2,818 matches
-
declarat lui Carp, În cursul tratativelor pentru formarea guvernului, că recunoșteau necesitatea unei alianțe cu Puterile Centrale, dorind ca junimiștii să semneze un astfel de tratat. În același timp, Împăratul Franz Iosif i-a cerut lui Goluchowski să acționeze pe lângă Carp (intrat Între timp În guvern) să nu se manifeste prea timpuriu asupra chestiunii. S-a pus problema ca tratatul să nu fie reînnoit, ci să fie Încheiat unul nou, În felul acesta regele nu ar mai fi fost obligat să
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
a comunicat oficial lui Goluchowski (reprezentantul Vienei) acordul pentru reînnoirea tratatului expirat În toamna trecută. Cererea diplomaților români avea În vedere păstrarea cât mai secretă a tratatului, astfel că acesta era cunoscut de rege, L. Catargiu, Al. Lahovari, Petre P. Carp și Kalinderu, existența lui rămânând secretă pentru trimișii români la Berlin și Viena. La 13/25 iulie 1892 a fost Încheiat la Sinaia cel de-al doilea tratat Între Austro-Ungaria și România, pe care prințul Bülow Îl considera drept „primul
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
acțiuni mai puternice de influențare pentru diplomația rusă și franceză. La Începutul secolului XX, păstrarea alianței cu Puterile Centrale a fost facilitată de faptul că la conducerea guvernului s-au aflat pe rând, doi convinși partizani ai ei: Petre P. Carp și D.A. Sturdza. Primul, apropiat de Goluchowski și Bülow, s-a bucurat de o deosebită simpatie din partea diplomației austroungare. În cursul unei călătorii pe care a făcut-o la Viena și Berlin În ianuarie 1901, a fost tratat cu
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Goluchowski și Bülow, s-a bucurat de o deosebită simpatie din partea diplomației austroungare. În cursul unei călătorii pe care a făcut-o la Viena și Berlin În ianuarie 1901, a fost tratat cu foarte multă atenție. Cu acest prilej, Carp a făcut o declarație care avea să determine numeroase comentarii. Spunând că toată lumea știe În ce măsură politica României Înclină spre Tripla Alianță, șeful conservator arăta că „această politică nu datează nici de ieri, nici de azi; ea nu mai
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Alianță, șeful conservator arăta că „această politică nu datează nici de ieri, nici de azi; ea nu mai este chiar un subiect de controversă Între partidele românești. Adversarul meu politic, Dl. Sturdza, șeful liberalilor, este și el germanofil”. Declarația lui Carp a atras o serie de critici ale cercurilor politice românești, și cu toate acestea a rămas semnificativă sub raportul afirmării poziției României față de Tripla Alianță. Dincolo de termenii utilizați de Carp rămânea dorința alianței cu Germania, singura care explica alăturarea de
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Dl. Sturdza, șeful liberalilor, este și el germanofil”. Declarația lui Carp a atras o serie de critici ale cercurilor politice românești, și cu toate acestea a rămas semnificativă sub raportul afirmării poziției României față de Tripla Alianță. Dincolo de termenii utilizați de Carp rămânea dorința alianței cu Germania, singura care explica alăturarea de blocul Puterilor Centrale. Faptul și-a găsit o nouă exprimare diplomatică după ce Carp a trebuit, peste puțin timp, să cedeze locul lui D.A. Sturdza. Sub pretextul că acordurile cu Puterile
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
toate acestea a rămas semnificativă sub raportul afirmării poziției României față de Tripla Alianță. Dincolo de termenii utilizați de Carp rămânea dorința alianței cu Germania, singura care explica alăturarea de blocul Puterilor Centrale. Faptul și-a găsit o nouă exprimare diplomatică după ce Carp a trebuit, peste puțin timp, să cedeze locul lui D.A. Sturdza. Sub pretextul că acordurile cu Puterile Centrale aveau să expire peste un an, șeful liberalilor a Încercat să modifice formula aderării României la Tripla Alianță, propunând lui Bülow, În
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
pregătit el tratatul de alianță din 1883. Astfel, În ședința din 18 decembrie 1915, a declarat că tratatul „este rezultatul unui studiu adânc și serios al intereselor reale ale acestei țări” și nu este rezultatul fricii, așa cum au considerat unii. Carp povestea cum Într-o seară memorabilă pentru istoria statului român, a discutat cu regele despre alianță. Și târziu, după miezul nopții, a venit la mine și mi-a spus: „d-le Carp, du-te la Viena, <resistence a outrance> și
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
nu este rezultatul fricii, așa cum au considerat unii. Carp povestea cum Într-o seară memorabilă pentru istoria statului român, a discutat cu regele despre alianță. Și târziu, după miezul nopții, a venit la mine și mi-a spus: „d-le Carp, du-te la Viena, <resistence a outrance> și oferă tratatul de alianță”. Carp a Încheiat spunând că tratatul de alianță „ne-a dat o liniște de 35 de ani, a făcut să sporească valoarea noastră ca aliat”. Până la sfârșitul vieții
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
seară memorabilă pentru istoria statului român, a discutat cu regele despre alianță. Și târziu, după miezul nopții, a venit la mine și mi-a spus: „d-le Carp, du-te la Viena, <resistence a outrance> și oferă tratatul de alianță”. Carp a Încheiat spunând că tratatul de alianță „ne-a dat o liniște de 35 de ani, a făcut să sporească valoarea noastră ca aliat”. Până la sfârșitul vieții, Carp a fost convins că apropierea de Puterile Centrale era cea mai bună
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
du-te la Viena, <resistence a outrance> și oferă tratatul de alianță”. Carp a Încheiat spunând că tratatul de alianță „ne-a dat o liniște de 35 de ani, a făcut să sporească valoarea noastră ca aliat”. Până la sfârșitul vieții, Carp a fost convins că apropierea de Puterile Centrale era cea mai bună soluție pentru România, de aceea a cerut intrarea În războiul (1914) de parte Triplicei. Capitolul IV Petre P. Carp și străinii. „Chestiunea evreiască” și modificarea articolului 7 din
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
să sporească valoarea noastră ca aliat”. Până la sfârșitul vieții, Carp a fost convins că apropierea de Puterile Centrale era cea mai bună soluție pentru România, de aceea a cerut intrarea În războiul (1914) de parte Triplicei. Capitolul IV Petre P. Carp și străinii. „Chestiunea evreiască” și modificarea articolului 7 din Constituție 1. Situația evreilor din România În a doua jumătate a secolului XIX . „Chestiunea evreiască”. În a doua jumătate a secolului XIX, societatea românească s-a confruntat cu așa numita „chestiune
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
false. I s-au alăturat și Franța, Prusia și Rusia țaristă, care au cerut despăgubiri pentru evreii expulzați. 2. Atitudinea față de „chestiunea evreiască” În a doua jumătate a secolului XIX Aceasta era atmosfera când, la 26 aprilie 1868, Petre P. Carp a urcat la tribuna Parlamentului pentru a Învinui guvernul de scăderea prestigiului țării ca urmare a „chestiunii evreiești” declarând: „dintr-un capăt În altul al Europei se aruncă oprobriul asupra noastră, și cuvântul de barbar Întovărășește astăzi pe cel de
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
zis: Nenorocirea este pentru evrei, dezonoarea pentru România! În numele Națiunei resping aceasta, pentru că Națiunea, precum v-am demonstrat, totdeauna a fost impasibilă În această chestiune, și dacă s-a pronunțat a fost ca să respingă solidaritatea ei cu cei ce prigonesc”. Carp considera că „națiunea noastră a fost tolerantă și ospitalieră În toate epocile; și chiar În acele timpuri În care [.....] cuvântul străin era sinonim cu inamic”. Replica lui Brătianu a fost destul de acidă când a declarat că lordul Stanley poate să
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
a fost tolerantă și ospitalieră În toate epocile; și chiar În acele timpuri În care [.....] cuvântul străin era sinonim cu inamic”. Replica lui Brătianu a fost destul de acidă când a declarat că lordul Stanley poate să se revolte, dar nu Carp, fostul boier, care „a tratat cu dispreț toată partea aceea a națiunii care n-a avut norocirea să fie bogată ca dl. Carp, fiindcă a fost țintuită de muncă”, dar nemeritată. În viziunea lui Carp „chestiunea evreiască” era de două
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Brătianu a fost destul de acidă când a declarat că lordul Stanley poate să se revolte, dar nu Carp, fostul boier, care „a tratat cu dispreț toată partea aceea a națiunii care n-a avut norocirea să fie bogată ca dl. Carp, fiindcă a fost țintuită de muncă”, dar nemeritată. În viziunea lui Carp „chestiunea evreiască” era de două ori periculoasă, pe de o parte pentru ordinea publică, putând provoca tulburări, pe de altă parte pentru felul puțin plăcut În care era
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
să se revolte, dar nu Carp, fostul boier, care „a tratat cu dispreț toată partea aceea a națiunii care n-a avut norocirea să fie bogată ca dl. Carp, fiindcă a fost țintuită de muncă”, dar nemeritată. În viziunea lui Carp „chestiunea evreiască” era de două ori periculoasă, pe de o parte pentru ordinea publică, putând provoca tulburări, pe de altă parte pentru felul puțin plăcut În care era privită țara În străinătate. Considera că nu se putea să nu se
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
se țină cont de Europa, căci fără sprijinul ei moral și financiar România nu ar fi putut să-și asigure viitorul. Atitudinea lui avea să fie În asentimentul regelui care nota În memorii sale la 16 aprilie/8 mai 1868 „Carp este singurul care e nepărtinitor În chestiunea evreiască” . În discursul din 1868, făcând o analiză a „chestiunii evreiești”, Carp Îl acuza pe Brătianu că activase problema evreiască, care, până la venirea lui la putere, nu existase spunând: „Înainte de 11 februarie
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
asigure viitorul. Atitudinea lui avea să fie În asentimentul regelui care nota În memorii sale la 16 aprilie/8 mai 1868 „Carp este singurul care e nepărtinitor În chestiunea evreiască” . În discursul din 1868, făcând o analiză a „chestiunii evreiești”, Carp Îl acuza pe Brătianu că activase problema evreiască, care, până la venirea lui la putere, nu existase spunând: „Înainte de 11 februarie chestiunea evreilor nu a avut la noi decât un rol foarte neînsemnat; din vreme În vreme se dau niște
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
a zis Românilor de peste Milcov: <evreii au totul În mână; ne cotropesc! Naționalitatea noastră este În pericol, veniți să o scăpăm!>, Fracțiunea a zis: trebuie să ne eliberam de evrei prin orice mijloc, trebuie să curățim țara de această plagă”. Carp aprecia modul de acțiune al Fracțiunii, maniera deschisă În care acționa aceasta spunând: „fracțiunea a avut curajul opiniilor sale; fracțiunea a zis: urâm pe evrei, Îi urâm din convicțiune, Însă nu voim mijloace pezișe, nu voim jumătate de mijloace, vom
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
vom veni cu o lege - și au venit cu o astfel de lege - trebuie să mărturisim că ea a fost francă și reală În această chestiune, voim să ne scăpam de evrei, iată o lege, care deși barbară, este necesară”. Carp era convins că Brătianu era conștient de situația creată declarând „Știa ministrul foarte bine că o lege În contra evreilor, ar putea să ridice În Europa Întreagă o furtună care l-ar fi silit să se oprească, căci, d-lor, numai
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
silit să se oprească, căci, d-lor, numai la ideea prezentării acestei legi, Europa fu cuprinsă de oroare, și protestările ei siliră pe d-ul Brătianu să vie În numele civilizațiunii europene și să vă arunce epitetul de barbari”. În schimb, Carp Îl acuza pe Brătianu că a jucat un dublu rol „a trebuit să tacă pe deoparte asupra proiectului de lege prezentat de fracțiune, căutând totodată să persecute pe evrei cu măsuri administrative și pe de altă parte În fața Europei se
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
căutând totodată să persecute pe evrei cu măsuri administrative și pe de altă parte În fața Europei se scuza, zicând că nu voiește să persecute și că nu persecută el pe evrei, ci că națiunea nu-i voiește și Îi persecută”. Carp respingea acuzațiile care se aduceau națiunii, căci „națiunea nu poate fi răspunzătoare decât când noi, reprezentanții săi, vom face o lege prin care să cerem persecutarea evreilor. De aceea eu, În numele națiunii Întregi, resping și arunc Înapoi Europei cuvântul de
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
resping și arunc Înapoi Europei cuvântul de barbar cu care ne tratează, fiindcă până acum Încă nu l-am meritat și dacă este cineva barbar, nu poate fi altul decât d-ul Brătianu care a făcut faimoasele circulări, faimoasele persecuțiuni”. Carp sublinia că persecutarea evreilor din Moldova a Început În urma unei circulare trimisă de Brătianu la toate prefecturile de județ În care se propunea „oprirea israeliților de a fi arendași de moșie, de a se opri israeliților așezarea prin comunele rurale
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
că cele petrecute sunt lucruri pe care o putere ce avea la dispozițiunea sa sute de mii de baionete, poate să și le permită...Sunt lucruri pe care nu și le poate permite o țară mică cum e a noastră”. Carp merge mai departe și prezentă situația reală a evreilor din Moldova, după celebrele circulare date de ministru, spunând: „Există o dispozițiune la noi prin care se oprește cineva a fi posesor de cârciume dacă nu va avea o garanție care
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]