KorAP: Find »[drukola/base=carpatic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...71 72 73 ...118 >

2,933 matches

Corola-blog/BlogPost/376018_a_377347

Acasa > Poezie > Cantec > MUGUR Autor: George Pena Publicat în: Ediția nr. 1528 din 08 martie 2015 Toate Articolele Autorului Mic, plăpând, primăvăratic, țipă sus spre soare; vezi?! Si mărul meu carpatic tot va da în floare. L-a gândit în timp chemarea, sau ecoul primăverii; ceața neiubindu-și zarea- a mâncat-o mitul serii. S-a dus frigul și zăpada, s-a dus iarna nevorbită; ploaia mi-a trăit livada seva

MUGUR de GEORGE PENA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376018_a_377347]
Corola-blog/BlogPost/376067_a_377396

Acasa > Impact > Relatare > LEGENDA URIAȘILOR Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1500 din 08 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Legenda uriașilor Nu este vorba despre legenda chazarilor poposiți pe plaiurile carpatice, dunărene și panonice, după înfrângerea imperiului de pe Volga de către Bizanț și Rusia kieveană, în sec. X-XI d. Hr. Se spune că în urmă cu zeci de milenii trăia o specie umană care avea ceva ce nu s-a mai repetat

LEGENDA URIAȘILOR de BORIS MEHR în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376067_a_377396]
Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381

eventual în ,,dosul stânii”, de unde ar deriva ,,întreaga” semnificație a textului, mi se pare o regretabilă fundătură”(p.6). În consecință, calea cea mai sigură de abordare a sensului baladei este comparatismul mitologic, care ne ajută să observăm că păstorul carpatic nu este un izolat în căutarea lui tragică pentru aflarea unui răspuns la enigmatica problemă a morții, înaintea sa existând și alte încercări de același fel, având drept protagoniști zei, eroi mitici, ca și oameni, ceea ce îi permite autorului să

DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381]
în ,,altă ființă”; iar călătoria îndepărtată și grea, cu scopul de a descoperi un răspuns și un remediu în legătură cu întrebarea chinuitoare privind realitatea morții, n-a dus la rezultatul dorit, ca și în cazul eroului din Tinerețe fără bătrânețe...Păstorul carpatic, la rândul său, nu a pus mâna pe armă, pentru că dușmanii care se pregăteau să-l atace, în chip de duhuri Galla, nu reprezentau decât instrumente ale morții. În spatele tuturora se află moartea eternă și de neclintit. Înfruntarea putea duce

DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381]
se asociază altora pe aceeași temă, rostite în decursul timpurilor și pe meridiane diferite. Conflictul dintre păstori nu este decât punerea în scenă a unei interogativități grave și obsedante, care și-a găsit o fericită formă de exprimare în spațiul carpatic (acel spațiu mioritic gândit de poetul și filosoful Lucian Blaga). Moartea se arată a fi aceeași pentru toți, ineluctabilă, și nimeni nu-și poate etala (decât grotesc, am putea spune) vitejia în fața ei. Omului nu-i rămâne decât să înțeleagă

DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381]
înțeleagă adevărul relevat o dată pentru totdeauna, desigur unul consolator: ,, moartea trece drept o renaștere, dar în condiții mult mai grele, în sensul că trecerea se face spre lumea nevăzutelor, în cosmicitate”. (pag. 178). Când i se vorbește despre moarte, păstorul carpatic nu se gândește la sine. Dacă ar fi procedat astfel, ne spune autorul, el ar fi transformat moartea, dintr-o problemă gravă și de interes universal, într-un accident rezolvabil prin baltag. Cine ridică baltagul nu rezolvă problema morții. Eroul

DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381]
Corola-blog/BlogPost/375249_a_376578

găsesc doar pâlcuri izolate de bujori de stepa. La Zău de Câmpie, câmpul cu bujori este împărțit în două parcele. O parcela de 2,5 hectare, pe care bujorul de stepa crește la cea mai înaltă cota din interiorul arcului carpatic, respectiv 477 m și o parcela joasă, de 1 hectar, cu o înclinație a pantei de 18-20 de grade. O statistică realizată în anul 2014 a consemnat existența pe suprafața celor două parcele a unui număr de aproximativ cincizeci de

SECRETUL BUJORULUI DE STEPĂ DE LA ZAU DE CÂMPIE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375249_a_376578]
Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967

Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -B`EN Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului În graiul ‘carpaticilor’ din Tămașda - Bihor (rroma kaśtale) sufixul -(V)p`en (1) este folosit la crearea de substantive abstracte, de gen masculin, terminate la N. sg. în consoană și pl. în vocala -a accentuată. La fel ca în dialectele rromilor

SUFIXUL -B`EN de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967]
sg. în consoană și pl. în vocala -a accentuată. La fel ca în dialectele rromilor bergitka, polska, ruska (xaladitka), lotfitka, litofska, -pen este nominalizatorul principal, deadjectival, deavdverbial și deverbal, pe când varianta -ben transformă doar unele verbe în substantive. În graiurile ‘carpatice’ din Gurghiu - Mureș (domnești = răjikane rroma), din Mera - Cluj (2), Dumbrăveni - Sibiu (rrom-vlahi ardeleni) (3), dar și în graiul bumbăcarilor, în graiul căldărarilor din Sibiu (4), -ben este relict, neproductiv; se întâlnește numai la substantivele abstracte formate de la verbe, cu

SUFIXUL -B`EN de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967]
specializate. xal (xalǎ) a mânca > xa- + -ben = xaben, ~a s.m. mâncare Sufixul abstractizant caracteristic, cvasigeneralizat, este la domnești N. sg. -(V)bò pl. -(V)bè, OBL. sg. -(V)màs- pl. -(V)màn-, la ‘carpaticii’ din Mera -po, cu varianta -bo, rar -mo, la rromvlahii din Dumbrăveni -bo, ce are varianta -po, la căldărari N. sg. -(V)mòs pl. -(V)màta, OBL. sg. -(V)màh̸- / -(V)mà

SUFIXUL -B`EN de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967]
la sg. și -(V)màn- la pl., neputând fi confundate cu sufixul deverbal -vo, identificabil în subst. de gen masculin cu terminațiile accentuate -o la sg. și -e la pl. în dialectele căldărarilor, lovarilor, ursarilor, în graiurile domneștilor, ‘carpaticilor’ din Mera, bumbăcarilor, toate vorbite în România. laźa.v/o, -e sau laʒa.v/o, -e s.m. rușine (1) semnalat de Daniel Samuel Petrilă (2) Ileana Lăcătuș, Csilla Könczei, ILONKA NENI (3) Gríbusyi-Ruja Alexandru (lä

SUFIXUL -B`EN de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967]
Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980

Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU Autor: Daniel Samuel Petrila Publicat în: Ediția nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Voi prezenta câteva mijloace de îmbogățire a vocabularului prin care s-au format cuvinte noi în cadrul

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU Autor: Daniel Samuel Petrila Publicat în: Ediția nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Voi prezenta câteva mijloace de îmbogățire a vocabularului prin care s-au format cuvinte noi în cadrul dialectului carpatic (în cazul de față fiind vorba despre dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja în Dumbrăveni, județul Sibiu) pornind de la cuvinte aflate deja în dialect sau calchiate după cuvinte din alte zone lingvistice. Derivarea este un procedeu de îmbogățire a vocabularului

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
Samuel Petrila Publicat în: Ediția nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Voi prezenta câteva mijloace de îmbogățire a vocabularului prin care s-au format cuvinte noi în cadrul dialectului carpatic (în cazul de față fiind vorba despre dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja în Dumbrăveni, județul Sibiu) pornind de la cuvinte aflate deja în dialect sau calchiate după cuvinte din alte zone lingvistice. Derivarea este un procedeu de îmbogățire a vocabularului întâlnit frecvent în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
fiind vorba despre dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja în Dumbrăveni, județul Sibiu) pornind de la cuvinte aflate deja în dialect sau calchiate după cuvinte din alte zone lingvistice. Derivarea este un procedeu de îmbogățire a vocabularului întâlnit frecvent în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja. Am remarcat existența atât a derivării cu prefixe, cât și a derivării cu sufixe. Prefixul bi- este utilizat frecvent atunci când nu există un termen care să reprezinte un antonim. Trebuie reținut faptul că pentru a forma

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
cu sufixe. Prefixul bi- este utilizat frecvent atunci când nu există un termen care să reprezinte un antonim. Trebuie reținut faptul că pentru a forma noul cuvânt avem nevoie de un cuvant din limba rromani (în cazul de față de un cuvant carpatic). De pildă, antonimul lui keraw "a face" s-a format prin derivare cu prefixul bi-, adică biskeraw "a desface, a desfășura". Un alt exemplu este cuvântul (ź)uźo "curat" care prin derivare cu prefixul -bi s-a transformat în biźuźo

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
derivare cu prefixul -bi s-a transformat în biźuźo (biźuźo este diferit de cuvântul melalo "murdar", deoarece primul termen a căpătat sensul de "necurat", adică "diavol, zmeu"). Derivarea cu sufixe este mult mai productivă decât derivarea cu prefixe. În dialectul carpatic există sufixe pentru formarea substantivelor abstracte (în limba rromani toate substantivele abstracte sunt de genul masculin). Substantivele abstracte au sufixul specific -(i)po, cu varianta sonoră -(i)bo (cea mai frecventă în acest dialect). În dialectul carpatic consemnat de Alexandru

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
prefixe. În dialectul carpatic există sufixe pentru formarea substantivelor abstracte (în limba rromani toate substantivele abstracte sunt de genul masculin). Substantivele abstracte au sufixul specific -(i)po, cu varianta sonoră -(i)bo (cea mai frecventă în acest dialect). În dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja întâlnim, rareori, si sufixul -(i)mo (numai la trei substantive consemnate: phućimo "întrebare" - o dată îl dă că varianta pentru phućipo; ćälimo "plăcere" și ćälărimo "saturare" că variante pentru ćälibo, respectiv ćälăribo). De reținut este faptul că

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
varianta pentru phućipo; ćälimo "plăcere" și ćälărimo "saturare" că variante pentru ćälibo, respectiv ćälăribo). De reținut este faptul că acest sufix este specific vorbitorilor dialectului căldărăresc: -(i)mo(s). Substantivele abstracte (masculine în limba rromani literară și, implicit, în dialectul carpatic) care au sufixul -(i)bo sunt cele mai multe. Merită să precizez faptul că în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja nu există un sufix care să indice pluralul substantivelor abstracte. În dialectul consemnat de acestă formă de plural a substantivelor abstracte

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
reținut este faptul că acest sufix este specific vorbitorilor dialectului căldărăresc: -(i)mo(s). Substantivele abstracte (masculine în limba rromani literară și, implicit, în dialectul carpatic) care au sufixul -(i)bo sunt cele mai multe. Merită să precizez faptul că în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja nu există un sufix care să indice pluralul substantivelor abstracte. În dialectul consemnat de acestă formă de plural a substantivelor abstracte se formează cu ajutorul desinenței de plural a substantivelor masculine și feminine -e de la cazul Nominativ

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
e "arsuri"; sg. phageribo "dărâmătura">pl. phageribe "dărâmături"; sg. śudribo "răceală">pl. śudribe "răceli"; sg. ulajibo "împărțire">pl. ulajibe "împărțiri"; sg. vazdibo "ajutor">pl. vazdibe "ajutoare"; sg. makibo "beție">pl. makibe "beții"; sg. lumajibo "lovitură">pl. lumajbe "lovituri"; Alte cuvinte carpatice s-au format prin compunere: läjsikongad "cămașă românească" (ie) <läjsikon "românesc" + gad "cămașă"; läjsikonthem "Țara Românească"< läjsikon "românesc" + them "țara"; trorajbo "dumneata"< tiro (sincopat în t-ro ) "al tau" + rajbo "domnie"; tumarorajbo "dumneavoastră" <tumaro "al vostru" + rajbo "domnie"; bukunégojá "caltaboși" <buka

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
Editura Universității din București. Sărau, Gheorghe 2012, Dicționar român - rrom, Editura Sigma, București. Surse inedite: Corespondentele Alexandru Ruja - Gheorghe Sărau dintre anii 1995 și 2001. (sursă foto: din arhiva personală) Referință Bibliografica: Mijloace de îmbogățire a vocabularului întâlnite în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja în Dumbrăveni, județul Sibiu / Daniel Samuel Petrila : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2148, Anul VI, 17 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Samuel Petrila : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
Corola-blog/BlogPost/369244_a_370573

Ne-am oprit în fața bisericii "Sf. Martiri Brâncoveni". Pe treptele acestei biserici, pr. prof.dr. Mihail Milea, pr. paroh Sorin Huluță, prof. Ion Cojocaru, autorul volumului "Un samaritean deosebit" și scriitorul Gheorghe Petcu, prefațatorul volumului, întâmpină grupul buzoian de la "Fundația Origini carpatice". Au urmat îmbrățișări, emoții, lacrimi de bucurii, închinăciuni, cuvinte de : Bun venit în Biserică de la Soroca. Apoi deplasarea la restaurantul "Nistru" din Soroca, unde o parte din grup a fost cazat. Dimineață următoarei zile, întregul grup ne-am deplasat la

BUCURII BASARABENE. LANSARE DE CARTE UN SAMARITEAN DEOSEBIT de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369244_a_370573]
Corola-blog/BlogPost/369268_a_370597

prin rețeaua Eventim. Evenimentul este organizat cu sprijinul Administrației Prezidențiale, Ministerul Culturii, ICR, ARCUB și Primăria Bucureștiului prin Programul „București 555”, Muzeul Național Cotroceni, Palatul Bragadiru, Biserica Anglicana, Institutul Ballasi, Institutul Cervantes, Accion Cultural Espagnol, Muzeul Țăranului Român. Sponsori: Aqua Carpatica, Domeniile Sâmburești, Brâncoveanu, Marshal Hotel, Elmiplant, DACIA. Partener Oficia Media: TVR1 - TVR 2 - TVR New - TVR HD Perteneri Media: Radio România Muzical, Radio România Cultural, Radio București FM, România Liberă, Academia Cațavencu, Evenimentul Zilei, Dilemă Veche, Historia, Observatorul Cultural, Nine

FESTIVALUL DE MUZICĂ VECHE BUCUREŞTI LA A IX-A EDIŢIE de CORINA CHERECHEŞ în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369268_a_370597]
Corola-blog/BlogPost/374215_a_375544

de adâncă umanitate, prin sublima și inegalabila ei frumusețe artistică. Eminescu va străluci de-a pururi, căci el este însuși "Luceafărul nemuritor". Vârf de lance al spiritualități romanești! Reverență, Luceafăr nemuritor! Notă: Materialul va apare și în revista fundației "ORIGINI CARPATICE". Referință Bibliografică: EMINESCU VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2209, Anul VII, 17 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat

EMINESCU VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374215_a_375544]