2,837 matches
-
fugii) ei de pe frontul din Moldova. Teribila explozie a depozitului a spulberat pur și simplu biserica. Atunci au murit câțiva călugări, precum și starețul Teodosie. El se adăpostise împreună cu ceilalți călugări în pivnițele schitului, dar și-a adus aminte că în chilia lui rămăseseră banii obștii. Înfruntând urgia incendiilor și a exploziilor în lanț, s-a întors să recupereze banii uitați, dar nu a mai apucat să facă și drumul de întoarcere. După liniștirea prăpădului, a fost găsit carbonizat... Inimosul arhimandrit Epifanie
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
a respectat canonul cerut în asemenea ocazii și a lucrat cu spor până la chipul Maicii Domnului. A încercat din răsputeri să-l înfățișeze, dar nu reușea. Văzându-se neputincios, a acoperit icoana cu o pânză și s-a retras în chilia lui, unde s-a rugat mult. A doua zi a revenit în atelier. În clipa ridicării pânzei, a rămas înmărmurit. Chipul Maicii Domnului cu pruncul Iisus în brațe i-a apărut frumos pictat...Era în fața unei minuni. Această icoană este
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
ani și spune în pisania lui grecească: „S-a ridicat din temeliile pământului dumnezeescul și preacinstitul acesta templu...” N-a ridicat-o însă chiar „din temeliile pământului”, ci a zidit turla, zidul împrejmuitor, turn la poartă, cu cerdac mare deasupra, chilii pentru călugări și pivnițe. Ștefăniță Lupu are meritul de a fi împodobit cu pictură biserica, aducând - pe la,1661 zugravii care au pictat biserica Golia. Episcopul Melchisedec, cel care a tradus pisania din grecește, a vizitat mănăstirea și a consemnat: „Biserica
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
pisania din grecește, a vizitat mănăstirea și a consemnat: „Biserica de la Chlincea este zugrăvită, dar zugrăveala în multe locuri este stricată...Curtea este împrejmuită cu zid de piatră înalt de 2 stânjeni. Clopotnița în stare bună. Deasupra porței sânt câteva chilii ruinate. In niște case proaste din curtea bisericii șade preotul. Afară de case mai sânt niște șuri, care se vede că au remas din timpul administrației călugărilor greci, sub care mănăstirea aceasta era prefăcută în ocol de vite în care stare
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
pe la biserica Sfântul Vasile, aflată în coasta cimitirului cu același nume. Biserica a fost zidită între anii 1795-1806, cu osteneala ieromonahului Vartolomeu și a credincioșilor din Târgușorul Nicolinei. Înaintea acestei biserici a existat una din lemn, înconjurată de zid și chilii pentru călugărițe. A dăinuit până în 1813, fiind folosită ca paraclis pentru cimitirul Sfântul Vasile. După cum scrie în pisania bisericii actuale la zidirea ei s-au folosit materiale provenite de la biserica Izvorul Tămăduirii (Galata din Vale n.n.). În ultima vreme, i
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
de această dată domnul nu s-a putut bucura prea mult de noua lui ctitorie, pentru că în 1591 este mazilit. La acea vreme nu se terminase încă pictarea bisericii și nu se ridicase zidul înconjurător, dar se zidiseră egumenia, trapeza, chiliile și alte acareturi. Se spune că biserica a avut fresce și în exterior care au dispărut cu timpul. Abia trecuseră vreo 30 de ani de la zidire și biserica a început să dea semne de ruină, fiind nevoie de restaurare. Zidul
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Malisalian), situate pe strada Ștefan cel Mare, în apropierea hotelului demolat. Participarea armatei române la ostilitățile militare din Primul Război Mondial are ca urmare adăpostirea Spitalului Militar „Fălciu”, nr. 20, incepand cu 15 august 1916, cursurile școlare desfășurându-se în chiliile Episcopiei Hușilor. Directorii Gimnaziului 1) G.N. Roiu (1889-1891). 2) Al. N. Vernescu (1891-1 martie 1893). 3) Theodor Ghiga (1 martie 1893-1900). 4) N. Popovici (1900 -1903). 5) G. Săvescu (1903-1905). 6) Panait Suflețel (1905 1906). 7) Ioan Băiulescu (1906-1907). 8
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
născută Damaschin, originară din Târgu-Bujor, județul Covurlui. Urmează cursurile Școlii primare nr. 3, cu sediul în str. Melchisedec, unde are ca dascăl și pe învățătorul Ion Bordea. Din 1916 este înscris la Gimnaziul „Anastasie Panu” din Huși, care funcționează în chiliile Episcopiei, deoarece clădirea gimnaziului a fost transformată în spital militar. Clasa a V-a o urmează la Liceul Internat „Costache Negruzzi”din Iași(1920-1921), clasele a VI-a și a VII-a la Huși, iar a VIII-a la Iași
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
XIII-lea). În aceste texte, tehnica rugăciunii inimii e descrisă destul de exact, diferențele Între cele patru mărturii reducându-se doar la câteva detalii, pe care Stăniloae le are În vedere. Este vorba de următorul scenariu: după ce s-a retras În chilia sa, călugărul „Își ridică mintea de la tot ce-i deșert și trecător”. Pe urmă trebuie să-și sprijine bărbia În piept și să-și Îndrepte ochiul sensibil și toată mintea către ombilic. De asemenea, trebuie să-și „comprime respirația” și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
N. Cosăcescu, al lui C. Stoican etc. Mănăstirea mare, întinsă, liniștită, în vălceaua de sub munții păduroși. Vizitatori încă nu sunt. Stăm aproape toată vremea de vorbă cu Vlădica Narcis Crețulescu 6, pe care l-am găsit lucrând în modesta lui chilie călugărească. Ne spune multe lucruri, ne arată manuscriptele lui; cufundat în studiile lui, pare cu totul străin de afacerile mănăstirii. Cu totul străin în adevăr este. Foarte vesel ne vorbește și ne povestește frumos și vremea trece. Curând la arhondaric
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
trimis îndărăt; spune că în mănăstire e ticăloșie, că el se duce des la bordel, mai ales de când a căpătat șancăr de la o femee din jurul mănăstirii pe care a cunoscut-o la crâșmă și pe care a dus-o în chilia lui (4 ori). Mă roagă să-i fac rost de un bilet pentru expoziție și-mi zice îndată, c-o alură militară, tu și monșer. Cu aceiași inconștiență cinică ne spune că a fost nebun din pricina sifilisului și a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o îngrijire care pare o întrecere necontenită. Maici, unele bătrâne, cu fețele liniștite, altele tinere, care te privesc în treacăt cercetător ca orice femeie curioasă trec drumul. Ca și la Agapia, biserici nouă acum clădite. Clădire nouă și ziduri de chilii din jur. Clădiri nouă am văzut cât lumea și n-am nici-o dorință să le cercetez cu deamănuntul și pe-acestea. Sunetul clopotului totuși se împrăștie dulce în sfârșitul liniștit al zilei, și satul cu căsuțe curate în grădiniți de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ce se petreceau în jurul lui. Pe albia stâncoasă a pârăului, ori pe drumul prăvalatic al costișei, pe sub brazi uriași, coborând de la Agapia din deal, de la singurateca chinovie cu călugărițe bătrâne, la Agapia din vale, unde după perdelele de mătase ale chiliilor străluceau mulți ochi umezi de fete tinere și frumoase de neam bun, coborând cu gândurile duse și cu sufletul plin de neînțelese doruri, flăcăul se opri într-un amurg supt arcul negru al unui brad, cu ochii ațintiți spre o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tinere și frumoase de neam bun, coborând cu gândurile duse și cu sufletul plin de neînțelese doruri, flăcăul se opri într-un amurg supt arcul negru al unui brad, cu ochii ațintiți spre o minune. Pe fereastra deschisă a unei chilii, fereastră săpată sus în zid, fereastră îngustă, întunecoasă, pe fereastra deschisă, printre zăbrele, se strecurau privirile de foc ale unei măicuțe. Din umbră, sub bătaia rumănă a lucirilor asfințitului, se arătă și obrazul alb ca spuma laptelui, și ochii mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dar o simți ca de jar pătrunzându-i ca un aprig fior toată ființa. Și-n altă noapte, cuele fiarelor fiind scoase și gratiile puse frumos la o parte, de pe scară, înfierbântat de lucru și de dragoste, se strecură în chilie. Ș-acolo era stânsă candela; și de-afară, rază de lună nu se strecura, o noapte adâncă era în preajmă, afară, în marea întunecoasă a brazilor; și prin întunerec se căutară brațele, și prin întunerec trupul mlădios și tare al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pieptul tânărului, cu fruntea pe pieptul lui întâiu, piept la piept apoi, înlănțuiți căzuți ca într-o veșnicie de fericire, ca într-un întunerec al păcatului, al înfiorării. Și după ce moșul Silvan călugărul, după vorbele care cutreerau de la o vreme chiliile, șoptite repede, tăie lângă stâncă drumul lui Aron, cu cârja noduroasă, tânărul se pierdu, fugi prin întuneric, și nu mai dete prin aceste locuri decât când ajunse stăpânitorul țării după cum legenda spune. Totuși o dată, numai o dată a mai venit, chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cuceriți Rușii. Populația nu e turbulentă; nu mai e așa de refractară ca la început; cu stăruința învățătorilor și cu o bună administrație totul se poate face. Bibliotecă trebue numaidecât înființată. Jurilovca, Carcalui, (lipoveni) Slava-Rusă, Sf. Gheorghe (maloruși), Telița, Caraorman, Chilia veche. Casapchioi Bașchioiu Bulgari Ceamurlie de jos Erichioiu Cataloiu. Gorgova (Ruși lipoveni) Mila 23 (lipoveni) sălbateci, fără școli pe brațul părăsit al Dunării. Ceamurlia. 1. Amestec cu Români Bibliotecă, învățători buni 2. Chestia coloniilor Adm. și înv. să vorbească românește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a ascuns lucruri ca să nu le ieie fostul director al școlii, și a păzit cu credință școala până ce a venit s-o ia în primire un nou "director"... cortel cuartir àvilie curtea bisericei ariete berbece țârău izvor am luat trei chilii, fără culină. trei glăță pentru cuglărie chițorani guzgani clisă slănină, Un dărăb de chită cu clisă. a puțului chisăliță borș tendeu prosop lepedeu cearșaf fedeu pocriș tener farfurie laboș cratiță o cantă de apă oiagă garofă glajă sticlă crăiță regină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
matcă cu ac prea ager. Simion are năcaz din pricina geloziei Marușcăi care nu poate suferi nicio altă femeie; se duce la popă să-i cetească ca să facă copil; face un copil. Când e prea supărat din pricina Marușcăi, Simion vine la chilia lui din herghelie (pag. 128) Ce fel de casă boierească și-a durat Simion alături de herghelie Lazăr Pitărel. Jder cel mic devine al doilea comis Iosip dela Nimirceni II. Matca cea veche (jupâneasa Ilisafta) urmează a avea o limbă harnică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
La ora nouă, în liniștea însorită din valea noastră a schitului Slătior, a sunat salutarea magarului celui simpatic de la schitul Pocrov, de sus, din locul încântat ce-i zâce Poiana Raiului. Acolo se găsește o bisericuță înoită de curând, câteva chilii ș-o casă cu acoperiș înalt șindrilit. În ograda împrejmuită cu răzlogi din latura Pocrovului, câteva oițe, două văcuțe și Golovici măgărușul. E un măgăruș înțelept, cu ochii veseli, care se bucură de câte ori coboară la sfânta mănăstire Neamțu. Bunăvoia lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
atât dușmanul de clasă din interiorul țării cât și ticăloșii capitaliști, nu trebuiau să afle că În România comunistă tovarășele și tovărășelele lucrau În trei schimburi datorită instaurării demagogice a egalității Între sexe. Aiuritor... c.a. De când sînt orașe românești Chilia și Cetatea Albă? SÎnt orașe sovietice, tovilor! După cum scriam și În alte dăți, comuniștii români voiau ca poporului să nu i se reamintească filele de istorie cu care activiștii se șterseseră la fundurile groase, de nababi trăiți În puf de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
patru ani ai vieții sale. Între 1742 și 1746 petrece o perioadă de iluminare și înduhovnicire într-una din cele mai vechi vetre de isihaști din răsăritul Europei: zona Vrancea-Buzău. Aici, încă din secolul al XIV-lea se stabiliseră, în chilii izolate, pustnici, practicanți ai Rugăciunii lui Iisus. La sosirea lui Platon, acest spațiu sacru era deja purtător a patru veacuri de tradiție isihastă. Sub puternica înrâurire a centrelor isihaste din Muntele Athos și din Bulgaria, viața monahilor de aici se
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
foarte mult de modelul uman de desăvârșire imaginat de el din copilărie: oameni care, în tăcere, într-o rânduială desăvârșită și o bună cuviință fără cusur, duc la bun sfârșit pravila în biserică, pregătitul mâncării în bucătărie, copierea cărților în chilie. Oameni care se întrețin din lucrul propriilor mâini și care viețuiesc într-o comuniune desăvârșită cu natura, cu Dumnezeu, cu ei înșiși și cu cei din jur. De la ei învață tânărul Platon între douăzeci și douăzeci și patru de ani, tot ce
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
înșiși și cu cei din jur. De la ei învață tânărul Platon între douăzeci și douăzeci și patru de ani, tot ce trebuie să știe un monah desăvârșit: de la coptul pâinii și culegrea viei, până la tipicul pravilei din biserică și al pravilei de chilie. De la ei află despre practicarea Rugăciunii lui Iisus, despre coborârea minții în inimă, despre părinții isihasmului și scrierile lor. Aici se așează în sufletul său sămânța tuturor marilor idei pe care mai târziu le va pune în practică, în chip
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
prânz hrănea din belșug păsările cerului care i se așezau pe umeri și pe cap, însoțindu-l la biserică pentru fiecare Liturghie. În timpul slujbei așteptau pe acoperiș, iar apoi îl însoțeau la fel, pe drumul de întoarcere, de la biserică până la chilie. Un alt monah care se înscrie în biografia lui Petru este schimonahul Ioan din Rusia Mare. Acesta pregătea singur masa pentru toți frații, iar la sosirea acestora în trapeză le spăla picioarele într-un vas anume pregătit și le săruta
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]