25,038 matches
-
Iași, 11 iunie 1981 Stimate domnule inginer, Sunt vinovat față de dumneavoastră pentru întârzierea acestor rânduri, dar obligații cotidiene mă presează. Acum, iată, vă scriu în timpul unei ședințe. Nu mai am textul expunerii de acum doi ani despre Mihail Steriade. La catedră, unde se aflau și alte mape ale mele, s-au făcut reparații și multe lucruri, mutate de la locul lor, sunt greu de regăsit. Vă trimit, în schimb, câteva pagini despre Mihail Steriade ca traducător 5. În legătură cu Eminescu, am primit și
Noi contribuții la bibliografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4897_a_6222]
-
așa-zis liber, l-am petrecut prin sate ardelenești. Am mai făcut niște universități de vară, la care a trebuit nu numai să adun oameni, ca să vorbească, pe unii, și ca să asculte, pe alții, dar să fiu și eu la catedră. Încolo port grija cărților pe care le avem sub tipar. A ieșit zilele acestea volumul I din Istoria literaturii române moderne 9 de Cioculescu, Streinu și Vianu. Am să ți-l trimit și dumitale prin poștă. Îmi spuneai odată ceva
Emanoil Bucuța și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4506_a_5831]
-
zona de ocupație franceză“, iar în urma unor intrigi și denunțuri pe care o parte dintre colegii lui Heidegger le pun la cale, ocupantul francez demarează o anchetă la adresa acestuia. „Cauza“ va fi judecată la Paris și Heidegger, înlăturat definitiv de la catedră, se retrage la cabana de la Todtnauberg. Walter Biemel citează, în scrisoarea către Dragomir, o propoziție din rîndurile pe care Heidegger i le scrisese nu de mult la Louvain: Ich denke gern an die Zeit unserer gemeinsamen Versuche zurück. Es war
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
nuanțeze. Unul dintre aceste momente este cel al îndepărtării din învățământul universitar în perioada anilor 1949-1956, apoi supravegherea permanentă a atitudinilor, articolelor și cărților sale, subminarea, continuă, a autorității profesorale, contestarea dreptului, conferit prin lege de a mai rămâne la catedră după 65 de ani, precum și respingerea, de două ori, după 1990, de a fi numit profesor consultant. Se cuvine să precizez că istoricul literar și profesorul universitar Al. Piru nu a făcut nici măcar o singură intervenție publică, după 1990, în
O epistolă necunoscută a lui Al. Piru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3055_a_4380]
-
apărat față de unele spirite obtuze când am publicat romanul Cearta, lucru pe care nu-l uit și pentru care îți sunt încă dator. Am crezut că pot să-ți ofer o mică recompensă recomandându-te în locul meu ca șef de catedră pe când eram prorector. Când rectorul te-a combătut că fuseseși prins în neregulă la graniță, am susținut că este doar o neînțelegere și mi-am menținut recomandarea, în cele din urmă acceptată. În momentul când am fost eliberat din funcția
O epistolă necunoscută a lui Al. Piru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3055_a_4380]
-
am susținut că este doar o neînțelegere și mi-am menținut recomandarea, în cele din urmă acceptată. În momentul când am fost eliberat din funcția de prorector, nu am cerut să-mi reiau, cum prevedea legea, locul la șefia de catedră, te-am lăsat în continuare pe dumneata încă un an, până ce, nu datorită vreunei intervenții din partea mea, ai fost revocat. La această dată, deși împliniseși 50 de ani, erai doctor și aveai cinci cărți publicate, nu fuseseși încă promovat profesor
O epistolă necunoscută a lui Al. Piru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3055_a_4380]
-
beneficiat de acest drept, fără ca Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Dan Grigorescu sau altcineva să se opună. La noi a beneficiat fără nici o opoziție Șerban Cioculescu până în 1972 când eu aveam vârsta dumitale de acum, 55 de ani, și nu fusesem șef de catedră în București. La catedra de literatură română veche și modernă era șef Mihai Pop care făcea în 1972 exact 65 de ani. În locul său a fost numit Dimitrie Păcurariu, nu eu. Nu am militat pentru pensionarea lui Mihai Pop care
O epistolă necunoscută a lui Al. Piru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3055_a_4380]
-
fără ca Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Dan Grigorescu sau altcineva să se opună. La noi a beneficiat fără nici o opoziție Șerban Cioculescu până în 1972 când eu aveam vârsta dumitale de acum, 55 de ani, și nu fusesem șef de catedră în București. La catedra de literatură română veche și modernă era șef Mihai Pop care făcea în 1972 exact 65 de ani. În locul său a fost numit Dimitrie Păcurariu, nu eu. Nu am militat pentru pensionarea lui Mihai Pop care a stat profesor cât
O epistolă necunoscută a lui Al. Piru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3055_a_4380]
-
dar pe Cornelia Diaconu nu. Doctoratul i l-a dat mai târziu Iosif Pervain. Iubite domnule Marcea, crezi într- adevăr că prin pensionarea mea silită, la cererea dumitale și numai a dumitale din tot consiliul, se vor rezolva toate probleme catedrei de literatură română? Va deveni profesor Nicolae Manolescu, când nu e promovat nici Eugen Simion care a împlinit de curând 50 de ani? Va fi promovat lector Dumitru Petrescu, când Florin Manolescu e menținut asistent? Vârsta înaintată este un argument
O epistolă necunoscută a lui Al. Piru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3055_a_4380]
-
Crohmălniceanu, Paul Cornea, Pompiliu Marcea, I.D. Bălan, Ghiță Florea, Valentina Curticeanu, Eugen Marinescu și Vicu Mândra. Nu am izbutit în cazul lui Eugen Simion și al lui D. Petrescu. Șansele lor cresc prin plecarea mea? În ipoteza schimbării șefului de catedră, ești sigur că acest post îți revine? Nu s-ar mai putea ivi și alți pretendenți, la fel de îndreptățiți, chiar dacă nu sunt acum profesori? Dumneata nu ai funcționat independent de mine șef de catedră un an când erai doar conferențiar? Îți
O epistolă necunoscută a lui Al. Piru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3055_a_4380]
-
plecarea mea? În ipoteza schimbării șefului de catedră, ești sigur că acest post îți revine? Nu s-ar mai putea ivi și alți pretendenți, la fel de îndreptățiți, chiar dacă nu sunt acum profesori? Dumneata nu ai funcționat independent de mine șef de catedră un an când erai doar conferențiar? Îți imaginezi că eu m-aș fi opus vreodată să fii decan sau prorector? Vrei să fiu dat afară ca Ion Vitner care m-a scos din Universitate în 1949 și m-a ținut
O epistolă necunoscută a lui Al. Piru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3055_a_4380]
-
Roma. La Școala Română din Roma trebuia să cerceteze și să publice în anuarul acestei instituții o lucrare privitoare la filosofia istoriei. Din motive încă necunoscute întrerupe studiile din Italia și se reîntoarce în Bucovina unde este numit asistent la Catedra de Psihologie și Logică a Facultății de Litere și Filosofie a Universității din Cernăuți 1. Misivele acestea, deloc conjuncturale, scrise cu eleganță și aleasă deferență, impun o anume marcă stilului epistolar din perioada interbelică. Cernăuți, 9 octombrie 1934 Mult stimate
Traian Chelariu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3375_a_4700]
-
comunica toate câte au intervenit în ultimul timp, schimbându-mi oarecum cursul vieții, vă cer scuze pentru prea lunga tăcere. Și acum să-mi dați voie să vă spun următoarele. Am fost numit, pe ziua de 1 octombrie, asistent pe lângă catedra de psihologie de la Facultatea din Cernăuți și conducător al Institutului de Psihotehnică. Astfel stând lucrurile, profesorii mi-au dat sfatul să renunț la acest ultim an de bursă. Pe cât de bine îmi pare că am ajuns să mă plasez într-
Traian Chelariu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3375_a_4700]
-
Florian Pârvănescu, membrii ai A.C.S.R., personalități culturale din domeniul muzical și teatral, invitați români și francezi - vorbitori de limbă română. Greu de stabilit limite Între activitățile și originea națională a invitaților, pentru că profesor dr. ANTOINE SOARE, român, predă la catedra de limbă și literatură franceză a Universității de Montreal, RICHARD LETENDRE este autor al piesei Cine este acest Ionesco? pe care a interpretat-o În limba română , ca actor, Împreună cu actrița LORI HAZINE POISSON, iar MARC MARINESCU CONSTANTIN, grafician de
O întâlnire la...nivel înalt!. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/99_a_397]
-
oferă abia la vârsta de 52 de ani, după o îndelungată așteptare (ca asistent și conferențiar suplinitor). A fost propus membru al Academiei Române de către Rădulescu-Motru, dar Mircea Florian nu va fi academician decât post-mortem. (1990) în 1948 este scos de la catedră. Urmărit de Securitate, este arestat într-o noapte, după ora 11:00, cum povestea soția lui, Angela Florian, întrucât făcuse parte din partidul lui Titel Petrescu. în închisoare concepe ideea fundamentală a recesivității. Este eliberat după opt luni. Arăta ca
Mircea Florian - nedreptatea unui destin by Oana-Georgiana Enăchescu () [Corola-journal/Imaginative/15376_a_16701]
-
moderne. In loc de a reforma din temelii sistemul ne-am jucat de-a înființarea de universități de stat și particulare, în ciuda faptului că există discipline importante pentru care ne lipsesc specialiști în adevăratul sens al cuvântului; Titu Maiorescu desființa catedre universitare atunci când încă nu existau titulari competenți, la nivel european pentru respectiva disciplină! Ministerul învățământului a fost ilustrat în trecutul românesc de mari personalități, oameni cu conștiința răspunderii enorme care le apasă umerii, asemenea unui Titu Maiorescu, Take Ionescu, Spiru
Școala noastră cea de toate zilele by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11063_a_12388]
-
importantele contribuții în domeniul istoriei, cu toată aprecierea de care se bucura în țară și străinătate a devenit profesor la Universitatea din Iași și nu la Universitatea din București! Tatăl său, Ionel Brătianu, prim-ministru, nu i-a inventat o catedră universitară în capitala țării! Asemenea gânduri contraveneau mentalității epocii. Nu vreau să spun că sistemul era perfect. Existau multe lucruri în neregulă surprinse de presa și literatura vremii, dar mersul era ascendent și derapajele minore. Și de comparăm toate astea
Școala noastră cea de toate zilele by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11063_a_12388]
-
în universități de primă mărime amfiteatrele arată ca exact acum treizeci sau patruzeci de ani, când se scrie la tablă cu creta, iar materialul didactic e tot cel croit cu foarfeca, a le cere profesorilor să se întoarcă spășiți la catedre e, în cel mai bun caz, o nerușinare. Când vrei să le arăți studenților un documentar procurat cu greu (de pe Internet!) și întrebi de aparatul de proiectat, ți se râde în nas: pe ce lume te afli? Nu știi că
Morga profesorală a repetenților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11109_a_12434]
-
bun. Foarte bun eram la psihiatrie și neurologie. Iar profesoara făcea exerciții speciale cu mine. Citeam ce nu se putea citi, vorbeam ce nu se putea vorbi. Mi-a spus că mă va aduce cu orice preț la Cluj, la catedra de Psihiatrie dacă, evident, iau o notă foarte bună și la repartizare reușesc să obțin unul din posturile repartizate în psihiatrie. Repartizarea se făcea pe țară. Eu aveam notă de intrare printre primii, dar întâmplarea, iar întâmplarea!, și-a îndeplinit
"Am refuzat politica de partid în favoarea proiectelor mele literare" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11055_a_12380]
-
citea în cadrul unei ședințe de lucru a sectorului, profesorul Oprescu l-a întrerupt și i-a replicat: ,Ascultă Frunzetti, cu modul dumitale de a critica îl faci praf și pe Shakespeare!" Desigur, într-o perioadă mai târzie, când funcționa la Catedra de istoria artei a Institutului ,Nicolae Grigorescu", Frunzetti le-a dovedit studenților săi că știa să se comporte și altfel, arătându-se prevenitor, încurajator și atent, capabil să stimuleze talentul, acolo unde acesta se făcea simțit. Dar alternanța între ipostaze
Însemnări pe marginea volumului lui Mihai Pelin "Deceniul prăbușirilor (1940-1950)" (II) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11100_a_12425]
-
Germania, din țările Europei Centrale și de Est. S-a vorbit în zilele colocviului (de către profesorii italieni Marco Cugno, Bruno Mazzoni, Roberto Scagno) despre strategiile cunoașterii literaturii române în lume, prin traduceri și alte manifestări culturale, dar și despre peripețiile catedrelor de română, în condițiile reformei universitare (Alexandra Sora și Ioana Scherf din Germania; Teresa Ferro din Italia). }ările din fostul bloc estic nu par să piardă tradițiile legăturilor, ale cercetărilor și ale catedrelor de română (Jana Palenikova, Slovacia, Jiri Felix
Limba română în lume by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11140_a_12465]
-
alte manifestări culturale, dar și despre peripețiile catedrelor de română, în condițiile reformei universitare (Alexandra Sora și Ioana Scherf din Germania; Teresa Ferro din Italia). }ările din fostul bloc estic nu par să piardă tradițiile legăturilor, ale cercetărilor și ale catedrelor de română (Jana Palenikova, Slovacia, Jiri Felix, Cehia); în alte locuri apropiate s-au creat instituții de învățămînt noi (Apostolos Patelakis, Grecia). Probleme speciale pun, desigur, zonele unde româna e limbă minoritară (despre situația din Ucraina au vorbit Sergiy Luchkanyn
Limba română în lume by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11140_a_12465]
-
a studiat cu psihologul Wundt. A plecat apoi la Paris pentru a studia cu Émile Durkheim între 1909-1910 și, după ce se întoarce în țară, sub îngrijirea lui apare Regulile metodei sociologice a lui Durkheim și lucrările filosofului Saint-Simon. La ocuparea Catedrei de Istorie a Filosofiei Grecești, Etică și Sociologie de la Universitatea din Iași, Gusti a deschis în 1910 lecția inaugurală a Cursului de istorie a filosofiei grecești, etică și sociologie cu un "adevărat manifest intelectual în care-și expune succesiv sistemul
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
toate acestea există o soluție. între institutele de cercetare ale Academiei se găsește și Institutul de Istorie și Teorie literară , G. Călinescu". în prima lui etapă, institutul a fost scena pe care s-a putut desfășura George Călinescu în absența catedrei universitare de la care fusese eliminat de autoritățile comuniste. Apoi, institutul, grație în special doamnei Zoe Dumitrescu Bușulenga, a fost o oază de normalitate intelectuală într-o lume din ce în ce mai nebună. Sigur, institutul era supradimensionat, nu toți cercetătorii aveau competența și vocația
Imperative culturale by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11177_a_12502]
-
amintire teribilă, consemnată pe-alocuri cu sarcasm de elevi sau studenți. E vorba de aceia, puțini în tagma de care vorbesc, care s-au învrednicit măcar să termine o facultate și pe care un regim aberant îi punea cu sila la catedră. Peste toate s-ar putea trece cu un surîs dacă, din imensa turmă a țăcăniților cu pretenții literare și venin pe limbă, s-ar ivi măcar un Eminescu. Un autor pentru care doamnele Slavici ale secolului noastru să merite a
Biata doamnă Slavici by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11200_a_12525]