2,059 matches
-
cred că a rămas foarte mulțumită! Și acum, hai să bem din șampania acesta pentru tot ce a fost frumos, fără lacrimi și să rămânem cu bucuria că toți am fost răsplătiți pentru tot ce am făcut prin trăirile adesea celeste pe care le-am avut, Rik, Rik al meu, te rog să mă săruți așa cum numai tu știi să o faci. Sărută-mă pentru că peste o săptămână plec În Irak pentru trei ani ori pentru totdeauna, nu te voi putea
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
povești, plină de euforii... O grădină cu alei de idei și de emoții... alte spițe n mersul roții vieții noastre numai chei la un timp pe care hoții vor să-l stăpânească ei... Evadările în alte spații spre niște-nălțimi celeste unde vezi direct ce este cuibul denselor mulțimi de ntrebări și ecuații... armonii de serafimi, heruvimi, și de sublimi iubitori de certitudini, plenitudini, altitudini... 1967 Actualitate Într-o lume de absurzi suntem muți și suntem surzi; lungi cuțite dacă-ascuți, chiar
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
2013 La (s)cursuri universitare Profa ne dictează mai blazat, mai viu, acuși e amiază, colegele scriu... Dacă înebunește scrie fiecare, cine mai gândește - n sala asta oare?!. Decât toate-aceste dictate de profă, beau mai bine-o cofă de licori celeste. Visul ca un cerb e la toate chemările inima când fierbe iau în brațe zările. Pe-acolo, pe sus văd mai nuanțat câte s-ar fi spus astăzi prin dictat... Largul infinit m-ajută oleacă; Doamne, în sfârșit! Dictatoarea pleacă
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
mea tindea să scape de sub control, iar eu încetasem de mult să mai cred că Dumnezeul care îmi fusese repartizat mie era un bătrân inofensiv, cu plete lungi și barbă. Dumnezeul meu era mai curând un soi de Jeremy Beadle celest, iar viața mea era spectacolul cu care îi amuza pe ceilalți Dumnezei. Priviți, îi invită el râzând, cum Rachel crede că are o slujbă nouă și că e în regulă să-și dea demisia de la vechiul serviciu. Dar ea nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Și faza cea mai tare: vedeți cum descoperă Rachel că și-a uitat portofelul acasă? Ceilalți Dumnezei nu se pot opri din râs. Evenimentele care au dus la concluzia că aș fi dependentă de droguri aveau aceeași notă de farsă celestă ca și restul vieții mele. Ce s-a întâmplat? într-o noapte am cam sărit calul cu drogurile și n-am putut să adorm. îNu intenționasem să exagerez în halul ăla. Pur și simplu subestimasem calitatea cocainei pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ajuns? Era adevărat. Chiar îmi plăcea de el și chiar eram atrasă de el. Doar că nu mă puteam împiedica să mă gândesc c-ar fi trebuit să fie ceva mai mult de-atât. —Ce vrei? Să vină un mesager celest cu o trâmbiță care să-ți spună că te-ai îndrăgostit de el? m-a întrebat Brigit cu răutate. — Ia-o-ncet, Brigit, i-am spus eu neliniștită. Doar fiindcă Josie a întârziat cu telefonul, nu e nevoie să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
e control! Mi se pare incredibil! Cum să nu poți controla picul tău de clipită în vestibulul ăsta al Conștiinței de care ne bucurăm ca printr-o minune, de clipoceala asta anamorfopsihotică a gelatinei pe care unii o numesc spațiu celest și a cărei viață însăși durează o secundă de-a Spiritului Universului? Luca, tu-nțelegi ce spun, eu vreau să schimb totul!!! Luca?!? Ești sau nu cu mine? Îl privesc mult prea liniștit. Este mai mult decât nebun, ba chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
de a izbăvi un suflet până nu de mult bun de nimic... să gândesc mai mult asupra minunii acesteia care s-a petrecut și pe care nu știu dacă s-o percep ca fiind aievea ori nu... să mulțumesc ființelor celeste, zi de zi, necontenit, ridicându-le osanale pentru puterea de a-mi mântui sufletul pe care mi-au insuflat-o, apoi să dispar, obosit, tânjind după odihna vieții veșnice, hotărât să mă dedic singurei munci pe care o poate înțelege
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
din centrul procesiunii de maimuțe dobitoace și lipsite de minte. Dar creatura aceea fabuloasă din mijlocul lor, al cărei chip nu-l pot încă vedea și nici nu cred că mi-aș dori, cine este? Ce zeu din panoplia figurilor celeste s-a întrupat în corpul aureolat de fantastică lumină al acestui conducător de car ceresc? Desigur, cred că nu cine-aș vrea eu. Poate cumva am să-i pot vedea chipul? Mă cam îndoiesc. Nu, desigur, nu-i cazul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
une maison à louer“ - cu „indicații de regie” în limba română: „cresc”, „descresc”, „uniform”, iar unele compoziții versificate ale lui Tzara conțin secvențe onomatopeice din cîntecele românești de mahala - ex.: „zumbai zumbai zumbai zum”, incluse și în „La Prémiere aventure celeste de Monsieur Antipirine“). Dacă însă Tzara e lăudat pentru că și-a adus aminte de... năzbîtiile lui Vinea, poemul „Crépitements“ al lui Blaise Cendrars — publicat fără acordul autorului! — e respins cu dispreț: „Dar nu mai publicați versuri insipide de Blaise Cendrars
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
danțurilor”). Reinterpretarea modernă (futuristă) a marii tradiții italiene îl îndreptățește pe Bragaglia să se autointituleze - ironic sau nu - „mașinistul Ducelui”: „Și în sensul acestor reforme bănuim - parcă - glorioasa eflorescență a teatrului italian din 1600, atunci cînd răspîndea în lume luminile celeste ale celei mai mari arte scenice din cîte a cunoscut istoria”. În fine, opinia scenografului italian despre relația dintre tehnică și estetică: „Pentru mine, tehnica precede și determină estetica, și numai în această măsură mă preocupă. Criza poeziei va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de mărturisire și de expresie Între ridurile eretice Am ostenit în strigarea de sfântă nădejde Cei ce au uneltit au fost salvați Numai eu am rămas răgușită Între cruce și răscruce Aburind fereastra de popas Aceste semne luate din aluatul celest Vor da rotundă formă de iubire pâinii Iar din aripile migratoare Vor face lectura creației Cuvintele urmăresc mersul cadențat Pe scările auzului Cei atenți devin uzurpatorii de serviciu Ai seninului transmis Scenele de seară emit sunete grave Ce reprezintă actul
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
pe rețelele ning. Apariții literare -Antologia de poezie și proză ”Confluențe Lirice” 2012. -Antologia Poezia Iubirii - Arta Coversației, 2012. Jurnalist corespondent al ”Radio Metafora” începând cu luna iulie 2012. </biography> Lună amară Agățându-se de marginea cerului își face apariția celestă dintre nouri rotundă și galbenă, privește bolnavă cu fața-i de rocă, spre suprafața pământului căutându-și loc printre oameni. Își curătă chipul de zgura neagră a nopții iar ochii ei plâng lacrimi amare ce curg în ceară de lumânare
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
venit să te vadă! îi dădu Bianca de știre, întorcându-și capul spre el. Felicia își înălță și ea capul să-l vadă și privirile li se întâlniră. Ce faci, domnule Einstein?... Te-ai hotărât să mai cobori din sferele celeste printre muritorii de rând?... îl întrebă fata. Ironia din vorbele ei era evidentă. Dacă m-aș scuza, nu m-ai crede, așa că îți dau buchetul ăsta de flori, se pomeni el spunând și îi întinse florile înclinându-se ușor, ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
minții mele omenești... și găsesc în spatele cascadei orașul artiștilor ating cu mâna nimfa cerului... și găsesc răspunsul întrebării Cine sunt eu? Sunt pădurea hăruită de Dumnezeu Ce observ?: norii aripile îngerilor... cerul chipul meu lumina poeziei Exist sunt un gând celest. Am drepturi... dinainte să mă nasc Într-o coajă de divinitate, dinainte să mă nasc trăiam acolo sus și, când ochii i-am deschis, aici jos, porumbelul a unit tangent lumea mea cu lumea Lui... Priveam cerul, mare nesecată de
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
înger!? Sinele Mare: Era de așteptat! Întotdeauna am știut că ești un înger! (Masca îi dă o palmă în cap Sinelui Mic. Apoi către el.) Masca: Idiotule, ce-ai făcut? Și tu ai făcut-o vacă? Ai jignit o creatură celestă. Ți-am mai spus că te ia gura pe dinainte. Îți dai seama ce repercusiuni pot fi? Sinele Mic: Și ce vrei să spui că n-au și ei acolo vacile lor? "Pășunile Raiului" trebuie să aibă și ele cornutele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
câte unul, pășesc agale până la stânca de la buza mării. Aici așteaptă o vreme, ca și cum s-ar pregăti pentru o călătorie lungă, deschid larg aripile și se înalță lin, ușor, apoi planează împotriva gravitației către înaltul cerului. Odată intrat în tărâmul celest și al mărilor, albatrosul devine o pasăre măiastră. Modelul uman al aeroporturilor pare să fie o copie a obiceiurilor acestor păsări fantastice. Ciocurile se prind într-un duel amoros, se distinge un fel de zgomot de castaniete, cadențat în tempo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
alte cuvinte invit îngerul meu întârziat la o cafea. Refuză; are tensiunea prea mare din cauza înălțimilor, în schimb începe și mestecă semințe de floarea-soarelui și scuipă pe geam cojile cu o mare precizie. De-a dreptul dezgustător pentru o ființă celestă și suavă să mestece cu atâta voluptate semințe! Sunt bune pentru ungerea aripilor, au început să scârțâie în ultima vreme." încearcă o explicație, ușor jenat. Apoi își strânge aripile ordonat la spate și se lansează în conversația sa îngerească. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ne debarasăm de ea. Când stă lipită de noi cu insistență și fervoare, intervine plictiseala, pentru că devine searbădă și o intuim cel mult ca pe fericirea altora și nicidecum ca a noastră. Fericirea poate fi trăirea sublimă a unei clipe celeste, dar și obiectul unei îndelungi meditații ulterioare. Analiza și despicarea fericirii poate fi prilej de fructuoase și compensatoare reverii; memoria ce însoțește actul fericirii este deosebit de vie și precisă. Ea captează cele mai nesemnificative detalii, care, adunate, dau formă fericirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
monstruoase, semănând dezolarea și oroarea acolo unde până mai ieri străluceau tonalitățile sclipitoare ale fragmentelor de sticlă șlefuită și pietrelor colorate. Scenele sfinte sunt literalmente ciopârțite, lipsite pentru veșnicie de sens și de viață, cercul care figurează în jurul Pantocratorului inelul celest este sfâșiat, fragmentele aurite ale mozaicului marii cupole sunt în parte desprinse, înlocuite de aceste suprafețe goale care desenează pretutindeni, dedesubtul bolților, în interiorul trompelor, de-a lungul arcelor, pe întreaga suprafață a zidurilor pronaosului, un arhipelag al morții. Să nu
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
printre gene se scurg Spălând durerea din vechiul amurg, Cioburi de vise iau formă de stele Spălând tristețea din gânduri rebele... Răsari curcubeu peste fruntea boltită Alungând lacrima din vorba șoptită, Și umple-mă soare cu dor și speranță, Iubirea celestă spre tine mă-nalță... Dragobete Fecior ce umblă agale zâmbind Și-n urma lui și umbra tresare, O vrajă de dor, descântec șoptind Umple pământul din zare în zare... Iubirea doinind, patimi se-adună în palme rotunjimi se desfată, Cântec
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Albul de zăpadă iscă-n jur scântei, Străluciri curate mă pătrund divine; Mari iubiri din ceruri nasc în ochii mei Limpezimi duioase, pure și senine. Inima-mi vibrează și fierbând de dor Se scufundă-n neaua rece făr' zăbavă; Armonii celeste-n simfonii, sonor, îmi preling în sânge râuri vii de lavă. Contopite magic, inimă și nea, Generează-n spațiu sfere de lumină Ce se-nmănunchează într-o caldă stea Și mi strecoară-n simțuri stropi de rouă fină. Buchet de
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
se-ntețește și norii stau să cadă întunecând albastrul din ochii tăi de cer, împrăștii rugăciune și lacrimi în cascadă Și luminezi cotloane ascunse-n frig și ger... Ți se închină versuri și serenade cântă, Desprinsă este luna din culcușu-i celest, Cuvântul prinde viață în cel ce nu cuvântă, Te strâng în brațe fiii în cel mai tandru gest... Și primăveri se joacă în gândul tău de noapte Când degetele tale se-aprind sub mângâieri, Prinzi dimineți în gene cu neștiute
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Să-mi păstrezi un cer(c), cu stele multe, Că iubirea, chiar de e profundă, Dacă nu e Pi pătrită, se afundă... Vorbele-aruncate-n rug(ă), efemeride înnobilează cerul... cu firide. Ce Zar! Se zvârcolește verbu-n piatră, Se duce pâna-n lumi celești, Ca să-nțeleagă, Cleopatră... Din care zeitate ești? Ce zar ai pus pe tabla lumii Și cum te-ai antonyionizat, Cum ai pus, tu, trecutu-n față Și viitorul... la mezat? Sunt întrebări... și sunt normale. Nilul "povestește ncet". Luna-mbracă
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
de leacuri, Un loc vrăjit în care-s închiși bieții Magi ai cuvântului ... un Rai făr'de porți în Cartea Sorții. Răsfoiești șapte file din carte. Speri ca visuri înalte să te poarte Pe un lujer ce rodește Sămânța Iubirii celeste. Să te-nfioare Când nici nu gândeai că va mai apare. în oceanul de iluzii și gânduri Plutește Cartea precum Sfântul Graal. Pornim călătoria prin abisuri, Sperând să găsim iubirea eternă Rătăcită într-un labirint astral. Ca huma suntem în mâinile
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]