8,983 matches
-
conceptului corporației transnaționale. 3. Care sunt elementele esențiale și trăsăturile caracteristice tuturor CTN? 4. Care sunt tipurile de CTN În funcție de volumul vânzărilor realizate În străinătate? 5. Ce etape parcurg corporațiile spre globalizare conform profesorului japonez Noritake Kabayashi? 6. Ce reprezenta Carta corporativă acordată investitorilor? 7. Ce factori au stimulat, În perioada anterioară primei revoluții industriale, activități de producție În afara teritoriului național? 8. Rolul căror factori de producție a scos În evidență revoluția industrială În activitatea unei corporații? 9. Ce tipuri de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
constituție nescrisă este rezultatul unor circumstanțe care se sprijină pe realități istorice extrem de neobișnuite, cum s-a întîmplat în cazurile de excepție din Marea Britanie, Israel 2 și Noua Zeelandă. În orice caz, adoptarea constituțiilor în formă scrisă a devenit procedura standard. Carta drepturilor omului. Include constituția o Cartă a drepturilor omului anume specificată? Deși constituțiile democrațiilor vechi nu includ neapărat în mod distinct o cartă a drepturilor omului, în prezent aceasta constituie cerința standard. Din motive istorice și datorită lipsei unei constituții
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
care se sprijină pe realități istorice extrem de neobișnuite, cum s-a întîmplat în cazurile de excepție din Marea Britanie, Israel 2 și Noua Zeelandă. În orice caz, adoptarea constituțiilor în formă scrisă a devenit procedura standard. Carta drepturilor omului. Include constituția o Cartă a drepturilor omului anume specificată? Deși constituțiile democrațiilor vechi nu includ neapărat în mod distinct o cartă a drepturilor omului, în prezent aceasta constituie cerința standard. Din motive istorice și datorită lipsei unei constituții scrise, Marea Britanie reprezintă o excepție remarcabilă
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Marea Britanie, Israel 2 și Noua Zeelandă. În orice caz, adoptarea constituțiilor în formă scrisă a devenit procedura standard. Carta drepturilor omului. Include constituția o Cartă a drepturilor omului anume specificată? Deși constituțiile democrațiilor vechi nu includ neapărat în mod distinct o cartă a drepturilor omului, în prezent aceasta constituie cerința standard. Din motive istorice și datorită lipsei unei constituții scrise, Marea Britanie reprezintă o excepție remarcabilă (unde această concepție are, totuși, un sprijin însemnat). Drepturi sociale și economice? Deși Constituția SUA și cele
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
de sisteme de încuiat: Ilco, Saflok, Tesa, Ving, Sargent și altele. - Am înțeles. Vreo sugestie pentru a reuși să aflăm de la ce hotel este? - Mi-e teamă că va trebui să luați la rând hotelurile și să aflați cine folosește cartele APC-42 de culoare gri. Teoretic, deținem și noi această informație, dar nu știu cum aș putea-o obține eu în acest moment. Voi încerca să iau legătura cu directorul de vâzări sau cu adjunctul său. Dar ar putea dura o zi sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
mine între încărcătoarele cu gloanțe, din care nu am trimis nici unul, căci nu am ucis pe nimeni, însușindu-mi astfel pe nedrept hrana și solda, pe care Statul mi le servise după putere. La nouă dimineața, neamțul ne-a trimis carta de vizită prin țeava unui obuzier. - Dreissig Komma fünf, anunță radios locotenentul, care cu o zi înainte executase sonatinele la pian. Curentul și detunătura infernală ne trântiră la pământ. Obuzul căzuse la vreo zece pași în dreapta noastră. Un bulgăre de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
splendid cadou: hidroavionul ei personal, de patru locuri, legat cu o imensă panglică roz. Feicita pereche s-a urcat în el și a pornit pe Tamisa, începându-și voiajul de nuntă într-un mare stil. Deci guvernul și-a publicat Carta Albă privind viitorul televiziunii și deja toți cățelușii plângăcioși din audiovizual au început bătălia! Ei vor să ne facă să credem că noua reglementare ne va pricopsi cu o televiziune în stil american (nu că ar fi ceva rău în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
UE și în special la răspîndirea principiului democrației reprezentative. Alături de Parlamentul European și de Consiliu, partidele europene contribuie "la formarea conștiinței politice europene și la exprimarea voinței cetățencelor și cetățenilor Uniunii"208. Și în a doua parte a proiectului, consacrată cartei drepturilor fundamentale în UE, se consideră că partidele au un rol important de jucat în ceea ce privește libertatea, în special cea de reunire și asociere. Ca și sindicatele și celelalte asociații civice, europartidele "contribuie la exprimarea voinței politice a cetățenilor sau cetățencelor
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
facă mai atractive în ochii cetățenilor. În replică, John Fitzmaurice, reprezentantul Comisiei Europene, considera că regulile înscrise în propunerea de reglementare sînt minime și că se cade să fie respectate. Pe de altă parte, deputații europeni s-au poziționat în raport cu carta drepturilor fundamentale. Raportorul german Ursula Schleicher estima că europartidele trebuie să respecte această cartă, pe cînd reprezentantul Comisiei răspundea doar că și această opțiune poate fi luată în considerare. În fine, deputații europeni s-au pronunțat în raport cu principiul democratic. Destul de
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
că regulile înscrise în propunerea de reglementare sînt minime și că se cade să fie respectate. Pe de altă parte, deputații europeni s-au poziționat în raport cu carta drepturilor fundamentale. Raportorul german Ursula Schleicher estima că europartidele trebuie să respecte această cartă, pe cînd reprezentantul Comisiei răspundea doar că și această opțiune poate fi luată în considerare. În fine, deputații europeni s-au pronunțat în raport cu principiul democratic. Destul de surprinzător, liberalul britanic Andrew Duff (ELDR) s-a opus acestei referiri deoarece, se justifica
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
relanseze economia în sectorul industrial și în economia socială, să se folosească dialogul social pentru redefinirea modelului social european, înțeles ca echilibru "între adaptarea la piața muncii și siguranța individuală a fiecărui muncitor", și "să se dea un conținut veritabil Cartei sociale". În perspectiva Consiliului European de la Luxemburg, PS francez a acordat prioritate formării, organizării timpului de lucru și dialogului social. Se constată astfel o discrepanță între politica generală a muncii a PS francez și așteptările sale de la Consiliul European de la
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
omului; Convenția europeană în materie de adopții: Convenția europeană pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau a tratamentelor inumane sau degradante și multe altele. Totodată, România a aderat la Acordul general asupra privilegiilor și imunităților Consiliului Europei și a semnat Carta Socială Europeană, Carta Europeană a Autonomiei Locale, Protocolul nr. 11 la Convenția europeană a drepturilor omului. Inaugurarea, la București, a Centrului de informare și documentare al Consiliului Europei a creat condițiile necesare unei cooperări mai strânse cu Consiliul Europei. Guvernul
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
în materie de adopții: Convenția europeană pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau a tratamentelor inumane sau degradante și multe altele. Totodată, România a aderat la Acordul general asupra privilegiilor și imunităților Consiliului Europei și a semnat Carta Socială Europeană, Carta Europeană a Autonomiei Locale, Protocolul nr. 11 la Convenția europeană a drepturilor omului. Inaugurarea, la București, a Centrului de informare și documentare al Consiliului Europei a creat condițiile necesare unei cooperări mai strânse cu Consiliul Europei. Guvernul va continua eforturile
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
1. Valoarea acordului pentru diplomație și drept internațional În cercurile diplomatice europene se apreciază că Acordul de la Dayton, ulterior semnat la Paris, reprezintă, în istoria diplomației, o încercare unică de rezolvare a unui conflict deschis, în baza capitolului VII al Cartei O.N.U., care permite folosirea forțelor armate ale unor terțe țări pentru a impune pacea. În caz de succes, Acordul de la Dayton va constitui, pentru istoria diplomației și a dreptului internațional, un precedent pentru rezolvarea unor asemenea conflicte. Convenirea
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
C.E. îl depășește pe cel al populației Țărilor de Jos. Unificarea Germaniei a accelerat integrarea europeană. În ceea ce privește C.S.C.E., cadrul multilateral al acesteia a trebuit să creeze condiții favorabile trecerii pașnice a țărilor din centrul și estul Europei la sistemul democratic. „Carta de la Paris pentru o nouă Europă”, semnată în decembrie 1990 de către 34 de state ale C.S.C.E. și C.E., a confirmat sfârșitul divizării Europei. Carta se bazează pe trei principii esențiale: drepturile omului, cooperare economică și securitate, democrație și libertăți fundamentale
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
să creeze condiții favorabile trecerii pașnice a țărilor din centrul și estul Europei la sistemul democratic. „Carta de la Paris pentru o nouă Europă”, semnată în decembrie 1990 de către 34 de state ale C.S.C.E. și C.E., a confirmat sfârșitul divizării Europei. Carta se bazează pe trei principii esențiale: drepturile omului, cooperare economică și securitate, democrație și libertăți fundamentale. Încă de la data semnării Cartei și după fragmentarea Iugoslaviei și a Uniunii Sovietice, alte state s¬au alăturat la C.S.C.E., ceea ce a făcut ca
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
nouă Europă”, semnată în decembrie 1990 de către 34 de state ale C.S.C.E. și C.E., a confirmat sfârșitul divizării Europei. Carta se bazează pe trei principii esențiale: drepturile omului, cooperare economică și securitate, democrație și libertăți fundamentale. Încă de la data semnării Cartei și după fragmentarea Iugoslaviei și a Uniunii Sovietice, alte state s¬au alăturat la C.S.C.E., ceea ce a făcut ca numărul membrilor să ajungă la 51. Declarația comună dintre Comunitatea Europeană și Comecon de la 25 iunie 1988 a marcat începutul unei
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
unor țări precum Ungaria sau Polonia, s-a instituit programul PHARE, s-au încheiat numeroase acorduri europene). C.S.C.E. a trebuit să fie și ea regândită, pentru a permite trecerea pașnică a țărilor din centrul și estul Europei la sistemul democratic, „Carta de la Paris pentru o nouă Europă” afirmând necesitatea întăririi cooperării economice și a securității, a democrației și a libertăților fundamentale, respectarea drepturilor omului. S-au încheiat numeroase acorduri comerciale și de cooperare economică, prin care se promovează comerțul reciproc, Comunitatea
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
aflat sub dominația celor două mari puteri, Rusia și America, deși în moduri diferite. Europa Occidentală se temea de puterea U.R.S.S. și se străduia să găsească calea potrivită combaterii puterii ei militare. Reprezentanți ai 50 de națiuni vor semna „Carta Națiunilor Unite” la San Francisco, în S.U.A. În 1946, în cadrul unui discurs istoric ținut la Zurich, în Elveția, primul ministru de război al Marii Britanii, Winston Churchill, vorbea de nevoia unor așa-zise „State Unite ale Europei”. În 1947, planul american Marshall
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
care România a aderat. Guvernul român și-a exprima dorința să adere la numeroase convenții ale C.E., în special în domeniul juridic și al cooperării judiciare. Aceste convenții definesc o strategie politică comună în cele mai diverse domenii. Câteva exemple: Carta socială în care, din ce în ce mai mult, se vede un „pandant” al Convenției Drepturilor Omului, Protocolul pentru abolirea pedepsei cu moartea, Convenția pentru Prevenirea Torturii și a tratamentelor Inumane ori Degradante, Convenția de la Berna pentru protecția naturii și a speciilor animale și
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Convenția pentru Prevenirea Torturii și a tratamentelor Inumane ori Degradante, Convenția de la Berna pentru protecția naturii și a speciilor animale și vegetale amenințate cu dispariția, convențiile pentru protecția patrimoniului arhitectural (Convenția din Granada) și a patrimoniului arheologic (Convenția de la Malta), Carta autonomiei locale, Convenția împotriva utilizării abuzive a informaticii, precum și convenții mult mai specializate în domeniul cooperării juridice, al televiziunii transfrontiere, a lupte împotriva dopajului și a violenței pe stadioane etc. De la înființarea C.E., convențiile multilaterale au țesut între țările bătrânului
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
astfel încât problemele europene de securitate se puneau în termeni noi. Semnatarii Acordurilor de la Paris din 1954 au indicat obiectivele organizației nou create (U.E.O.): - afirmarea credinței lor în drepturile fundamentale ale omului și, de asemenea, în celelalte principii proclamate prin Carta Națiunilor Unite; - apărarea principiilor democratice; - întărirea legăturilor economice, sociale și culturale; - constituirea în Europa Occidentală a unei baze solide pentru reconstrucția economiei europene; - oferirea de asistență militară pentru a se opune oricărei agresiuni; - promovarea unității și încurajarea integrării progresive a
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Bruxelles modificat dă o mai mare cuprindere acțiunii decât articolul 5 al Tratatului de la Washington: „Dacă oricare din înaltele Părți Contractante ar fi obiectul unui atac armat în Europa, celelalte Înalte Părți Contractante, în concordanță cu prevederile articolului V al Cartei Națiunilor Unite, vor oferi părților atacate tot ajutorul militar și alt ajutor și asistență care le stă în putere”; - consultarea în cadrul U.E.O. referitor la crize și amenințări ce ar putea afecta interesele europene (occidentale) nu este geografic restrânsă la
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
1999, inclusiv dezvoltarea treptată a unei politici externe și de securitate comune, având următoarele obiective: a) salvgardarea valorilor comune, a intereselor fundamentale și a independenței Uniunii; b) întărirea securității statelor membre; c) menținerea păcii și consolidarea securității internaționale, conform principiilor Cartei O.N.U., Actului Final de la Helsinki și Cartei de la Paris; d) promovarea cooperării internaționale, dezvoltarea democrației și a statului de drept, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Statele membre își vor corela propria politică în funcție de principiile și orientările
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
de securitate comune, având următoarele obiective: a) salvgardarea valorilor comune, a intereselor fundamentale și a independenței Uniunii; b) întărirea securității statelor membre; c) menținerea păcii și consolidarea securității internaționale, conform principiilor Cartei O.N.U., Actului Final de la Helsinki și Cartei de la Paris; d) promovarea cooperării internaționale, dezvoltarea democrației și a statului de drept, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Statele membre își vor corela propria politică în funcție de principiile și orientările elaborate de Consiliul European, ca și de poziția convenită
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]