2,019 matches
-
aceluiași județ). Comuna Valea Arinilor era alcătuită din satele Lucăcești (reședința), Valea Arinilor, Tazlău, Chiliile, Asău și Gârlele, cu o populație totală de 2833 de locuitori. Existau și aici 16 fierăstraie de apă, 14 fabrici de petrol, o fabrică de cherestea cu aburi, două școli mixte (la Lucăcești și Valea Arinilor) și cinci biserici (una în fiecare sat cu excepția satului Gârlele). Comuna Văsâești avea în compunere satele Văsâești, Leorda, Vermești, Urminișu (Hângani) și Șipoteni, având în total 1911 locuitori; aici erau
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
localitatea Balș implică o anumită grandoare și ceva excepțional. Aici a fost din timpuri imemoriale un târg, la răscruce de drumuri, în care se făceau schimburi comerciale între bunuri și produse ale regiunilor de munte și de deal (țuică, vinuri, cherestea de brad, vase de lemn, butoaie, vedre, căuce), cu produsele cerealiere ale șesului.”" (Pandrea, 2005 p.84) De altfel un hrisov din 1564 menționează existența Balșului ca așezare omenească întărind afirmațiile că pături de populație bogată de origine sârbă au
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
pare ulterior de Gestapo și mort într-un bombardament, după spusele poetului Constantin Miu-Lerca, în lagărul de concentrare de la Dachau), iar secretar pe Cristea Sandu Timoc. În anul 1943, începe prelucrarea industrială a lemnului la Turnu Severin în Fabrica de cherestea "Cloșani". La 15 aprilie 1944, (în noaptea de Paști), este efectuat primul bombardament al aviației anglo-americane asupra Severinului. Cu ocazia bombardamentelor din 15 și 16 aprilie, sunt lovite grav portul, instalațiile portuare, gara, regimentul, aerodromul și parțial orașul, distrugerile fiind
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
Berzovia - Bocșa - Reșița. Sociteatea U.D.R. se înființează în anul 1920 având, ca principal participant societatea S.T.E.G. (care avea concesionata întreaga industrie din Banat încă din 1854), din care făceau parte și fabrică de mașini agricole de la Bocșa, fabrica de cherestea de la Bocșa, fabrica de văr de la Colțan și fabrică de acid sulfuric și gudron de la Bocșa. Anul 1931 aduce nominalizarea că localitate turistică, prin decret regal, a comunei Bocșa Montană. Din punct de vedere politico-administrativ, Bocșa a fost declarată oraș
Bocșa () [Corola-website/Science/297018_a_298347]
-
există și minorități de romano-catolici (19,2%), reformați (3,91%) și penticostali (1,31%). Pentru 5,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Principala ramură economică a municipiului este industria de exploatare și prelucrare a lemnului (fabrici de mobilă, cherestea, PAL). Este dezvoltată și industria textilă (tricotaje), de încălțăminte, alături de cea agricolă, de panificație, turism și transport. În municipiul Toplița se află cinci școli, dintre care trei licee. Acestea sunt: Școala Generală „Miron Cristea”, Școala Gimnazială "Sf. Ilie", Liceul Teoretic
Toplița () [Corola-website/Science/297025_a_298354]
-
și tot pe aici, mărfurile negustorilor turci și greci pătrundeau în Muntenia și mai departe, în Transilvania și Ungaria. Prin vama de la Calafat se trimiteau în Imperiul Otoman mari cantități de cereale, vite, cai, oi, pește, sare, vin, ceară, miere, cherestea. Prin același punct intrau în țară obiecte de îmbrăcăminte și podoaba, stafe orientale, covoare, mirodenii. Importanța care se acorda Calafatului în secolele XVII-XVIII era determinată și de faptul că, fiind așezat în fața Vidinului și la răscruce de drumuri, prin el
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
1900, Avrigul avea 3195 de locuitori din care 2665 erau români iar restul de 530 germani și unguri. Tot aici sunt menționate: o fabrică de sticlărie, fondată în 1840 de frații Flossing; o uzină electrică(1908) și o fabrică de cherestea, înființată de George Krauss în 1914. Între localitățile care s-au evidențiat în războiul pentru independență prin colectarea de scamă, vată, pânză, feșe, bani, etc, s-a numărat și Avrig-ul. Țăranii români au sprijinit efectiv trupele române, din primul război
Avrig () [Corola-website/Science/297031_a_298360]
-
Moldovenesc cunoaște o evoluție puternică, fiind influențat de construirea căii ferate principale și a celor două ramificații: una de la Vama spre Moldovița și alta de la Pojorâta spre Fundu Moldovei. Ca urmare, în această perioadă apar în zonă numeroase fabrici de cherestea pentru prelucrarea materialului lemnos. De asemenea, se începe exploatarea subsolului comunei Fundu Moldovei, extrăgându-se minereuri de fier, cupru, plumb, zinc și se construiește o turnătorie la Prisaca Dornei. În anul 1907, la insistențele contelui Franz von Bellegarde (1833-1912), deputatul
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
2004 si membru UE din anul 2007. Sud-estul Europei, la graniță cu Marea Neagră, între Bulgaria și Ucraina. Câmpia Transilvaniei este separată de Podișul Moldovei prin Carpații Orientali și de Câmpia Română prin Carpații Meridionali (Alpii Transilvaniei). petrol (resurse în scădere), cherestea, gaze naturale, cărbune, sare, teren arabil, energie hidraulică. 30.016 km² amenajați, din care cca. 15.000 km² în funcțiune; (2005) cutremure mai severe în sud și sud-est; structurile geologice și climatul provoacă alunecări de teren; inundatții frecvente în nordul
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
de predare germană, română sau rusă. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Storojinețul s-a dezvoltat rapid, populația sa crescând numeric ca urmare a instalării evreilor în localitate. Au fost deschise aici fabrici de cărămidă și de cherestea, o distilerie de băuturi alcoolice, precum și calea ferată Adâncata (Hliboca) - Storojineț - Berhomet pe Siret. În urma unei decizii administrative din 24 aprilie 1854 a Dietei de la Viena, Ducatul Bucovinei a fost împărțită în 15 districte, printre care și districtul Storojineț. Cu
Storojineț () [Corola-website/Science/301068_a_302397]
-
deficitar. Orașul avea o mare importanță industrială în județ, dar redusă comparativ cu alte orașe din România; funcționau o fabrică de spirt, o fabrică de săpun, o țesătorie, două fabrici de lichioruri, două fabrici de pielărie și trei fabrici de cherestea. Două instituții de credit ființau în oraș: Banca Învățătorilor "Mihai Chisanovici" și Banca Evreiască. Storojinețul dispunea de o Uzină electrică, o Uzină de apă, servicii de canalizare și de alimentare cu apă. Interesele muncitorilor erau reprezentate de Societatea Funcționarilor publici
Storojineț () [Corola-website/Science/301068_a_302397]
-
lac turcesc, Galațiului (schela de la Dunăre) îi revine rolul de cel mai important centru comercial pentru legăturile cu Orientul Apropiat, cât și cu Occidentul, uzându-se atât de transportul pe Dunăre, cât și pe Marea Neagră pentru negoțul cu cereale, pește, cherestea, miere și ceară de albine. Cirezi de vite, herghelii de cai și turme de oi - mărfuri și bunuri care se găseau din belșug pe plaiurile noastre - și care au influențat foarte mult dezvoltarea căilor de comunicație, a drumurilor interioare care
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
bogații utile, dar cercetările s-ar putea să aducă la lumină unele resurse. Depozitele sedimentare oferă materiale de construcții formate din nisipuri și pietriș. Pădurile au contribuit și în acest sens amintim că pe Siret a existat o fabrică de cherestea în perioada interbelică care folosea atât lemnul din localitate cât și cel dus cu plutele. Pădurea Cuhalm care se întindea pe o lățime de 5-7 km astăzi a rămas doar în lungul Șiretului pe o lungime de 2km. Pânzele de
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
de nord a județului Alba, la limita cu județul Bihor și Cluj. Clima este relativ rece și umedă, temperaturile medii anuale fiind cuprinse între 10-12 grade celsius. Ocupațiile principale ale locuitorilor sunt tăiatul și prelucrarea grosieră a lemnului {în special cherestea }, creșterea animalelor, activități de agroturism etc. Fiind aproape de locul unde s-a născut Horea, zona este pretabilă pentru turism, însă lipsește infrastructura adecvată care să permită accesul cu mijloace de transport la monumentele și locurilor istoric. În acest sens exemplul
Măncești, Alba () [Corola-website/Science/300250_a_301579]
-
într-o zonă pitoreasca, si la granița cu județul Bihor și Cluj. Climă este relativ rece și umedă, temperaturile medii anuale fiind cuprinse între 10-12 grade celsius. Ocupațiile principale ale locuitorilor sunt tăiatul și prelucrarea grosiera a lemnului (în special cherestea), creșterea animalelor, activități de agroturism, etc. Este o zonă încărcată de istorie, insuficient folosită pentru activități de turism poate și datorită lipsei unei infrastructuri adecvate care să permită accesul cu mijloace de transport la monumentele și locurilor istorice (în acest
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]
-
comunei datorită unei natalitatio nesemnificative crează premisele că locuitorii acesteia să poată obține venituri decente din activitățile tradiționale {creșterea animalelor, plantarea de arbori ,culegere fructe de pădure} combinate cu activități indutriale de prelucrare mai fină a lemnului { în loc de grinzi și cherestea să producă mobilier tradițional din lemn pentru bucătarii și birouri în locul celor existente din PÂL și PFL , case de vacanță din lemn , băncuțe din lemn cu schelet metalic pentru parcuri în orașe, dar și în marile comune în locul celor din
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]
-
anul 1935, în județ existau: 58 de mori, 2 fabrici de ulei (la Oltenești și Hurduci), 2 de tricotaje, 5 de dărăcit lână, 3 de lumânări, 1 de săpun, 2 de cărămizi, 1 tăbăcărie (toate la Huși), 2 fabrici de cherestea (la Drânceni și Fălciu) și 1 de olărie (la Răducăneni). Comerțul se realiza în principal cu produse agricole, vin, struguri, fructe, lână și brânzeturi. În perioada interbelică, comerțul s-a dezvoltat în jurul celor două drumuri importante ce traversau județul spre
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
familia Domniei sale Aximie și Parasca cu Maria, ca să le fie de pomenire veșnică. Anul Domnului 1802.” Turnul înalt de peste 38 m domină așezarea, iar în jurul coifului îl împodobesc cele 4 turnulețe în stil maramureșan. Până în anul 1971 pardoseala era din cherestea de stejar, când a fost schimbată cu alta din mozaic. Aceasta fiind una din cele mai frumoase biserici din piatră, cu mare vechime și arhitectură excepțională, a fost înscrisă în lista monumentelor istorice în anul 1971. Între anii 2003-2007 s-
Tăuții de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301595_a_302924]
-
România a inaugurat o nouă fabrică în Roznov care produce adezivi pentru construcții (adezivi pentru placări, pardoseli, etc.). O altă ramură importantă este exploatarea și prelucrarea lemnului, care are o tradiție de peste 150 de ani (din 1859), cu fabrici de cherestea, mobilier, producție de butoaie, uși, ferestre, lăzi, etc. Ca pondere a numărului de întreprinderi, mai mult de jumătate activează în domeniul comerțului și serviciilor, ceea ce reprezintă o netă inversiune de trend față de structura economică moștenită după 1989. Pe raza orașului
Roznov () [Corola-website/Science/300533_a_301862]
-
care s-a dezvoltat a fost aceea a prelucrării lemnului. Astfel lemnul din zona este pus în exploatare de către Ocolul Silvic Ilia și Dobra și este preluat de o societate locală care prelucrează bușteni de rășinoase în diferite sortimente de cherestea. Din 1962 s-a început extracția și prelucrarea bazaltului din Magura-Sarbi și folosirea lui la căile ferate, pentru modernizarea și întreținerea drumurilor și pentru nevoile populației. Din albia Mureșului, în care se află cantități mari de sedimente (nisipuri), se extrag
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]
-
și mai mult datorită reducerilor succesive ale salariilor. Dacă în general criza economică apare pe plan economic, în proporție mare în anul 1929, elementele crizei economice forestiere apar încă din 1927, prin scăderea producției, exportului și ca atare a prețului cherestelei. După o scurtă perioadă de revigorare se accentuează din nou la sfârșitul anului 1928 și începutul anului 1929. Astfel, fabricile de cherestea sunt nevoite să-și reducă activitatea. Inspectorul Muncii din Târgu-Mureș relata că: „fabricile de cherestea din Sălard, Călimănel
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
1929, elementele crizei economice forestiere apar încă din 1927, prin scăderea producției, exportului și ca atare a prețului cherestelei. După o scurtă perioadă de revigorare se accentuează din nou la sfârșitul anului 1928 și începutul anului 1929. Astfel, fabricile de cherestea sunt nevoite să-și reducă activitatea. Inspectorul Muncii din Târgu-Mureș relata că: „fabricile de cherestea din Sălard, Călimănel și Gheorgheni au lucrat în toată jumătatea anului 1929 cu intermitență și cu activitate redusă sau cu timpul de lucru scăzut până la
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
atare a prețului cherestelei. După o scurtă perioadă de revigorare se accentuează din nou la sfârșitul anului 1928 și începutul anului 1929. Astfel, fabricile de cherestea sunt nevoite să-și reducă activitatea. Inspectorul Muncii din Târgu-Mureș relata că: „fabricile de cherestea din Sălard, Călimănel și Gheorgheni au lucrat în toată jumătatea anului 1929 cu intermitență și cu activitate redusă sau cu timpul de lucru scăzut până la 3-4 ore pe zi” Odată cu reducerea activității, au fost reduse concomitent și salariile. Aceast fapt
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
și până la sfârșitul sec. XX 75% dintre locuitori lucrau ca mineri, zona fiind minieră și având enorme zăcăminte de cărbune (EMC Comănești). Acest lucru a dus la dezvoltarea depresiunii Comănești tranformându-o într-o zonă puternic industrializată în perioada comunistă(cărbune, cherestea, petrol, fructe de pădure etc.). Exită dovezi arheologice de locuire a acestor locuri încă de pe vremea dacilor. Pe latura stângă a Pârâului Bantului (proprietate Rata Ghe.) la o adâncime de 0,60 m se găsesc nenumărate cioburi de ceramică arsă
Lunca Asău, Bacău () [Corola-website/Science/300681_a_302010]
-
Tórshavner și unele grădini), lipsite de arbori și, unde permit munții, crește doar iarbă. Deoarece pe Insulele Feroe nu există păduri, lemnul este un articol de import foarte căutat. Până nu demult, locuitorii se încălzeau cu turbă, din cauza că era puțină cherestea și toată era necesară construirii de case și bărci. Cultivarea plantelor se restrânge la grâu, fânețe, cartofi (de la începutul secolului XVIII), rubarbă și câteva legume în sere. Fructele trebuie importate și de aceea sunt de obicei scumpe. Din cauza izolării insulei
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]