32,043 matches
-
afectarea uni sau bilaterală a extensorilor antebrahiali Polineuropatie predominant motrice, caracterizată prin afectarea predominantă, uni sau bilaterală, a mușchilor mâinii și flexorilor degetelor Polineuropatie predominant motrice, caracterizată prin afectarea uni sau bilaterală a extensorilor piciorului și stepaj Polineuropatie predominant motrice, caracterizată prin afectarea bilaterală a cvadricepsului crural 0-10 (4-15) 4-20 (4-25) 4-40 (10-50) 4-35 (10-45) 4-30 (4-40) 2-10 (4-20) 4-40 (10-50) 4-45 (6-48) 0-8 4-50 (10-55) 4-35 (10-45) 2-20 (4-25) 0-8 10-50 8-40 4-40 8-22 3-17 8-18 +10-30 +4-15 +4-15 4-20
ANEXĂ din 27 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259252]
-
Cauzalgiile au tendința de a se diminua semnificativ/dispărea după câțiva ani. Cu toate acestea, ținând de caracterul extrem de invalidant al acestora, chiar dacă ele dispar după câțiva ani, majorarea punctajului determinată de ele ar trebui menținută. Polineuropatie predominant motrice, caracterizată prin afectare polineuropatică a tuturor membrelor Polineuropatie senzitivo-motorie, dureroasă, secundară unor sechele la nivelul membrului superior Polineuropatie senzitivo-motorie, dureroasă, formă paraplegică Polineuropatie senzitivo-motorie, dureroasă, formă tetraplegică RADICULOPATII Monoradiculopatii cervicale (C5-C8) Monoradiculopatii lombare (L1-S1), cu afectarea deplasării și a capacității de
ANEXĂ din 27 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259252]
-
confirmată obiectiv, fără afectarea gravă a mersului Sciatică de intensitate medie, persistentă confirmată obiectiv, cu afectare semnificativă a mersului și capacității de muncă Sciatică gravă, persistentă, cu mers imposibil și necesitant de repaus frecvent la pat POLINEUROPATII Polineuropatie predominant motrice, caracterizată prin afectarea uni sau bilaterală a extensorilor antebrahiali Polineuropatie predominant motrice, caracterizată prin afectarea predominantă, uni sau bilaterală, a mușchilor mâinii și flexorilor degetelor Polineuropatie predominant motrice, caracterizată prin afectarea uni sau bilaterală a extensorilor piciorului și stepaj Polineuropatie predominant
ANEXĂ din 22 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259251]
-
confirmată obiectiv, cu afectare semnificativă a mersului și capacității de muncă Sciatică gravă, persistentă, cu mers imposibil și necesitant de repaus frecvent la pat POLINEUROPATII Polineuropatie predominant motrice, caracterizată prin afectarea uni sau bilaterală a extensorilor antebrahiali Polineuropatie predominant motrice, caracterizată prin afectarea predominantă, uni sau bilaterală, a mușchilor mâinii și flexorilor degetelor Polineuropatie predominant motrice, caracterizată prin afectarea uni sau bilaterală a extensorilor piciorului și stepaj Polineuropatie predominant motrice, caracterizată prin afectarea bilaterală a cvadricepsului crural 0-10 (4-15) 4-20 (4-25
ANEXĂ din 22 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259251]
-
imposibil și necesitant de repaus frecvent la pat POLINEUROPATII Polineuropatie predominant motrice, caracterizată prin afectarea uni sau bilaterală a extensorilor antebrahiali Polineuropatie predominant motrice, caracterizată prin afectarea predominantă, uni sau bilaterală, a mușchilor mâinii și flexorilor degetelor Polineuropatie predominant motrice, caracterizată prin afectarea uni sau bilaterală a extensorilor piciorului și stepaj Polineuropatie predominant motrice, caracterizată prin afectarea bilaterală a cvadricepsului crural 0-10 (4-15) 4-20 (4-25) 4-40 (10-50) 4-35 (10-45) 4-30 (4-40) 2-10 (4-20) 4-40 (10-50) 4-45 (6-48) 0-8 4-50 (10-55) 4-35
ANEXĂ din 22 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259251]
-
afectarea uni sau bilaterală a extensorilor antebrahiali Polineuropatie predominant motrice, caracterizată prin afectarea predominantă, uni sau bilaterală, a mușchilor mâinii și flexorilor degetelor Polineuropatie predominant motrice, caracterizată prin afectarea uni sau bilaterală a extensorilor piciorului și stepaj Polineuropatie predominant motrice, caracterizată prin afectarea bilaterală a cvadricepsului crural 0-10 (4-15) 4-20 (4-25) 4-40 (10-50) 4-35 (10-45) 4-30 (4-40) 2-10 (4-20) 4-40 (10-50) 4-45 (6-48) 0-8 4-50 (10-55) 4-35 (10-45) 2-20 (4-25) 0-8 10-50 8-40 4-40 8-22 3-17 8-18 +10-30 +4-15 +4-15 4-20
ANEXĂ din 22 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259251]
-
Cauzalgiile au tendința de a se diminua semnificativ/dispărea după câțiva ani. Cu toate acestea, ținând de caracterul extrem de invalidant al acestora, chiar dacă ele dispar după câțiva ani, majorarea punctajului determinată de ele ar trebui menținută. Polineuropatie predominant motrice, caracterizată prin afectare polineuropatică a tuturor membrelor Polineuropatie senzitivo-motorie, dureroasă, secundară unor sechele la nivelul membrului superior Polineuropatie senzitivo-motorie, dureroasă, formă paraplegică Polineuropatie senzitivo-motorie, dureroasă, formă tetraplegică RADICULOPATII Monoradiculopatii cervicale (C5-C8) Monoradiculopatii lombare (L1-S1), cu afectarea deplasării și a capacității de
ANEXĂ din 22 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259251]
-
așezarea justă a sarcinilor fiscale trebuie să reflecte însuși principiul egalității cetățenilor în fața legii, prin impunerea unui tratament identic pentru situații identice, și să țină cont, în același timp, de capacitatea contributivă a contribuabililor, luând în considerare elementele ce caracterizează situația individuală și sarcinile sociale ale acestora (Decizia nr. 325 din 25 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 16 iulie 2013, și Decizia nr. 6 din 25 februarie 1993, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 877 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253150]
-
urmărire penală în legătură cu o infracțiune împotriva protecției muncii să fie efectuată de organele de cercetare penală, iar procurorul doar să supravegheze această activitate. Or, o asemenea reglementare nu oferă suficiente garanții de achitabilitate, având în vedere complexitatea ce caracterizează cauzele având ca obiect astfel de infracțiuni și necesitatea unei activități specializate de urmărire penală în asemenea cauze. În continuare, susțin că art. 61 din Codul de procedură penală nu garantează prezumția de nevinovăție, deoarece prevede doar cerința „suspiciunii rezonabile
DECIZIA nr. 772 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253163]
-
al României, Partea I, nr. 780 din 3 octombrie 2017, paragraful 29, Curtea a reținut că, din perspectiva stabilirii vinovăției pentru săvârșirea faptelor prevăzute de legea penală și, implicit, pentru răsturnarea prezumției de nevinovăție, procesul penal parcurge mai multe etape caracterizate prin diferite niveluri de probațiune, de la bănuiala rezonabilă la dovedirea vinovăției dincolo de orice îndoială rezonabilă, și că, pe tot acest parcurs, anterior ultimului moment procesual menționat, prezumția de nevinovăție subzistă, fiind aplicabile prevederile art. 23 alin. (11) din
DECIZIA nr. 772 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253163]
-
unor dispoziții legale imperfecte, lacunare ori contradictorii ce necesită rezolvarea de principiu a chestiunii de drept în procedura hotărârii prealabile, și nu realizarea unor operațiuni de interpretare și aplicare a unui text de lege în raport cu circumstanțele particulare ce caracterizează fiecare litigiu. (...) Cum interpretarea normelor de către judecător implică tocmai acel procedeu logico-judiciar de stabilire a conținutului și sensului acestor norme, chestiunea de drept trebuie să suscite serioase dificultăți care ar împiedica pronunțarea soluției, deci nu simple obstacole care ar
DECIZIA nr. 5 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253106]
-
5 alin. (2) și art. 22 din Codul de procedură civilă. ... 76. Din această perspectivă se apreciază că rămâne atributul exclusiv al instanței de judecată operațiunea de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale incidente la diferitele circumstanțe de fapt care caracterizează fiecare litigiu, această operațiune fiind ridicată la rang de principiu fundamental și găsindu-și consacrarea în prevederile art. 5 alin. (2) din Codul de procedură civilă. ... ... Pentru aceste motive, în temeiul art. 521 cu referire la art. 519 din Codul
DECIZIA nr. 5 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253106]
-
a 10.000 euro, revine Direcției Naționale Anticorupție. În susținerea punctului de vedere s-a precizat că infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal, infracțiune de serviciu, este caracterizată sub aspectul tipicității laturii obiective ca o infracțiune de rezultat, legiuitorul condiționând realizarea ei de cauzarea unei pagube ori de o vătămare a drepturilor. Norma de incriminare prevăzută de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 este cuprinsă în capitolul III
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
beneficiul făptuitorului sau al unei terțe persoane. Scopul trebuie să existe, nefiind necesară realizarea lui efectivă. Particular, la infracțiunea prevăzută de art. 11 din Legea nr. 78/2000, care operează doar cu noțiunea de „foloase necuvenite“, aceasta este folosită pentru a caracteriza acțiunea prin care se realizează elementul material, în întregirea laturii obiective, prin sintagma „dacă fapta este de natură a-i aduce direct sau indirect un folos necuvenit“. Art. 13^1 din Legea nr. 78/2000 nu cuprinde expresia „bani, bunuri sau alte
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
art. 13^2 din Legea nr. 78/2000, atunci când urmarea imediată, caracteristică infracțiunii prevăzute de art. 297 din Codul penal, constă într-o pagubă materială, dar și în situația în care folosul obținut este echivalent cu sumele stabilite drept prejudiciu, este caracterizată ca fiind o infracțiune de rezultat, astfel încât în stabilirea competenței Direcției Naționale Anticorupție va fi incident criteriul general reglementat prin art. 13 alin. (1) lit. a) prima teză din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002. În considerarea tuturor
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
act de conduită, legiuitorul elaborează conceptul faptei, care reprezintă dispoziția din norma de incriminare și prevede sancțiunea, respectiv pedepsele aplicabile faptului incriminat. » Așadar, o normă penală completă se compune dintr-o dispoziție care descrie faptul incriminat și o sancțiune care caracterizează ilicitul ca fiind de natură penală prin prevederea unei pedepse. (...)“ De regulă, trimiterea din conținutul unei dispoziții legale la alte norme poate avea funcție complinitoare, de extensiune sau de excludere (Ion Petcu, Folosirea normelor de trimitere în tehnica elaborării actelor
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
legiuitor persoanei vătămate de a decide dacă înțelege sau nu să sesizeze organele de urmărire în vederea tragerii la răspundere penală a făptuitorului. Astfel, condiționarea punerii în mișcare a acțiunii penale de existența plângerii prealabile a persoanei vătămate a fost caracterizată de Curtea Constituțională ca reprezentând o excepție de la regula generală a oficialității procesului penal (Decizia nr. 162 din 21 septembrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 2 noiembrie 2000). ... 20. Potrivit prevederilor art.
DECIZIA nr. 655 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252511]
-
general, acordând instanței judecătorești posibilitatea de a suspenda executarea actului administrativ, fără ca prin aceasta să impieteze asupra exigențelor impuse de respectarea principiului separației și echilibrului puterilor în stat. Întrucât termenii „caz bine justificat“ și „paguba iminentă“ sunt definiți și caracterizați chiar prin lege, instanța dispune de repere clare pentru aprecierea necesității suspendării executării actului administrativ. Astfel, potrivit art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004, prin „pagubă iminentă“ se înțelege prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz
DECIZIA nr. 889 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252590]
-
aceeași lege - aceasta reprezentând o condiție de formă -, iar apoi va aprecia dacă sunt întrunite și cele două cerințe de fond referitoare la existența cazului bine justificat și la necesitatea prevenirii unei pagube iminente. Întrucât acești termeni sunt definiți și caracterizați chiar prin lege, instanța dispune de repere clare pentru aprecierea necesității suspendării executării actului administrativ“. Astfel, potrivit art. 2 alin. (1) lit. ș) și t) din Legea nr. 554/2004, prin „pagubă iminentă“ se înțelege prejudiciul material viitor și previzibil sau
DECIZIA nr. 889 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252590]
-
plată a sumei echivalente majorării procentuale analizate produce efecte atât de ordin substanțial, cât și procesual, relevându-se ca o instituție cu o natură juridică suigeneris. Astfel, suma echivalentă majorării cu 20% din valoarea prejudiciului infracțional nu ar putea fi caracterizată ca o sancțiune penală propriu-zisă, de vreme ce sfera de cuprindere a unei atari sancțiuni este expres delimitată normativ în cuprinsul art. 53-55 din Codul penal și se rezumă la pedepsele - principale, complementare sau accesorii - prevăzute de legea penală. Este
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
se vor plăti dobânzi și penalități. Această majorare reprezintă o formă de sancțiune civilă care pedepsește abaterea de la normele de drept“ (paragraful 107). Majorarea procentuală prevăzută de art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005 nu poate fi însă caracterizată juridic ca o simplă sancțiune civilă. Intervenind în cursul unui proces penal, fiind lăsată la latitudinea făptuitorului și având ca scop obținerea beneficiului încetării procedurii prin activarea unei cauze legale de nepedepsire, plata acestei majorări legale produce, în principal, efecte
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună magistrații. Curtea a observat, de asemenea, că pensia de serviciu constituie o recompensare a asumării restricțiilor care rezultă din severitatea regimului ce caracterizează statutul de magistrat, un stimulent în vederea adoptării unei atitudini de devotament absolut față de valorile justiției pe întreaga perioadă de activitate și a unui comportament care să releve atașament necondiționat față de respectarea legilor și a Constituției, în spiritul
DECIZIA nr. 676 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251517]
-
autoritate legiuitoare a țării, iar în virtutea acestui monopol legislativ, Parlamentul este singura autoritate publică ce adoptă legi. Conceputul de „lege“ se definește prin raportare la două criterii: cel formal sau organic și cel material. Potrivit criteriului formal, legea se caracterizează ca fiind un act al autorității legiuitoare, ea identificându-se prin organul chemat să o adopte și prin procedura ce trebuie respectată în acest scop. Această concluzie rezultă din coroborarea dispozițiilor art. 61 alin. (1) teza a doua, conform cărora
DECIZIA nr. 737 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251597]
-
eficientă se bazează pe principii etice biomedicale (beneficiul pacientului, a nu face rău, respectul și autonomia acestuia), vizează luarea unor decizii medicale în mod informat și aplică o abordare în care pacientul este punctul de interes principal. Această abordare este caracterizată de o atitudine autentică, adecvată și transparentă ce urmărește ascultarea activă, așteptarea, verificarea, reflecția și însumarea informațiilor și adaptarea informațiilor. Un alt aspect al comunicării privește rolul medicului în echipa. Colaborarea și împărțirea responsabilității în cazul furnizorilor de servicii medicale
ANEXE din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251366]
-
determinat). Aceasta înseamnă că reglementarea în domeniul interceptărilor poate fi realizată numai printr-un act normativ cu putere de lege, iar nu prin legislația infralegală, adică prin acte normative cu caracter administrativ, adoptate de alte organe decât autoritatea legiuitoare, acte caracterizate printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate. ... 6. Tribunalul Suceava - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 91^2 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968 este neîntemeiată. Invocă în acest sens considerentele cuprinse în
DECIZIA nr. 651 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251606]