- Adala Chifor în Jazz Club -"negrul mat pentru Adam" ca și Tortura primară/ stropită cu sânge ("roșu pentru Avraam") dar și vernilurile Cameliei Iuliana Radu - Modelul pictoriței - urmărind "să prind mișcarea gândului pe hârtie" sau "o canapea în savane oranj". Același Jean Chevalier subliniează în “Dicționarul de simboluri”:"galbenul e pentru David”. "Arta Nudului" este urmărită prin spiritul DaDa în pictură, la care aderă Georges Huguet, cu cele mai tari culori(roșu, verde,albastru - pentru Noe - (A.C.
SUB SEMNUL LUI ŞAPTE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 795 din 05 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345593_a_346922]
-
tulburi, prinse de cu seară cusute-n remușcări de zei nebuni, care-mi tăiau în gând, odinioară, răzbite încleștări catifelate zăcând pe-o rană, pește sânii lâncezi - conchistadori de vise deochiate, curtând alene cu mascări sordide muieri lascive pe-o canapea, cu roată universului pe pântec și-o răsuflare aprigă și grea - ca oseminte-ntr-un pahar aiurea, sorbit prin lăturanlice mocniri cotrobăind prin dosnicii de trupuri croite din sudalme și-înjosiri. Mă ruginisem de atâta plânset, și rob al rânii
CÂNTICE DE LA CIŞMEAUA DIN COLŢUL STRĂZII (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345642_a_346971]
-
ca acea seară să fie magică. -Am nevoie de aer!Te rog! -Bineînțeles! Am un loc potrivit pentru asta. Potrivit, impropriu zis. O seră imensă în aer liber, cu flori și o multitudine de plante exotice. Într-un colț, o canapea imensă înconjurată de lumini difuze, sfeșnice electrice în formă de lumânări. Am inspirat adânc aerul proaspăt, parfumat, privind cerul senin plin de stele. -Abe, ai creat o lume de basm. -Totul se termină când încetezi să mai fii copil în
AMINTIRILE BĂTRÂNEI DOAMNE (II) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 839 din 18 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345725_a_347054]
-
nu-i cunoșteam acea senzualitate în stare latentă, dăruită unei anume femei. Era un festin emoțional al simțurilor. Merita memorată expresia chipului său...ochii cenușii ardeau, devenise un bărbat care emana forță ... erotism fierbinte. Hainele au rămas pe traseul către canapea ... clipe inimaginabile. Geamătul profund din pieptul lui exprima pasiune debordantă. Îi mângâiam pielea asudată...umerii, spatele ... gura lui executa un du-te vino în vreme ce trupurile se ridicau pe culmile cele mai înalte ale extazului...doar am murit puțin, ca să revenim
AMINTIRILE BĂTRÂNEI DOAMNE (II) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 839 din 18 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345725_a_347054]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > MOȘTENIREA I (PARTEA A DOUA) Autor: Cezar C. Viziniuck Publicat în: Ediția nr. 770 din 08 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Se trânti pe canapea și aprinse televizorul. Mută canalele unul după altul, dar nu era conștient de acest fapt. Avea o dorință. O dorință ca acea moștenire să fie a lui și numai a lui. O dorință egoistă, invidioasă., Era o trăsătură pe care
MOŞTENIREA I (PARTEA A DOUA) de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 770 din 08 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352043_a_353372]
-
Se ridică aproape nervos și se îndreptă spre bucătărie unde căută prin dulapuri. Găsi o sticlă de coniac și își turnă o porție considerabilă pe care o dădu pe gât deodată. Și-l umplu la loc și se întoarse pe canapea. "Ce tâmpit!" mormâi continuu ca o "moară stricată". "Ce tâmpit!". Soneria de la ușă îl scoase din această stare "euforică", sau mai bine spus, "cinică", un cinism bolnav, incurabil. Chiar aproape fără să-și dea seama, sau poate doar așa vroia
MOŞTENIREA I (PARTEA A DOUA) de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 770 din 08 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352043_a_353372]
-
Biblioteca Județeană, sau a Universității. - Mă plictiseam acasă și m-am gândit să vă fac o vizită, răspunse el în timp ce-și rotea ochiii căutând ceva sau pe cineva. Dar unde-i, Andrei? - A ieșit. Florin se tolăni pe canapea și își ridică paharul de pe jos unde îl pusese. - Dacă vrei, serveștete singur. - Nu, mulțumesc! Era obișnuit cu felul acesta de coportament din partea lui Florin, la fel cum era obișnuit ca el să o facă pe "proprietaru" în casa lui
MOŞTENIREA I (PARTEA A DOUA) de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 770 din 08 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352043_a_353372]