2,171 matches
-
cel mic al lui Marin Preda a declarat că i-a plăcut filmul, interpretarea actorilor a fost impecabilă, dar personajul Nilă i s-a părut prea „bolovan” decât ar fi fost în realitate, iar Niculae era parcă prea „aerian”. Asociația Cineaștilor din România (ACIN) a acordat acestui film în 1987 mai multe premii și anume: "Moromeții" a obținut Premiul III („Ciorchinele de bronz”) la Festivalul de la Santarem (Portugalia) din 1988, iar actorul Victor Rebengiuc a primit Premiul pentru interpretare masculină la
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]
-
la public, iar Eugen Barbu a scris, împreună cu Nicolae Paul Mihail, scenariile pentru alte șase filme dintr-o serie nouă, denumită seria "Mărgelatu". Primele trei filme din serie au fost regizate de Doru Năstase, ultimele două având premiera după moartea cineastului. Ca urmare a decesului subit la 29 aprilie 1982 al regizorului Doru Năstase, seria filmelor de aventuri cu Mărgelatu a fost preluată de regizorul Gheorghe Vitanidis. El a colaborat cu scenariștii Eugen Barbu și Nicolae Paul Mihail (care au scris
Masca de argint () [Corola-website/Science/316010_a_317339]
-
(n. 12 decembrie 1955, Baia Mare) este un cineast și politician român. Între 1979 și 1990 a fost director de imagine la Studiourile cinematografice Buftea. În anul 1992 a activat în domeniul video al campaniei electorale a CDR, iar în 1996 a realizat clipurile electorale ale CDR. A fost
Sorin Ilieșiu () [Corola-website/Science/316117_a_317446]
-
cadrele de filmare, realizând decorurile potrivit personalității sale. Avea talent și inventivitate spontană. Realiza schițe de atmosferă care se vindeau ca picturi. Pentru realizarea decorurilor din filmul "Felix și Otilia" a obținut, împreună cu Radu Boruzescu, Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România în 1972. A murit în urma cutremurului din 4 martie 1977 în garsoniera sa de pe strada Colonadelor, vizavi de Universitate. O parte din schițele sale au fost recuperate de Ioana Cantuniari. În volumul "„O istorie subiectivă a scenografiei românești
Liviu Popa () [Corola-website/Science/320273_a_321602]
-
cupele și platourile de argint aurite, ca un semn al disprețului pentru valori perisabile, meschin materiale. Se îmbrăca fără să țină seama de canoane, de moda actuală.”" Scenograful Liviu Popa a obținut, împreună cu Radu Boruzescu, Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) (1972) pentru decorurile la filmul "Felix și Otilia".
Liviu Popa () [Corola-website/Science/320273_a_321602]
-
a nouăsprezecea cea mai bună a tuturor timpurilor. Într-un sondaj de opinie din 2010, realizat de Entertainment Weekly, "Jurassic Park" a fost numit cel mai bun film de vară din ultimii 20 de ani. Și mai important, când mulți cineaști au văzut imaginile generate pe computer folosite în "Jurassic Park", au realizat că multe din ideile lor, care înainte erau neviabile sau prea scumpe, erau acum posibile. Stanley Kubrick, regizorul filmului "", l-a contactat pe Spielberg pentru a regiza "A.I.
Jurassic Park (film) () [Corola-website/Science/320725_a_322054]
-
an 1969, el se mută într-o casă din cartierul Saint-Lambert, situată de data aceasta în arondismentul 14 din Paris. Bobino îl așteaptă din nou din 14 octombrie. În decembrie, pentru a satisface solicitarea unui prieten al său din Sète, cineastul Henri Colpi, Brassens înregistrează o melodie care urma să ilustreze filmul Heureux qui comme Ulysse (Fericit acel ce, ca Ulise), în care joacă Fernandel. Muzică fusese compusă de Georges Delerue pe textul lui Colpi. În 1971, Brassens compune de asemenea
Georges Brassens () [Corola-website/Science/321482_a_322811]
-
aici. Mai mult, bătrânul îi spune ca, odată plecat, să își urmărească mereu scopurile și să nu se uite niciodată înapoi. Se îmbrățișează pentru o ultimă dată, iar Salvatore părăsește orașul pentru a-și îndeplini visul, acela de a deveni cineast. Însă, Salvatore se întoarce acasă pentru a participa la înmormântare. Cu toate că orașul s-a schimbat serios, el înțelege acum de ce Alfredo a crezut că este mai bine să plece. Văduva lui Alfredo îi spune că bătrânul i-a urmărit succesul
Cinema Paradiso () [Corola-website/Science/315287_a_316616]
-
goana după poante”", dar cu toate acestea "„umorul filmului nu prea depășește calitatea livrată de Vacanța Mare”", prin criticarea grosieră a societății actuale românești (politicieni sau jurnaliști) și prin imitarea în stil kitsch a unor scene din filmele unor mari cineaști (Fellini, Chaplin, Erice). Criticul a concluzionat următoarele: "„E un film care poate fi văzut și plăcut, însă e un film în care observăm prea multe pretenții și prea puțină împlinire. E un film care pe alocuri te răpește, e un
Nunta mută () [Corola-website/Science/321910_a_323239]
-
Jurnalul Național" un pamflet intitulat „Horațiu Mălăele și croncănicarii”. El a atacat agresiv trei critici: Andrei Gorzo, Lucian Maier și Ileana Bîrsan, ale căror recenzii critice le-a catalogat drept "„o îngurgitare nesănătoasă și confuză la limita toxiinfecției intelectuale”". Uniunea Cineaștilor din România (UCIN) a acordat acestui film în anul 2008 trei premii: Premiul pentru imagine (Vivi Drăgan Vasile) , Premiul Opera Prima (Horațiu Mălăele) și Premiul pentru coloană sonoră (ing. Tiberiu Borcoman și compozitorul Alexandru Andrieș). "Nunta mută" a fost nominalizat
Nunta mută () [Corola-website/Science/321910_a_323239]
-
înalt nivel a fenomenului OZN. Grupul urma să răspundă doar în fața președintelui. Majestic-12 era alcătuit din 12 personalități de prim rang din acea perioadă. Primele documente revelatoare asupra apar în anul 1980 când ufologii Stanton T. Friedman, Bill More și cineastul Jaime Shandera proiectau realizarea unui film despre OZN-uri. Filmul nu a mai fost făcut, dar la 11 decembrie 1984 Shandera a primit prin poștă de la un expeditor necunoscut din Albuquerque, New Mexico, o rolă de film de 35 mm
Majestic 12 () [Corola-website/Science/321400_a_322729]
-
este distins cu Premiul Gopo pentru cea mai bună interpretare masculină, pentru rolul doctorului Crișan din filmul lui Adrian Sitaru " Din dragoste cu cele mai bune intenții". În anul 2011, i se acordă Premiul pentru interpretare masculină, în cadrul Premiilor Uniunii Cineaștilor din România - ediția 40, pentru rolurile din filmele "Colivia" și "Lord." Anul 2010 îi aduce artistului Premiul pentru cel mai bun actor la Festivalul Internațional „GrandOff”, ținut la Varșovia în perioada 25 - 29 noiembrie. Premiul a fost obținut pentru filmul
Adrian Titieni () [Corola-website/Science/328884_a_330213]
-
comedii shakesperiene sau de bulevard, clasice sau moderne. Cel mai cunoscut rol al său de film este cel al străbunicii din "Alo, aterizează străbunica!..." (1981) pentru care actrița a fost distinsă în 1981 cu o diplomă de onoare a Asociației Cineaștilor din România (ACIN). A fost căsătorită timp de 40 de ani cu avocatul Manole Filitti (1911-1998), fiul istoricului Ioan C. Filitti. A decedat în anul 1984, înconjurată de prieteni, în urma unei crize cardiace provocate de râs la privirea unei caricaturi
Mimi Enăceanu () [Corola-website/Science/328888_a_330217]
-
Mărgelatu (1980-1987), "Martori dispăruți" (1989) și "Lacrima cerului" (1991). Nicolae Paul Mihail a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România (1967), membru al Societății scriitorilor olteni din Craiova (1995), membru fondator al Uniunii Epigramiștilor din România (1990), membru al Asociației Cineaștilor din România (1996), precum și membru al numeroase alte societăți și asociații culturale din București, Sinaia, Galați și Craiova. A fost avansat la 9 mai 1988 la gradul de colonel în rezervă, îndeosebi pentru merite literare. Cu prilejul împlinirii vârstei de
Nicolae Paul Mihail () [Corola-website/Science/328932_a_330261]
-
Pasărea furtunii", "Titanic vals", "Răscoala", "Serbările galante" (1965), "Aventuri la Marea Neagră" (1972), "Toate pînzele sus" (serial TV, 1977), "Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii" (1980) și "Saltimbancii" (1981) Creatoarea de costume Nelly Merola a obținut două premii pentru scenografie ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN):
Nelly Merola () [Corola-website/Science/328952_a_330281]
-
New York. A fost distinsă în 1994 cu diploma de merit a revistei Manhattan Art International din New York. Gabriela Nicolaescu este membru al United Scenic Artists din New York, Chicago și Los Angeles, al Uniunii Artiștilor Plastici din București și al Uniunii Cineaștilor din România. Creatoarea de costume Gabriela Nicolaescu a obținut Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) (1989) pentru costumele realizate la filmul "François Villon - Poetul vagabond".
Gabriela Nicolaescu () [Corola-website/Science/328990_a_330319]
-
din New York. Gabriela Nicolaescu este membru al United Scenic Artists din New York, Chicago și Los Angeles, al Uniunii Artiștilor Plastici din București și al Uniunii Cineaștilor din România. Creatoarea de costume Gabriela Nicolaescu a obținut Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) (1989) pentru costumele realizate la filmul "François Villon - Poetul vagabond".
Gabriela Nicolaescu () [Corola-website/Science/328990_a_330319]
-
de film au scris cronici apreciative la adresa acestui film, evidențiind subtilitatea exprimării ideilor de către cineastă. Astfel, Manuela Gheorghiu scria următoarele: "„Filmul aduce în evocarea activităților ilegale ale Partidului Comunist Român și ale Uniunii Tineretului Comunist viziunea unei noi generații de cineaști, care știu să-și exprime crezurile politice în forme subtile. Îndrăzneț film de autor, de o sinceritate cuceritoare, el se impune prin sensibilitatea neliniștită cu îndrăgostiți obligați de conjunctura istorică să-și definească profilul politic înainte de a fi avut răgazul
Întoarcerea lui Magellan () [Corola-website/Science/329019_a_330348]
-
profesor asociat la UNATC, îl considera un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste, care descrie lupta comuniștilor în ilegalitate și în perioada cuceririi puterii. Regizoarea Cristiana Nicolae a primit în anul 1974 Premiul Opera Prima al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmul "Întoarcerea lui Magellan". De asemenea, arhitectul Marcel Bogos a obținut Premiul pentru scenografie al ACIN pentru decorurile de la filmele "Întoarcerea lui Magellan" și "Un comisar acuză".
Întoarcerea lui Magellan () [Corola-website/Science/329019_a_330348]
-
pe Pământ și acum se reîntorc. Lumea de dedesubt are o mare legătură cu "They Live"." După ce a strâns un buget de aproximativ trei milioane de dolari americani, Carpenter a început alegerea actorilor. Pentru rolul crucial al lui John Nada, cineastul l-a preferat pe wrestlerul profesionist Roddy Piper, pe care l-a cunoscut anterior la WrestleMania III în 1987. Carpenter a fost impresionat de interpretarea lui Keith David în filmul "Creatura" și avea nevoie de cineva "care să nu fie
They Live () [Corola-website/Science/325469_a_326798]
-
cărui filme poți fi sau nu de acord, le poți accepta sau respinge, în nici un caz nu le poți ignora”". Analizând acest film, criticul Călin Căliman remarcă faptul că "Marele singuratic" este un film atipic pentru regizorul Iulian Mihu, "„un cineast cu personalitate agresivă”", care s-a dovedit aici a fi un „umil” supus al romancierului și scenaristului Marin Preda, filmul fiind "„o „plecăciune” în fața literaturii lui Marin Preda”". Alți critici au evidențiat însă simplismul și banalitatea ecranizării, considerând că valoarea
Marele singuratic (film) () [Corola-website/Science/325973_a_327302]
-
meditație ale personajului.”" Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Marele singuratic" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste. Gabriela Nasta a obținut în 1977 Premiul pentru montaj al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru activitatea sa la acest film; premiul a fost decernat ex-aequo și Cristinei Ionescu pentru filmul "Mama".
Marele singuratic (film) () [Corola-website/Science/325973_a_327302]
-
microbuz au murit; printre ei se aflau regizorul Cezar Grigoriu și operatorul Gore Ionescu. Necrologul său din revista Cinema a fost scris de regizorul Ion Popescu-Gopo și avea titlul „Gore”; regizorul scria despre Grigore Ionescu că a fost "„modelul unui cineast scormonitor în tehnica viitorului cinematografiei, a realizat primele probe de actori pe peliculă magnetică, scria materiale pentru extinderea folosirii casetelor magnetice (...) ”". În același număr, prozatorul Nicolae Velea a scris și el un articol emoționant intitulat " Condeiul mi se apleacă...". În
Grigore Ionescu (operator de film) () [Corola-website/Science/327420_a_328749]
-
data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. La momentul lansării, criticii cinematografici au criticat foarte aspru filmul, considerându-l un eșec al regizorului, precum și semnul unei profunde crize în creația regizorului scenarist, "„cineastul cu cea mai bogată filmografie nereușind, nici după zece încercări, să ne ofere un film adevărat”" (T. Stănescu). În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman scria că filmul "Sfînta Tereza și diavolii" are o valoare „discutabilă”. Într-o lucrare
Sfînta Tereza și diavolii () [Corola-website/Science/327455_a_328784]
-
scriitor Constantin Stoiciu (n. 1939), pornind de la o proză scurtă. El a debutat astfel în cinematografie. Studioul Cinematografic București a încredințat realizarea acestui film lui Andrei Blaier, care s-a impus în prima etapă a creației sale ca un „pasionat cineast al actualității” de factură neorealistă. Regizorul a realizat o adaptare cinematografică a scenariului literar, decupajul regizoral fiind discutat și aprobat în ședința Consiliului Artistic al studioului la 19 noiembrie 1965. Filmul a intrat în faza de producție la 25 februarie
Diminețile unui băiat cuminte () [Corola-website/Science/327466_a_328795]