3,300 matches
-
etiologie psihologică, iar nu biofiziologică, oferă speranțe în sensul prevenirii parțiale a acestora, printr-un efort comun care să antreneze atât părintele, cât și educatorul, alături de specialiștii cu preocupări în domeniu. Deficiențele asociate/multiple Autismul Tulburările asociate autismului au o cauzalitate nu pe deplin lămurită, considerându-se că ele sunt datorate fie unei predispoziții ereditare, fie unui complex de factori ce determină o serie de afecțiuni la nivelul creierului, fie, chiar, unor factori psihogeni, mai ales în cazul copiilor privați de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
furat și niște bunuri, deși el nu a făcut-o); victime care, profitând de o anumită situație, reclamă o infracțiune care nu a avut loc, din dorința de răzbunare față de pretinsul infractor sau pentru a profita de pe urma acestuia. I.2. Cauzalitatea victimală Cauzalitatea victimală reprezintă o structură comportamentală complexă a victimei care a jucat un rol oarecare în săvârșirea agresiunii și care este determinată de interdependența unor factori obiectivi (economici, politici, ideologici, religioși) și a unor factori subiectivi (interese individuale, sentimente
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
niște bunuri, deși el nu a făcut-o); victime care, profitând de o anumită situație, reclamă o infracțiune care nu a avut loc, din dorința de răzbunare față de pretinsul infractor sau pentru a profita de pe urma acestuia. I.2. Cauzalitatea victimală Cauzalitatea victimală reprezintă o structură comportamentală complexă a victimei care a jucat un rol oarecare în săvârșirea agresiunii și care este determinată de interdependența unor factori obiectivi (economici, politici, ideologici, religioși) și a unor factori subiectivi (interese individuale, sentimente de inferioritate
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
a victimei care a jucat un rol oarecare în săvârșirea agresiunii și care este determinată de interdependența unor factori obiectivi (economici, politici, ideologici, religioși) și a unor factori subiectivi (interese individuale, sentimente de inferioritate, de superioritate, atitudinile și relațiile interindividuale). Cauzalitatea victimală este întotdeauna concretă și formează împreuna cu mediul ambiental o totalitate, oferind modele explicative ale agresiunii, ale efectelor victimale și ale integrării victimei în mediul social. Factorii de risc conjunctural, relațional și natural. Clasificarea factorilor de risc victimal este
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
La nivel mondial, fenomenul delincvenței juvenile a cunoscut în ultimele decenii o creștere îngrijorătoare, atât în ceea ce privește rata minorilor implicați în activități delincvente, cât și în ceea ce privește gravitatea faptelor comise de către aceștia. Sub acest aspect România se înscrie în tendința generală. La cauzalitatea generală, specifică postmodernității, în cazul României se adaugă elementele legate de procesele de tranziție, de integrare europeană și cele legate de rata natalității, situație în care cifrele în expresie absolută ale delincvenței juvenile nu mai sunt relevante. Fenomenul delincvenței juvenile
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
Paris, participau la congresele naționale și internaționale, erau implicați în cercetarea clinică, dar și fundamentală, într-o perioadă când medicina începea să-și contureze din ce în ce mai bine statutul de știință, trecând de la stadiul medicinii descriptive la stadiul de medicină bazată pe cauzalitate și dovezi argumentate științific. Înființarea școlilor medicale românești de la București și Iași, aveau să catalizeze energiile creatoare ale multor medici, unii dintre ei truditori pe aceste meleaguri, alții având legături foarte strânse cu această zonă. Nu e de mirare că
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Universității de Medicină Grigore T. Popa Iași în iunie 1997. Este o lucrare de referință în domeniu, prematuritatea având grave implicații în ceea ce privește adaptarea, dezvoltarea și supraviețuirea produsului de concepție. Abordarea temei este una exhaustivă, plecând de la evaluarea fenomenului în teritoriu, cauzalitatea legată și de specificul local, iar ca finalitate lucrarea propune un proiect de combatere a nașterii premature cu acoperire națională. 4. „Cervicitele cu Human Papilloma Virus” autor dr. Gabriela Rusu, secția Obstetrică Ginecologie I, coordonator științific prof. dr. Vasile Luca
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
acel joc al spiritelor nominalizate. Departe de noi există o lume a ideilor, a vârtejurilor neîntrerupte care ne caută pe fiecare dintre noi și nu contenesc până ce planul lor nu este pus în aplicare. Putem spune că fantasticul sfidează chiar cauzalitatea, cronologia, contingențele vieții, judecata rațională și pretențiile științelor; el se învecinează cu magia, sacrul și miticul, repudiază verosimilul și verdictul, cultivă ruptura planurilor existenței, tolerează ceea ce este inexplicabil și refuză explicația. Lumea fantastică este o lume cu propria ei organizare
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
oricărei experiențe” (I. Kant, 1787, citat J. Benedek, 2000, p. 6). Tot I. Kant precizează că : Personajele sunt organizate, la nivelul tehnicii de construcție, pe principiul axiomatic al antinomiei, ce va constitui premisa acelui coincidentia oppositorum, prezentat ca principiu al cauzalității: fratele cel mai mare era harnic , grijuliu și chiabur, pentru că unde punea el mâna, punea și Dumnezeu mila, dar n-avea copii”, iar cel mic era „leneș, nechitit la minte, și nechibzuit la trebi ș-apoi mai avea și o
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
ordinii sociale, Editura Humanitas, București, 2002, p. 174. 45 Bertrand Russel, În căutarea fericirii, Editura Humanitas, București, 2011, pp. 200-201. 46 Imanuel Geiss, Istoria lumii, Editura All, București, 2012, p. 31. 47 Vom admite pe parcursul întregii dezbateri o relație de cauzalitate între fenomenele și procesele de tip social, în conformitate cu legea cauzalitații universale enunțate de către Bertrand Russell:,,Există între diferite evenimente, petrecute în același timp sau în momente temporale diferite, astfel de relații invariabile încât, dată fiind starea întregului univers de-a
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
crizele economice s-au repetat la intervale de numai câțiva ani. Crizele economice Intervalul (în ani) 1815-1827 12 1827-1836 9 1836-1847 11 1847-1857 10 1890-1900 10 1900-1907 10 1919-1929 10 Problema care trebuie înțeleasă este legată în primul rând de cauzalitatea ciclicității și apoi de existența ei. Acest fapt trebuie înțeles și explicat în același sens în care se înțelege manifestarea, cu regularitate, a anotimpurilor. Căutarea și explicarea cauzelor evoluției anotimpurilor prin acțiunea unor forțe supranaturale nu a rezistat în fața explicațiilor
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
Cendrars propune un decupaj al materiei verbale foarte diferit de cel din articolul din ziar. Principala consecință a acestei segmentări este deconstrucția povestirii. Analiza este confirmată de folosirea frecventă a construcțiilor detașate în presa scrisă, unde acestea permit introducerea unei cauzalități narative: T5 Scăpînd de sub supravegherea mamei [e1], un băiețel în vîrstă de 16 luni a căzut mortal vreo zece metri de la etajul al treilea al unui bloc situat pe strada Village, nr. 5 [e2]. CD, cu formă gerunzială scăpînd care
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
a doar două verbe la perfect simplu și a unui verb la imperfect într-o relativă, două propoziții apar ca legate temporal și/sau cauzal de următoarea: Nici nu inspiră bine priza pe nas [e1], că A. Chevrel strănută [e2]. Cauzalitatea depășește aici legătura temporală: nu numai după, ci mai ales din cauza lui [e1] survine [e2]. Propoziția [e1] apare aici ca nodul-Pn2 al povestirii: din pricina faptului că a prizat tutun (cauză dată ca determinantă) a stănutat A. Chevrel. Propoziția [e2] apare
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
co-enunțătorului ei. (2001: 141-142) În explicație, combinația prezentativului și a interogativului DE CE conduce la construcția finală a unei credințe împărtășite care înlocuiește diferența de cunoștințe de la începutul chestionării inițiale. Explicația se încheie cu un consens cu privire la faptele observate și la cauzalitatea care le leagă. IATĂ pune accentul (focus-ul) pe consecință. Consensualitatea construită de (ACEASTA) ESTE și de IATĂ se sprijină pe argumentul major al persuasiunii. Aserțiunea propozițiilor p și q nu face nimic ca să se adapteze la o stare a lumii
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pouvait vivre entre quatre murs. Un jour, il partit retrouver son désert". Această segmentare slăbește strînsa legătură între cauză (captivitatea eroului care dă și titlul povestirii Captivul) și consecința sa finală. "Y" (și) leagă foarte strîns [e11b] și [e11c], subliniind cauzalitatea. Caillois o atenuează și rupe totodată ritmul prozei periodice. Dacă pornim de la PERO-DAR, propoziția [e11a] este interpretabilă ca un prim argument (p) pentru o concluzie (c) implicită care merge în sensul sfîrșitului primului paragraf: fiului îi revine memoria și rămîne
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
lor se conformează raporturilor naturale.) Diviziunile și legăturile corespund unei logici spațiale sau materiale, și pe această logică se sprijină memoria percepțiilor. Coeziunea acestei memorii depinde de amintirile coerente evocate de ea, așa cum sînt fenomenele (obiective) din exterior. Dar tot cauzalitatea naturală stabilește legătura dintre lucruri și gîndurile pe care aceastea le provoacă. Se va spune că această concepție explică faptul că amintirile nu sînt legate una de alta direct, prin raporturi de contiguitate, ci doar fiindcă obiectele corespondente sînt legate
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
și gîndurile pe care aceastea le provoacă. Se va spune că această concepție explică faptul că amintirile nu sînt legate una de alta direct, prin raporturi de contiguitate, ci doar fiindcă obiectele corespondente sînt legate ele însele prin raporturi de cauzalitate, independent de activitatea proprie a memoriei. E totuși greu de admis că o stare de conștiință o recreează pe alta din simplul motiv că ele s-au succedat în timp sau au fost apropiate în spațiu.) De altfel, ceea ce numim
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
de activitatea proprie a memoriei. E totuși greu de admis că o stare de conștiință o recreează pe alta din simplul motiv că ele s-au succedat în timp sau au fost apropiate în spațiu.) De altfel, ceea ce numim aici cauzalitate naturală nu desemnează decît reprezentarea pe care ne-o facem în societatea care ne înconjoară. Legile naturale nu se găsesc în lucruri, ci în gîndirea colectivă, care examinează lucrurile și, în felul său, explică relațiile dintre ele. Vom înțelege astfel
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
poate explica nimic dacă nu se arată că această contiguitate dintre obiecte rezultă dintr-o legătură cauzală. Dar atunci trebuie să adoptăm punctul de vedere al unei gîndiri colective, singura capabilă să formuleze, în orice moment, un asemenea raport de cauzalitate (în termeni general valabili) pentru lucrurile care țin de domeniul experienței sale. Acest punct de vedere este cel al naturii (în sensul pe care l-am precizat), adică al obiectelor așa cum sînt ele cunoscute de grup. Orice rememorare a unei
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
succesiv și de la care, tot simultan și succesiv, am preluat și altele. Raționînd aici ca și înainte, vom spune că, dat fiind că stările și succesiunea lor se explicau, la momentul producerii, prin raporturile (care nu pot fi decît de cauzalitate) dintre diferitele elemente ale unui mediu social sau dintre mai multe medii sociale, condiția necesară pentru a le evoca prin memorie și a le reproduce în aceeași ordine este să ne regăsim (măcar în gînd) în același mediu. Aceleași medii
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
ca mai multe sisteme de unde, în mediile în care ne deplasăm material sau în gînd, să se intersecteze din nou și să provoace aceeași vibrație ca altădată aparatului de înregistrare care este conștiința noastră individuală. Este însă același gen de cauzalitate ca și atunci, și nici n-ar putea fi altul. Succesiunea amintirilor, chiar a celor mai personale, se explică tot prin schimbările care se produc în raporturile noastre cu diverse medii colective, adică, în definitiv, prin transformările acestor medii, fiecare
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
opune o alta și credem că actul nostru este independent de toate influențele pentru că nu depinde exclusiv de vreuna, fără să ne dăm seama că el rezultă, în realitate, din ansamblul lor și că este în continuare dominat de legea cauzalității. La fel, fiindcă amintirea reapare ca efect al mai multor serii înlănțuite de gîndire colectivă și nu putem s-o atribuim exclusiv uneia dintre ele, ne închipuim că este independentă și opunem unitatea sa multiplicității seriilor. E ca și cum am presupune
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
textele rămase în dosar, pe care le publicăm ca variante și care constituie încercări de a demonstra slăbiciunile asocierii de idei, pe care se sprijină Bergson. Halbwachs va dezvolta (probabil copiind în 1932 acest prim manuscris) o interpretare care reflectă cauzalitatea reală (legile cauzalității materiale). Acest avînt al gîndirii lui Halbwachs din anii 1925-1927 nu are o continuare sau cel puțin nu lasă urme în carnete. De prin 1927, alte lucrări, în special Despre sinucidere, îi îndreaptă în alte direcții preocupările
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
dosar, pe care le publicăm ca variante și care constituie încercări de a demonstra slăbiciunile asocierii de idei, pe care se sprijină Bergson. Halbwachs va dezvolta (probabil copiind în 1932 acest prim manuscris) o interpretare care reflectă cauzalitatea reală (legile cauzalității materiale). Acest avînt al gîndirii lui Halbwachs din anii 1925-1927 nu are o continuare sau cel puțin nu lasă urme în carnete. De prin 1927, alte lucrări, în special Despre sinucidere, îi îndreaptă în alte direcții preocupările. Dar ceea ce știm
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
timpului și pentru a face o critică a teoriei bergsoniene a memoriei, dintr-o nouă perspectivă, pornind de la teoria duratei pure. În cel de-al doilea manuscris, exigența epistemologică se impune ca o nouă luptă raționalistă pentru lege și pentru cauzalitate, în contra scepticismului și a spiritualismului antiștiințific. Bergson este ilustrul reprezentant al acestora, dar nu același Bergson din Materie și memorie, ci acela din Durată și simultaneitate. După cum știm, Bergson se referă în această carte la ecuațiile pe care se sprijină
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]