14,490 matches
-
artă fotografică de Valentina Sarosi și Sorin Onișor (9-16); Muzeul Banatului, Secția de Artă: Secvențe din istoricul colecției de artă europeană a Muzeului Banatului (9-16); Secția de Științele Naturii: Flora și Fauna Banatului (9-16); Secția de Arheologie și Istorie: Istoria Castelului Huniade (9-16); Muzeul Viorii: Vioara - o pasiune de o viață, Cornel Suboni (9-16); Secția de Etnografie (Bastion): Grafică Amira Aurelia Hogea - Artiștii înfruntă timpurile (9-16); Sala Ion Monoran a Asociației Memorialul Revoluției: Expoziția Eugen Ionesco a elevilor de la Liceul de
Agenda2005-09-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283441_a_284770]
-
PAVEL Articole de lux l De papetărie și birotică În cursul acestei săptămâni, în incinta Centrului Comercial „Kapa”, stand B4, s-a deschis un magazin ce comercializează articole de papetărie și birotică de lux. Distribuitor al firmelor „Inoxcrom” și „Faber Castel”, societatea oferă spre vânzare o paletă diversificată de produse: pixuri, stilouri, din inox, cu peniță iridium, simple sau placate cu aur, creioane obișnuite sau mecanice, markere, evidențiatoare, corectoare, rolere, ascuțitori, radiere, creioane colorate, acuarele, tempera, guașe, liniare, calculatoare de birou
Agenda2005-10-05-comert () [Corola-journal/Journalistic/283450_a_284779]
-
lumină, expoziție de pictură de Panait Stănescu-Bellu (10-16); Secția de Artă: Diodor Dure, expoziție retrospectivă (9-16); Secția de Științele Naturii: Bioecologia ciconiiformelor, coordonată de prof. dr. Andrei Kiss (9-16); Flora și Fauna Banatului (9-16); Secția de Arheologie și Istorie: Istoria Castelului Huniade (9-16); Muzeul Viorii: Vioara - o pasiune de o viață, Cornel Suboni (9-16); Sala Ion Monoran a Asociației Memorialul Revoluției: Expoziția Eugen Ionesco a elevilor de la Liceul de Arte Plastice Timișoara (9-16); Banca Ion Țiriac (vitrină): Expoziție de pictură. presa
Agenda2005-10-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283467_a_284796]
-
10-14); Muzeul Banatului, Sala de Marmură: Păsările zboară spre lumină, expoziție de pictură de Panait Stănescu-Bellu (10-16); Secția de Artă: Diodor Dure, expoziție retrospectivă (9-16); Secția de Științele Naturii: Flora și Fauna Banatului (9-16); Secția de Arheologie și Istorie: Istoria Castelului Huniade (9-16); Muzeul Viorii: Vioara - o pasiune de o viață, Cornel Suboni (9-16); Sala Ion Monoran a Asociației Memorialul Revoluției: Expoziția Eugen Ionesco a elevilor de la Liceul de Arte Plastice Timișoara (9-16); Banca Ion Țiriac (vitrină): Expoziție de pictură. presa
Agenda2005-11-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283492_a_284821]
-
Pagină realizată de OCTAVIAN NICA Istorie, dragoste și spionaj la „Castelul din Carpați“ Însemnări despre „călătoriile extraordinare“ ale lui Jules Verne, la celebrarea unui secol de la moartea scriitorului Comunicația telefonică se dovedi folositoare, de vreme ce baronul Rodolphe de Gortz și Orfanik erau la curent cu tot ceea ce se întâmpla la Werst. Datorită
Agenda2005-12-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283497_a_284826]
-
se întâmpla la Werst. Datorită firului telefonic au aflat că pădurarul Nic Deck se legase cu jurământ să ajungă la cetate și tot prin telefon Deck auzise, deodată, în sala hanului Regele Matei glasul amenințător: „Nu te duce mâine la castel... Nu te duce c-o pățești! Astăzi, din puterea de piatră a Cetății de Colț, la care face referire povestea noastră, mai dăinuie câteva ziduri în ruină. Clădită pe buza unei prăpastii ce se înalță brusc din Valea Râușorului (la
Agenda2005-12-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283497_a_284826]
-
Kenndeffy, despre existența căreia se scrie încă de la 1359, când a început, se pare, și evoluția cetății. Specialiștii în arhitectură medievală apreciază că puține construcții de apărare din Transilvania aveau o asemenea poziție strategică, fiind comparată cu poziția deținută de Castelul Bran. Mai întâi a fost înălțat turnul (donjonul), în jurul căruia au fost rânduite celelalte construcții și zidurile incintei, refăcute de mai multe ori până în secolul al XVII-lea, pentru a le consolida capacitatea de rezistență. După pacea de la Passarovitz (1717
Agenda2005-12-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283497_a_284826]
-
1717), Imperiul Austriac adoptă, însă, o seamă de reforme, în primul rând de ordin militar, pe temeiul cărora se realizează mari ansambluri de apărare, în stare să facă față noilor arme de foc și strategii de război. Rolul militar al castelelor și cetăților nobiliare se diminuează, abandonate rând pe rând, ele devenind ruine. „Secolul luminilor” ne va lăsa moștenire vestigii istorice, a căror faimă va mai reveni în actualitate doar ca temă a liricii romantice: „...este o putere/și-o vrajă
Agenda2005-12-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283497_a_284826]
-
care firele de aur au ajuns la el, lanțurile l-au eliberat... Dincolo de premisele istorice și aburul înviorător al legendei, Cetatea de Colț reprezintă și o emblemă literară, cu o netăgăduită recunoaștere universală. În 1892, Jules Verne publică la Paris „Castelul din Carpați“, o „poveste romantică stranie și cu atât mai frumoasă“. Acțiunea se desfășoară în satul Werst, în hotarul căruia, pe Podișul Orgall, se află „o bătrână cetățuie”, dincolo de care, prin pasul Vulcan, drumul duce „până în valea celor două Jiuri
Agenda2005-12-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283497_a_284826]
-
coaste, sterpe în vârf, dominate de piscurile Retezatului și Parângului; dincolo de Valea Hațegului și de albia Mureșului se văd îndepărtatele profiluri, înecate în neguri, ale Alpilor Transilvaniei. Reperul acestor priveliști, scrie mai departe Jules Verne, rămâne „cetățuia“, cu alte cuvinte „Castelul din Carpați”, care de departe nu descoperă privirii decât „un morman uriaș de pietre și ziduri ruinate, la adăpostul cărora clădirile rămase întregi ale fortăreței medievale ar putea găzdui o întreagă garnizoană”. Asemeni celorlalte scrieri ale autorului, „Castelul din Carpați
Agenda2005-12-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283497_a_284826]
-
alte cuvinte „Castelul din Carpați”, care de departe nu descoperă privirii decât „un morman uriaș de pietre și ziduri ruinate, la adăpostul cărora clădirile rămase întregi ale fortăreței medievale ar putea găzdui o întreagă garnizoană”. Asemeni celorlalte scrieri ale autorului, „Castelul din Carpați” este un roman aflat la granița dintre ficțiune și realitate, suportul desfășurării evenimentelor fiind invențiile tehnice, cărora Jules Verne le dezvăluie secretul și le relevă evoluțiile ulterioare, posibile. Frick, ciobanul satului Werst (unele toponime și nume de persoane
Agenda2005-12-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283497_a_284826]
-
germanice), cumpără de la un vânzător ambulant, trecător prin pasul Vulcan, o lunetă care „bate departe”; prin această lunetă, Frick observă că din hornurile cetății iese fum. Or, tot satul știe că baronul Rodolphe, ultimul vlăstar al seniorilor Gortz, care stăpâneau castelul, este mort; demult, au plecat de pe această lume și ultimii slujitori. Vestea că cineva locuiește la castel alungă tihna întregii comunități din Werst. Poate că, acolo, sălășluiesc alți oameni, dar cum au ajuns la castel, și cu ce gânduri? Poate
Agenda2005-12-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283497_a_284826]
-
lunetă, Frick observă că din hornurile cetății iese fum. Or, tot satul știe că baronul Rodolphe, ultimul vlăstar al seniorilor Gortz, care stăpâneau castelul, este mort; demult, au plecat de pe această lume și ultimii slujitori. Vestea că cineva locuiește la castel alungă tihna întregii comunități din Werst. Poate că, acolo, sălășluiesc alți oameni, dar cum au ajuns la castel, și cu ce gânduri? Poate sunt doar duhurile bătrânei cetăți sau chiar știme primejdioase, care iau chip de femeie... Încurajat de mai
Agenda2005-12-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283497_a_284826]
-
al seniorilor Gortz, care stăpâneau castelul, este mort; demult, au plecat de pe această lume și ultimii slujitori. Vestea că cineva locuiește la castel alungă tihna întregii comunități din Werst. Poate că, acolo, sălășluiesc alți oameni, dar cum au ajuns la castel, și cu ce gânduri? Poate sunt doar duhurile bătrânei cetăți sau chiar știme primejdioase, care iau chip de femeie... Încurajat de mai marii satului adunați la hanul Regele Matei, pădurarul Nic Deck hotărăște să urce la castel pentru a dezlega
Agenda2005-12-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283497_a_284826]
-
au ajuns la castel, și cu ce gânduri? Poate sunt doar duhurile bătrânei cetăți sau chiar știme primejdioase, care iau chip de femeie... Încurajat de mai marii satului adunați la hanul Regele Matei, pădurarul Nic Deck hotărăște să urce la castel pentru a dezlega misterul, când de undeva o voce strigă: „Nu te duce mâine la castel... Nu te duce c-o pățești! De unde venea glasul? Pentru a ști, trebuie să ne întoarcem la... Edison, care tocmai în perioada când Jules
Agenda2005-12-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283497_a_284826]
-
știme primejdioase, care iau chip de femeie... Încurajat de mai marii satului adunați la hanul Regele Matei, pădurarul Nic Deck hotărăște să urce la castel pentru a dezlega misterul, când de undeva o voce strigă: „Nu te duce mâine la castel... Nu te duce c-o pățești! De unde venea glasul? Pentru a ști, trebuie să ne întoarcem la... Edison, care tocmai în perioada când Jules Verne redacta „Castelul din Carpați” (1890), perfecționase aparatul telefonic astfel încât „ceea ce se spunea, se cânta, se
Agenda2005-12-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283497_a_284826]
-
dezlega misterul, când de undeva o voce strigă: „Nu te duce mâine la castel... Nu te duce c-o pățești! De unde venea glasul? Pentru a ști, trebuie să ne întoarcem la... Edison, care tocmai în perioada când Jules Verne redacta „Castelul din Carpați” (1890), perfecționase aparatul telefonic astfel încât „ceea ce se spunea, se cânta, se murmura chiar, putea fi auzit (...) și două persoane despărțite prin mii de leghe discutau între ele ca și cum s-ar fi aflat una în fața celeilalte“. Și Jules Verne
Agenda2005-12-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283497_a_284826]
-
se vadă în oglinzi legate prin fire datorită inventării telefotonului”, fiind vorba, de fapt, de anticiparea videotelefonului. Amenințarea care răsunase în sala hanului Regele Matei venea de la baronul Rodolphe de Gortz, care se refugiase, după cinci ani de absență, la „Castelul din Carpați”, împreună cu Orfanik, un inventator de primă mână. Pentru ca nimeni să nu-i bănuiască prezența, dar el să știe tot ce se petrece la Werst, Orfanik instalase o linie telefonică secretă între castel și sala hanului, unde fruntașii satului
Agenda2005-12-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283497_a_284826]
-
după cinci ani de absență, la „Castelul din Carpați”, împreună cu Orfanik, un inventator de primă mână. Pentru ca nimeni să nu-i bănuiască prezența, dar el să știe tot ce se petrece la Werst, Orfanik instalase o linie telefonică secretă între castel și sala hanului, unde fruntașii satului se adunau seară de seară; astfel, putea asculta tot ce vorbesc ei și ceea ce hotărăsc să întreprindă. Dacă era cazul, Rodolphe putea, la rândul său, să schimbe, prin telefon, mersul evenimentelor. Jules Verne deschide
Agenda2005-12-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283497_a_284826]
-
tot ce vorbesc ei și ceea ce hotărăsc să întreprindă. Dacă era cazul, Rodolphe putea, la rândul său, să schimbe, prin telefon, mersul evenimentelor. Jules Verne deschide, astfel, calea spionajului cu ajutorul telefonului... Reîntoarcerea baronului Rodolphe de Gortz între zidurile ruinate ale „Castelului din Carpați” era urmarea unei mistuitoare povești de dragoste, care aduce în prim-planul romanului și pe contele Franz Télek din Craiova, amândoi protagoniștii confruntân- du-se în numele amintirii unei iubiri pentru (cum altfel?) aceeași femeie: Stilla, o mare cântăreață
Agenda2005-12-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283497_a_284826]
-
femeie: Stilla, o mare cântăreață de operă din Neapole, care a murit pe scenă, în spectacolul de adio. Într-un excelent și documentat studiu - „Jules Verne, chipuri, obiceiuri și peisaje românești” (Editura PRO, 2004), scriitorul Ion Hobană argumentează că romanul „Castelul din Carpați” este depozitarul amintirii dureroase a unei pasiuni secrete, moartea acestei cântărețe nefiind altceva decât transfigurarea simbolică a unei femei pe care scriitorul francez a iubit-o. „Nici timpul, nici îndepărtarea nu-i alinaseră durerea. Amintirea Stillei era la fel de
Agenda2005-12-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283497_a_284826]
-
durerea. Amintirea Stillei era la fel de vie ca în prima zi, contopindu-se cu viața lui. Există răni care nu se mai închid până la moarte”, scrie Jules Verne, referin-du-se la destinul contelui craiovean Franz de Télek. Eroi și cărți Acțiunea romanului „Castelul din Carpați” se derulează, în totalitate, în spațiul românesc, respectiv în sud-vestul Țării Hațegului din Transilvania. Jules Verne nu s-a documentat, însă, la fața locului pentru a redacta apoi romanul; de aceea, încă din prima pagină, scriitorul anunță sursele
Agenda2005-12-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283497_a_284826]
-
a fost încurajat și de Luise, o ardeleancă de lângă Brașov; aceasta a locuit o vreme la Amiens, unde l-a cunoscut (sigur) pe Jules Verne, cu care ar fi avut, se pare, și „o legătură amoroasă”. Cert este că, în afară de „Castelul din Carpați”, Jules Verne a scris încă trei cărți în care personajele sunt români sau a căror acțiune se desfășoară pe actualul teritoriu al României. Într-una dintre acestea, „Încăpățânatul Keraban”, eroul călătorește cu trăsura pe „pământurile carosabile ale Dobrogei
Agenda2005-12-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283497_a_284826]
-
anunțate, cele propuse de Centrul Cultural Francez din Cluj-Napoca ni se par revelatoare: organizarea unui colocviu în cadrul căruia se va aborda, multidisciplinar, modul în care „chipuri, obiceiuri și peisaje românești” se regăsesc în scrierile lui Jules Verne, îndeosebi, în romanul „Castelul din Carpați”; printr-un ciclu de conferințe, va fi relevat spiritul inventiv și vizionar al scriitorului, în contextul realităților științifice contemporane; de asemenea, sunt anunțate expoziții itinerante și prezentarea de filme inspirate din opera lui Jules Verne. În localitățile din
Agenda2005-12-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283497_a_284826]
-
conferințe, va fi relevat spiritul inventiv și vizionar al scriitorului, în contextul realităților științifice contemporane; de asemenea, sunt anunțate expoziții itinerante și prezentarea de filme inspirate din opera lui Jules Verne. În localitățile din Transilvania care amintesc „drumul” personajelor romanului „Castelul din Carpați” se vor amplasa panouri, adevărate borne de orientare de-a lungul unui traseu turistic, ce urmează să fie inaugurate în vară: Cluj (Klausenburg), Turda (Thorda), Alba Iulia (Kalsburg), Sibiu (Hermanstadt), Deva, Hațeg (Hatzeg), Petroșani (Petroseny), Petrila, Vulcan, Bistrița
Agenda2005-12-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283497_a_284826]