2,064 matches
-
femeia română din cea mai fragedă copilărie până pe ultimul drum (nu de puține ori, m-am întrebat dacă doamnele întâlnite uneori în biserici, culcate pe câte-un catafalc - ultima masă de examinare! -, purtau, la umbra fustelor și florilor, perechea de chiloți tetra, care, în ochii Sfântului Petru, va fi fost un foarte precis indiciu geopolitic și poate chiar moral-religios). Fiindcă veni vorba: chilotul tetra era un vajnic apărător al sus-numitei moralități, indiferent de unghiul de abordare (perspectiva privată, tradiționalist-religioasă, transmisă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
unghiul de abordare (perspectiva privată, tradiționalist-religioasă, transmisă din străbunică în bunică, sau cea a discursului public, revoluționar, poststalinist și puritan). Aceasta explică denumirea - universal acceptată - de „moartea pasiunii“ și încercarea disperată a nenumărate amante și soții să facă rost de chiloți de la pachet, veniți din subsolurile Prisunic-ului parizian, triste imitații sintetice de mâna a șaptea ale fanteziilor mătăsoase de la etajele inaccesibile ale modei europene. Lucrurile nu se opresc însă aici. Cele de mai sus constituie doar primul - și cel mai puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
botine italienești pe scurt, o splendoare-n iarbă... Dar ce mi-a tras lovitura de grație a fost când s-a dus la masa cu sendvișuri, s-a aplecat nițel și i-am zărit dessous-ul. Ce crezi tu că purta? Chiloți tetra!“ „Adică moartea pasiunii“, comentez neinspirat și previzibil. „Da’ de unde! Nu înțelegi nimic!“, a ripostat A.A. „Uite cum devine treaba: o tipă ca asta și-ar fi putut permite să poarte orice chiloți ar fi vrut ea. Sau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
dessous-ul. Ce crezi tu că purta? Chiloți tetra!“ „Adică moartea pasiunii“, comentez neinspirat și previzibil. „Da’ de unde! Nu înțelegi nimic!“, a ripostat A.A. „Uite cum devine treaba: o tipă ca asta și-ar fi putut permite să poarte orice chiloți ar fi vrut ea. Sau să nu poarte deloc. Dar nu: purta chiloți tetra. Albi. Impecabili. Neîntinați. Habar n-ai tu ce efect are chestia asta asupra unui bărbat!“ Am tăcut, încercând să absorb acest adevăr empiric și incontestabil. Așadar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
și previzibil. „Da’ de unde! Nu înțelegi nimic!“, a ripostat A.A. „Uite cum devine treaba: o tipă ca asta și-ar fi putut permite să poarte orice chiloți ar fi vrut ea. Sau să nu poarte deloc. Dar nu: purta chiloți tetra. Albi. Impecabili. Neîntinați. Habar n-ai tu ce efect are chestia asta asupra unui bărbat!“ Am tăcut, încercând să absorb acest adevăr empiric și incontestabil. Așadar, vă invit - cel puțin deocamdată - să nu priviți cu dispreț materialist acest articol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
vorbea puțin, iar când o făcea, cuvintele - cu accent moldav - ieșeau șuierate și mutilate din cauza dentiției precare. Purta rochițe scurte, prost croite, dar vesele, care ofereau generoasa priveliște a unor picioare remarcabile, puternice și totuși subțiri, sârguincios epilate și a chiloților tetra de un alb strălucitor. Trebuie să adaug însă că picioarele nu erau de aceeași lungime cel stâng rămăsese mai scurt și mai îngust, de unde trăseserăm concluzia că suferise de poliomelită în cine știe ce cătun moldovenesc unde-i fusese dat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
al socialismului realist. Dar nici asta nu era suferință ar însemna să dau un titlu de noblețe mocirlei absurde în care trăiam. Lipsa de toate alea. La fel ca în 1984 a lui Orwell, lipseau șireturile de pantofi, vata, nasturii, chiloții, fustele, hârtia igienică. Cum nu-mi place debalarea intimității în public, nu voi da amănunte despre inovațiile igienice pe care trebuia să le facă femeia în momentele delicate ale fiziologiei sale ciclice. Eram însă foarte departe de dezinvoltura tinerelor domnișoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
altă parte, pe care am citit-o prin anii ’80, în franceză. Acolo e o scenă în care personajul principal, un băiat, ajuns în vizită la o fată, în timp ce o îmbrățișează pătimaș, își aduce aminte cu groază că poartă niște chiloți bătrânicioși, cumpărați de mama lui. Chiloți comuniști. Horor. Probabil tetra, bumbacul ăla subțire, striat, care se lăbărța repede. În liceu, la sport, în Brașov, și noi purtam niște chiloți negri, tetra, cu elastic în jurul celor două găuri prin care ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
-o prin anii ’80, în franceză. Acolo e o scenă în care personajul principal, un băiat, ajuns în vizită la o fată, în timp ce o îmbrățișează pătimaș, își aduce aminte cu groază că poartă niște chiloți bătrânicioși, cumpărați de mama lui. Chiloți comuniști. Horor. Probabil tetra, bumbacul ăla subțire, striat, care se lăbărța repede. În liceu, la sport, în Brașov, și noi purtam niște chiloți negri, tetra, cu elastic în jurul celor două găuri prin care ne băgam picioarele. Maioul, tot tetra, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
o îmbrățișează pătimaș, își aduce aminte cu groază că poartă niște chiloți bătrânicioși, cumpărați de mama lui. Chiloți comuniști. Horor. Probabil tetra, bumbacul ăla subțire, striat, care se lăbărța repede. În liceu, la sport, în Brașov, și noi purtam niște chiloți negri, tetra, cu elastic în jurul celor două găuri prin care ne băgam picioarele. Maioul, tot tetra, era roșu. Costumul era respingător, indecent cumva, pentru că era urât. Ne dezgolea și ne făcea vulnerabili într-o vreme în care corpurile noastre deveniseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
aruncase doamna M. la coș, în prima zi din clasa a V-a, pe când dădeam, opt ani mai târziu, bacul la biologie (combinații complexe de cromozomi X și Y). De fapt, nu mă îmbolnăvisem. Mi-am ascuns în prima zi chiloții, să-i spăl când n-avea să mă vadă nimeni, fiindcă-mi imaginam c-am o diaree tâmpită, de care nu mi-am dat seama. Jeni a chemat-o pe mama; cred că nu se simțea deloc în stare să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
Engelhard când discutam despre evoluția mea. Și că, într-o seară de vară, Amália s-a aruncat cu halat cu tot în lac după Baár. Nebunul s-a dus să-l viziteze pe Păstorul necunoscut și s-a agățat cu chiloții de alge. L-au reanimat pe mal o jumătate de oră. Și, după ce i-au scos toată mocirla din burtă, în loc să le mulțumească, el a început să peroreze despre inventivitatea naturii. Și că ce chestie interesantă e lacul acesta, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
la el după înmormântare. Singura mea greșeală a fost că i-am oferit din prima o avere pentru tablourile acelea. Mai întâi m-a măsurat din priviri, apoi a izbucnit în râs. — Pe mine nu buzunarele dumitale mă interesează, ci chiloții. Restul nu mă mai privește, poți să iei toate tablourile pe care le găsești. Am rămas mută până când m-a dat afară. Nici nu prea înțelegeam ce voia de la mine. Duminică, când m-am culcat a doua oară cu el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
a mamei în casă. Toate obiectele de îmbrăcat, în cea mai mare parte făcute de mâna ei, le avea în grijă. Lua măsură, croia, tăia, proba, tighelea, cosea la mașina de cusut manuală Singer, tricota cu andrelele, croșeta. Cămăși, izmene, chiloți, cearșafuri, fețe de masă, pulovere și jachete, pe toate le urmărea în ce stare se aflau și observa când începeau să se roadă. Jachetele și puloverele rareori le cârpea în coate pentru că, spre deosebire de ciorapi, rosăturile acelea prea ar fi fost
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
nu știu ce să zic avea față de el o purtare de-a dreptul libertină, ca să nu spun mai mult. Cică umbla prin casă îmbrăcată sumar, de față cu tânărul funcționar, pretextând că, în definitiv, la ștrand cum de umblă lumea doar în chiloți și nimeni nu se scandalizează? Sigur, li se zice costum de baie! Păi da, cum altfel! Și de ce-ar fi, mă rog, costum de baie? Doar fiindcă-i făcut dintr-un material mai gros și mai înflorat? Iar tânărul
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
nu cred că mi-l pătează. Săreau zglobii peste șotroane fetele în fustițe bleumarin cu buline albe. Fustițele li se umflau de aer în timp ce aterizau în pătratele trase cu creta pe asfalt, iar de sub fustițe licăreau alb, pentru o clipă, chiloții. Heinz! râdea unchiul Artemie în capul mesei. Și când râdea, râdea cu poftă. Wo bist du heute Nacht, lieber Heinz? Dar totul se-ntoarse cu susu-n jos în ultimele minute de dinaintea plecării, când coridorul, și așa strâmt, se întunecă de
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
pretind să-mi cedați casa dumneavoastră. De altfel nici nu mai stăm mult, eu și cu Neti. Dacă nu anul ăsta, la anul plecăm sigur. Ne întoarcem la noi în Salonta. Aici nu mai avem niciun rost. Neti, doar în chiloți, ședea cumințică pe un taburet în umbra verandei, cu brațele întinse pe lângă corp, ținându-se cu mâinile de marginile taburetului. Nu se uita nici la unul, nici la celălalt și zâmbea misterios către nimeni, prefăcându-se că nu pricepe nimic
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
până într-atât încât să ajungă de nerecunoscut. Neti... Ținându-și mâinile la spate, ea nici nu se clinti. Doar ochii i se îndreptară spre fața lui cu interes. Interes, da, dar nu prea mare. Neti... Vrei să ne dăm chiloții jos? Ea se apleca iute și trăgea de chiloți în jos, lăsându-i să cadă în iarbă și, pleoștiți, parcă nu mai erau decât o cârpă albă zăcând la picioarele ei goale. N-avea între picioare decât o cută mică
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Ținându-și mâinile la spate, ea nici nu se clinti. Doar ochii i se îndreptară spre fața lui cu interes. Interes, da, dar nu prea mare. Neti... Vrei să ne dăm chiloții jos? Ea se apleca iute și trăgea de chiloți în jos, lăsându-i să cadă în iarbă și, pleoștiți, parcă nu mai erau decât o cârpă albă zăcând la picioarele ei goale. N-avea între picioare decât o cută mică a pielii și nimic mai mult. Dragoș se uită
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
o mare, mare greșeală că niciodată nu sărise șotronul împreună cu fetele. O greșeală de neiertat. Fustițele li se umflau de aer în timp ce săreau dintr-un pătrat desenat cu cretă într-altul, iar de sub fustițe, pentru o scurtă clipă, licăreau alb chiloții. Cum, Delia crescuse și ea? Dar, Dumnezeule, avea chiar câțiva ani mai mult decât el, aproape zece! Cum s-o recunoască după atâta amar de vreme? Dragoș se rezema cu umărul de trunchiul unui pom. Neti venea drept spre el
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
locul dintre sâni și bretele. Își desfăcu nasturii de la pantaloni, care alunecară la podea. Se eliberă de ei. Acordurile de la Whiter Shade of Pale răzbăteau în valuri dinspre CD player, iar Carol își lăsă mâna să îi lunece sub elasticul chiloților... — Crezi în oroare? Întrebarea directă m-a luat complet pe nepregătite. Fusesem absorbit cu totul; devenisem, în ciuda voinței mele, un voyeur ce asista la onania lui Carol. Profesorul se întrerupsese, fără să mă fi avertizat și fără vreo explicație. Trenul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Dan era cam cât a ei. În ziua următoare, avea costumația necesară pentru mica ei reprezentație de alcov. Se admiră din toate părțile, dar îi părea rău că nu prea are cu ce umple nici cea mai mică pereche de chiloți italienești pentru bărbați. Trase de elasticul din talie și își făcu de lucru cu nou-venitul. Încordându-și și relaxându-și fesierii, reuși să controleze mișcarea unor mușchi în curs de formare, ce urmau probabil să participe la procesul de micțiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
lui Carol ridicase cu totul rochia, răsucind-o în jurul taliei; rămase așezată pe băncuță. Ciorapii îi strângeau bluza și lenjeria ca pe niște petale cuibărite într-o plasă transparentă. Carol își scoase dresurile - se eliberă. Își pusese o pereche de chiloți bărbătești care se curbau ușor peste pubis, numai că tot nu avea bijuteriile necesare ca să îi umple. Cel puțin asta credea Carol văzându-și imaginea reflectată, de la mijloc în jos, în ușa de sticlă a dulăpiorului pentru CD-uri pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
rușine. Și, cine știe, poate că or să mă considere atrăgătoare... Pun pariu că toți visează să găsească o femeie ca mine, care să aibă ceva în plus... ceva care să îi facă să se simtă cu adevărat ca acasă. Chiloții îi alunecară până la glezne, iar Carol rămase cum o făcuse Mama Natură. Își apucă penisul cu mâna. Era roz-maroniu, mic și neînsemnat. Îl privea și se întreba de ce face lumea atâta caz de el. Dar apoi începuse să se inflameze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
doar cele mai fine dintre sosuri. Carol era siderată. Rămase așa un moment sau două, beată de fericire, relaxată, cu mintea limpede și mai goală decât de obicei - apoi se șterse temeinic cu o bucată de hârtie igienică. Își puse chiloții bărbătești, ciorapii și fusta, aranjă câte ceva prin cameră și se așeză să-și aștepte bărbatul. *** — Henry James nu avea decât o jumătate de pulă. Puțină lume știe chestia asta. Bietul om și-o înjumătățise alergând după o tulumbă, pe vremea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]