3,105 matches
-
oameni mulți afară. D. Stavrache, fără să mai asculte de stăruințele popii, care tremură ca varga, îl împinge cît colo și trece în prăvălie. Trăgînd bine cu urechea, hangiul înțelege că are de a face cu o lume veselă: o ceată de răufăcători e mult mai serioasă și mai tăcută; nu rîde și nu chiuiește așa cu chef pe la miezul nopții. Și d. Stavrache a ghicit bine." Revenind la sintagma, devenită celebră, a "simțului monstruos", înțelegem că împrejurarea care opune pe
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Domnului. Patru sfinți evangheliști. Trei fețe dumnezeești. Două table-ale lui Moise. Unul, Fiul mare este Care-n ceruri locuiește Și pe noi ne mîntuiește. Întrebare : ,, O dascăle prea-Învățate Ce Înveți la școală carte Spune nouă ce e nouă ? ” Răspuns : ,, Nouă cete Îngerești. Opt pahare cu oțet. Șapte taine sfințitoare. Șase vase pline rase. Cinci rane-ale Domnului. Patru sfinți evangheliști. Trei fețe dumnezeești. Două table-ale lui Moise. Unul, Fiul mare este Care-n ceruri locuiește Și pe noi ne mîntuiește. Întrebare : ,, O
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
evangheliști. Trei fețe dumnezeești. Două table-ale lui Moise. Unul, Fiul mare este Care-n ceruri locuiește Și pe noi ne mîntuiește. Întrebare : ,, O dascăle prea-Învățate Ce Înveți la școală carte Spune nouă ce e zece ? ” Răspuns : ,, Zece sunt poruncile. Nouă cete Îngerești. Opt pahare cu oțet. Șapte taine sfințitoare. Șase vase pline rase. Cinci rane-ale Domnului. Patru sfinți evangheliști. Trei fețe dumnezeești. Două table-ale lui Moise. Unul, Fiul mare este Care-n ceruri locuiește Și pe noi ne stăpînește. ” -//,, Din voie
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
fătul meu..." În timp ce în basmele folclorice, interesul cade pe peripeții, în Povestea lui Harap-Alb întâlnim vorbirea directă (vorbirea personajelor), vorbirea indirectă (a povestitorului), expresii pitorești, comportamentul personajelor asemănător celor din Amintiri. Când Împăratul Roșu invită la masă pe Harap-Alb și ceata lui, Flămânzilă spune: "Împărate luminate, parcă ți-a ieșit un sfânt din gură!" Lumea evocată este cea țărănească, în care întâmplările au caracter aventuros și fabulos. Numele Harap-Alb cuprinde o opoziție (Harap = negru și Alb) și ascunde o falsă identitate
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Ancuță e o povestire de aventuri, relatată de Ienache coropcarul ("negustor ambulant"), într-o vreme când iernile sunt blânde și lumea "bicisnică", iar coropcarul își ducea marfa în vârful muntelui. În timp ce se tocmea în târg, la Iași, Ienache văzu o ceată de arnăuți ducând un om legat. Tânărul era Todiriță Cătană, "Un răzeș nebun și nemernic din ținutul Vasluiului" care-și ridicase ochii asupra surorii vornicului Bobeică. Supărat, vornicul și-a trimis sora la Mănăstirea Agapia, "să-și plângă greșeala tinereții
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
militant din "zona liberă de comunism", nu e un tânăr oarecare, cum l-au prezentat cei interesați să îngâne puterea, ci președintele Ligii Studenților, omul care nu s-a abătut o clipă de la regula nonviolenței. Răpit și maltratat de o ceată "minerească", amenințat cu moartea, el a fost aruncat în închisoare și supus la un regim ce dezonorează societatea însăși. Cunosc Jilava din proprie experiență. Știu la ce se poate aștepta oricine intră acolo și îmi dau seama cât riscă Marian
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
probabil de prezența unor păsări care se aflau în trecere, își luă brusc zborul de pe creanga de salcie pe care se cocoțase, dădu un ocol casei și porni în viteză spre ogoare, aterizând, epuizat, drept în mijlocul unei arături, unde o ceată furioasă de ciori de câmp se năpusti asupra lui, gata să-l linșeze. Câteva clipe mai târziu, ciorile o luară la sănătoasa mai repede decât veniseră, derutate probabil de strigătele omenești ale imigrantului. După această întâmplare, nu îi lipsea nici măcar
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
teritoriul indienilor Achuar un trib din ansamblul Jivaro. Pe teritoriul locuit de acești indieni, după cum ne relatează Descola, găsim "mii de hectare acoperite de păduri, mușchi și ferigi, zeci de milioane de musculițe, furnici și țânțari, turme de porci sălbatici, cete de maimuțe, papagali și tucani, poate chiar și vreo doi jaguari". Absolut nicio legătură cu zonele noastre industriale. Ei trăiesc în inima naturii, înconjurați de o natură prolifică, neliniștitoare, inumană. Inumană, în sensul că nu ar putea găzdui, așa cum este
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
animal, iată că animalul devine în același timp instrumentul și actorul principal vedeta abandonului. Fabulosul bestiar de la Lascaux constituie, într-adevăr, un omagiu vibrant în cinstea a ceea ce este abandonat. Turmele de bizoni, haitele de feline, hergheliile de cai sau cetele de cerbi în fugă, toată această simfonie animală, această "animalitate poetică", acest "dans al spiritului" exprimă întreaga fascinație pe care trebuie să o fi exercitat animalul asupra omului. Și el continuă să o exercite în anumite societăți, considerate primitive. După
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
întors. Nu ne rămâne decât să credem că, de vreme ce și-a inventat o strategie atât de incredibilă, coarnele acelea mari nu i-au întunecat gândirea: urmărit de câini ore întregi, ajuns la capătul puterilor, el îi va "preda ștafeta" unei cete de cervidee, altfel spus "simțirea" (adică mirosul, pentru câini) și urma de pe pământ (pentru oameni) li se vor pierde printre cele ale semenilor, pentru a-i induce în eroare pe urmăritori. Manevra îi reușește atât de bine încât, în doar
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
cale ferată mică un tren de munte, care se chema mocăniță. Ea ducea lemnul doborât din păduri pentru cherestea și pe lucrătorii din locurile acele, că erau mai multe în munți. Bătrânii povestesc că în dreptul unei stânci foarte mari o ceată de tâlhari haìni jefuiau acest trenuleț, iar bunurile luate cu forța le ascundeau în munte, într-un loc numai de ei știut. După o vreme s-a răspândit vestea că într un loc anume din munte s-ar afla ascunse
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
concisă, este descrisă activitatea lui Mihail Kogălniceanu ca ministru al Afacerilor Străine în lucrările lui Dan Berindei. Dintre acestea se desprinde lucrarea apărută în 1967, Cucerirea independenței României. Paralel cu afirmațiile de „neutralitate absolută”, Mihail Kogălniceanu înțelegea să tolereze acțiunile cetelor bulgare, acum deosebit de vii. De asemenea prin nota sa din 14-26 mai, ministrul de externe cerea Porții ca în schimbul atitudinii neutre a țării sale „ să recunoască denumirea de România,cel puțin de acum”. Autorul arată că după înfăptuirea unirii Moldovei
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
o epocă nouă, de progres în toate domeniile, să creeze condițiile pentru realizarea statului național al tuturor românilor Nicolae Chiachir, îl prezintă pe Mihail Kogălniceanu, în lucrarea România în sudestul Europei, ca una dintre personalitățile românești care a ajutat direct ceata lui Hristo Botev, în perioada trecerii la sudul Dunării. Pornind de la premisa că Imperiul Otoman era în dificultate, la 16/28 iunie, Mihail Kogălniceanu înaintează printr-o notă circulară, Porții și puterilor garante, o serie de revendicări ale României față de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
semnificativă era însă afirmația că România urma să-și apere neutralitatea prin forțele sale armate și că „Imperios se cerea ca țara să-și organizeze bine forțele militare”Paralel cu afirmațiile de „neutralitate absolută” Kogălniceanu înțelegea însă să tolereze acțiunile cetelor bulgare. Cu hotărâre Mihai Kogălniceanu denunța masacrele ce aveau loc și arăta că „neutralitatea” și „tăcerea” României nu mai puteau dura multă vreme în condițiile date. Lucrarea lui Nicolae Corivan, Lupta diplomatică pentru cucerirea independenței României, se împarte în două
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Proclamarea independenței și atitudinea Europei. Autorul consideră că venirea lui Kogălniceanu, în fruntea ministerului Afacerilor Străine ,dă o orientare nouă politicii externe românești. Dă o serie de ordine, de a nu se permite trecerea de arme în Bulgaria, și a cetelor de tineri bulgari, din țară în sudul Dunării. Bineînțeles că aceste ordine, ca și altele, erau mai mult de formă pentru a justifica declarațiile de neutralitate. Politica lui Mihail Kogălniceanu apare ca o politică de neutralitate dar în realitate era
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
pasional sau disperat, victimă a unor tentative de asasinat ș.a.m.d. Vorbește toate limbile pământului, străbătător prin timp și spațiu, locuind în inima miturilor și a visului omului, fiind, rând pe rând, instigator și hoț la drumul mare (în ceata lui Baraba), soldat, marinar, negustor, prim-ministru, bancher, voiajor, filosof, tovarăș de drum cu Rimbaud prin ținutul Harrar, diplomat, explorator al celor două lumi, seducător profesionist (al faimoasei Popeea, între altele), scriitor și chiar preot. Reîntors în Ierusalimul tinereții (vorba
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
concisă, este descrisă activitatea lui Mihail Kogălniceanu ca ministru al Afacerilor Străine în lucrările lui Dan Berindei. Dintre acestea se desprinde lucrarea apărută în 1967, Cucerirea independenței României. Paralel cu afirmațiile de „neutralitate absolută”, Mihail Kogălniceanu înțelegea să tolereze acțiunile cetelor bulgare, acum deosebit de vii. De asemenea prin nota sa din 14-26 mai, ministrul de externe cerea Porții ca în schimbul atitudinii neutre a țării sale „ să recunoască denumirea de România,cel puțin de acum”. Autorul arată că după înfăptuirea unirii Moldovei
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
o epocă nouă, de progres în toate domeniile, să creeze condițiile pentru realizarea statului național al tuturor românilor Nicolae Chiachir, îl prezintă pe Mihail Kogălniceanu, în lucrarea România în sudestul Europei, ca una dintre personalitățile românești care a ajutat direct ceata lui Hristo Botev, în perioada trecerii la sudul Dunării. Pornind de la premisa că Imperiul Otoman era în dificultate, la 16/28 iunie, Mihail Kogălniceanu înaintează printr-o notă circulară, Porții și puterilor garante, o serie de revendicări ale României față de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
semnificativă era însă afirmația că România urma să-și apere neutralitatea prin forțele sale armate și că „Imperios se cerea ca țara să-și organizeze bine forțele militare”Paralel cu afirmațiile de „neutralitate absolută” Kogălniceanu înțelegea însă să tolereze acțiunile cetelor bulgare. Cu hotărâre Mihai Kogălniceanu denunța masacrele ce aveau loc și arăta că „neutralitatea” și „tăcerea” României nu mai puteau dura multă vreme în condițiile date. Lucrarea lui Nicolae Corivan, Lupta diplomatică pentru cucerirea independenței României, se împarte în două
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Proclamarea independenței și atitudinea Europei. Autorul consideră că venirea lui Kogălniceanu, în fruntea ministerului Afacerilor Străine ,dă o orientare nouă politicii externe românești. Dă o serie de ordine, de a nu se permite trecerea de arme în Bulgaria, și a cetelor de tineri bulgari, din țară în sudul Dunării. Bineînțeles că aceste ordine, ca și altele, erau mai mult de formă pentru a justifica declarațiile de neutralitate. Politica lui Mihail Kogălniceanu apare ca o politică de neutralitate dar în realitate era
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
ticălos de stareț, să umplu paharele unor bătrâni și preacuvioși duhovnici..." (p. 52). Iar când Pahomie, călugărul ciufut, se arată neîncrezător față de pocăința afișată de stareț, acesta din urmă găsește potrivit să rostească: "Nu s-au găsit chiar și în ceata ucenicilor unii care să se îndoiască de dumnezeirea lui Iisus?" (1964, 55). Continuând să fie prudent și sceptic în fața vorbelor starețului, acesta din urmă pune la încercare virtuțile gestului: "Părintele Procopie, ridicându-se de unde ședea se duse la el și
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
vegheat, Mamă, la nașterea ta întunecată ocrotită n-am mai fost de atunci măcar de cuvântul tău geamăt măcar de lacrimi sau de lumina ce le-a urmat și rupt de carnea veche ce miros acriu de placentă poartă prin cete îngerul prea ostenit de strigarea numelui meu Pe strada Eliade-ntre vii miros incestuos, înnecăcios de cărbune pe urmele limacșilor la intrarea-n depozit, cu tatăl de mână pe Eliade-ntre vii, spre un altar de-ntuneric un buncăr decapitat ștrandul Obor
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/8647_a_9972]
-
al doilea război. La Ion Băieșu, o familie de intelectuali invită în intimitatea ei un căruțaș ca să facă o baie de vulgaritate. Acesta se poartă prea firesc, dezamăgindu-i. La Fănuș Neagu, în vreme de secetă, în 1947 bănuim, o ceată de țărani pornește călare pe firul albiei secate, sperînd să întîlnească apa. Renunță pe rînd toți călăreții și se întorc din drum cu excepția unuia care continuă să galopeze, avînd astfel iluzia că simte răcoarea valurilor. În proza contemporană, ca și
Cai, călăreți și atelaje hipo by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/8650_a_9975]
-
florile înghețate în noaptea cu orizont fără musafiri? Mie mi s-a promis marea cu sarea și-n Muzeul Pușkin și-n Galeria Tretiakovskaya Am dormit numai pe patul armelor expuse în Palatul din Kremlin Cu cîtă răbdare mîngîi pe ceata de oseminte animalul plin cu scai! Peștișorul de aur s-a mutat în ape tulburate de porți zvîrlite în aer din epoca în care au erupt vulcanii Verdele a venit ca o fulgerare tocmai cînd din mine se scurseseră toți
Poezii by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/8807_a_10132]
-
Cezar Petrescu, și Domnișoara Christina de Mircea Eliade. O subsecțiune consacrată, în oglindă, postfigurărilor temei include o analiză amănunțită a unui fragment din prima parte a volumului I al trilogiei Orbitor, Aripa stângă de Mircea Cărtărescu (privitor la asaltul unei cete de strigoi, pe care o dublează una de demoni, declanșat împotriva comunității rurale a Badislavilor). Este interesant de observat că același autor se poate înscrie cu opere în secțiuni diferite: sunt cazurile lui Caragiale, care intră, deopotrivă, sub incidența terorii
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]