11,545 matches
-
conducere în frunte cu Nicolae Ceaușescu. În 1968, pe 25 iunie, are loc ședința Comitetului Executiv al CC al PCR în care se discută și problema cinematografiei, după probleme privind asigurarea cu combustibil a populației. În legătură cu necesitatea unei legi a cinematografiei, tov. Petre Lupu își manifestă nedumerirea : La sfîrșitul materialului se arată că Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă va trece la elaborarea unei legi a cinematografiei. Nu am înțeles bine. De ce trebuie să se facă o asemenea lege, nu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
după probleme privind asigurarea cu combustibil a populației. În legătură cu necesitatea unei legi a cinematografiei, tov. Petre Lupu își manifestă nedumerirea : La sfîrșitul materialului se arată că Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă va trece la elaborarea unei legi a cinematografiei. Nu am înțeles bine. De ce trebuie să se facă o asemenea lege, nu-mi este clar acest lucru. Nu știu ce trebuie să legifereze, sau dacă se poate legifera ceva ? La care răspunde tov. Nicolae Ceaușescu : Facem o lege în care stabilim
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de făcut, dar cum stabilim care sunt filmele bune ce trebuie făcute este mai greu de făcut. Subiectul fusese dezbătut pe larg cu o lună înainte în ședința Comisiei Ideologice a CC al PCR din 23 mai 1968, dedicată integral cinematografiei. Problema principală care se contura era cea a opoziției dintre filmul „educativ”, propagandistic, corect ideologic și filmul comercial, de succes. În cuvântul său, tov. Ion Popescu-Gopo formulează limpede : Filmele noastre încep să fie greu comercializate chiar și cu țările socialiste
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
acum considerate ca fiind neesențiale : rentabilitatea [...]. Ne întrebăm : este, oare, necesară o adaptare la genul filmelor comerciale ? Și imediat întrebarea următoare : facem concesii față de ideologie? Tov. Sergiu Nicolaescu răspunde la prima întrebare, încercând, totodată, să o evite pe a doua : Cinematografia, în afară de calitățile ei ca artă prezintă și un factor economic extrem de important, care joacă pe plan mondial și în special în cinematografia capitalistă rolul principal. Acest economic, această cifră de afaceri, face ca piața mondială să fie invadată de o
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
concesii față de ideologie? Tov. Sergiu Nicolaescu răspunde la prima întrebare, încercând, totodată, să o evite pe a doua : Cinematografia, în afară de calitățile ei ca artă prezintă și un factor economic extrem de important, care joacă pe plan mondial și în special în cinematografia capitalistă rolul principal. Acest economic, această cifră de afaceri, face ca piața mondială să fie invadată de o serie de filme de un anumit caracter. Din acest punct de vedere vreau să fac cîteva comparații cu acele cinematografii care sunt
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
special în cinematografia capitalistă rolul principal. Acest economic, această cifră de afaceri, face ca piața mondială să fie invadată de o serie de filme de un anumit caracter. Din acest punct de vedere vreau să fac cîteva comparații cu acele cinematografii care sunt mai noi : poloneză, cehoslovacă. Cu cîțiva ani în urmă, polonezii s-au afirmat cu cîteva filme. Astăzi cinematografia cehoslovacă este considerată ca una dintre cele mai apreciate, care în afară de succesele cu filmele lor cehii reușesc să obțină vînzări
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
o serie de filme de un anumit caracter. Din acest punct de vedere vreau să fac cîteva comparații cu acele cinematografii care sunt mai noi : poloneză, cehoslovacă. Cu cîțiva ani în urmă, polonezii s-au afirmat cu cîteva filme. Astăzi cinematografia cehoslovacă este considerată ca una dintre cele mai apreciate, care în afară de succesele cu filmele lor cehii reușesc să obțină vînzări foarte bune pe piața mondială. Am încercat și eu și colegii mei să analizăm aceste filme și stînd de vorbă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cu filmele lor cehii reușesc să obțină vînzări foarte bune pe piața mondială. Am încercat și eu și colegii mei să analizăm aceste filme și stînd de vorbă cu mulți producători străini. În general mi s-a răspuns cam astfel : cinematografia cehoslovacă și cea poloneză, care a început succesul ei cu filmul „Cenușă și diamant”, un film destul de curajos în perioada de după război și cinematografia cehoslovacă, care astăzi, așa cum afirmă toată presa mondială, prezintă filme, termenul exact al acestor filme îmi
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și stînd de vorbă cu mulți producători străini. În general mi s-a răspuns cam astfel : cinematografia cehoslovacă și cea poloneză, care a început succesul ei cu filmul „Cenușă și diamant”, un film destul de curajos în perioada de după război și cinematografia cehoslovacă, care astăzi, așa cum afirmă toată presa mondială, prezintă filme, termenul exact al acestor filme îmi pare rău că- l pronunț aici, „sexi”, adică filme în care sexualitatea este prezentă într-un mod foarte deschis. Este adevărat că cehii folosesc
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
vreau să spun că ei s- au afirmat numai cu astfel de filme, ei au făcut și filme foarte bune, cu conținut ideologic, dar afirmarea pe plan mondial a fost de această manieră. Tot tov. Nicolaescu este de părere că cinematografia românească poate fi foarte rentabilă, cu condiția măririi prețului biletelor și făcându-se anumite concesii comerciale în scenarii pentru a atrage publicul : Trebuie să fac un film de mare importanță națională ca : Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare. În clipa aceea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
să-l vadă și să plătească pentru a-l vedea. În schimb, tov. George Macovescu consideră că ideologia, ideile mari, problemele fundamentale ale construcției socialiste trebuie să primeze. Că filmul trebuie să rămână un instrument de propagandă în mâna Partidului : Cinematografia este o artă care cuprinde, rog să nu se supere tovarășii scriitori, sau reprezentanții celorlalte arte, cele mai largi mase. [...] Un film a fost văzut de 7 milioane de oameni. Doresc ca și literatura, și o carte să fie citită
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
producem. Privim aceste filme și ne dăm seama, dacă ele reprezintă sau nu marile idei care frămîntă poporul nostru, marile sentimente ale acestui popor în această perioadă importantă, marile probleme pe care le punem noi astăzi, sînt ele reflectate în cinematografie ? Ne ducem în istorie, facem filme istorice, și bine facem, pentru că educarea maselor nu se face numai cu filme, cu lucruri care se petrec astăzi, dar ar fi bine să reflectăm în operele cinematografice mai mult marile probleme. Pot să
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
că ne ducem înapoi spre tavernă [probabil „cavernă” - n.m.]. [...] Pe mine mă sperie un asemenea film care costă 40 milioane de lei, dacă 40 milioane de lei sînt bani grei, banii poporului și de aceea trebuie luate asemenea măsuri ca cinematografia noastră să-și îndeplinească sarcina pe care o are. Tov. Ion Popescu-Gopo este și mai tranșant : Filmul este un front ideologic pentru orice timp. Atunci cînd un film al nostru cîștigă este o victorie a ideologiei noastre. El interpretează politic
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
sus, ar putea să opereze cu al doilea fenomen al succesului comercial : repetiția, sau mai pe larg, o dată văzut un film romînesc și plăcut să trezească spectatorului dorința de a mai vedea și alt film romînesc. Orientarea fostului șef al cinematografiei, tov. Mihnea Gheorghiu, este „spiritualistă”, o pledoarie pentru desprinderea cinematografului socialist de considerentele bănești în favoarea îndeplinirii normelor artistice cu finalitate ideologică. În repetate rînduri ni s-a atras atenția că beneficiile pe care patria noastră le trage din arta noastră
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
decît lucrînd și trebuiesc găsite mijloacele să coste cît mai puțin aceste filme, dar oamenii trebuie să lucreze și nu să facem ca să aducem dolari, că partidul și guvernul nostru au grijă să aducă acești dolari prin alte mijloace. [...] Amestecul cinematografiei cu industria este de natură să strice caracterul oamenilor și să- i îndepărteze de la factorul fundamental al chemării lor care este în serviciul ideologiei noastre. Tov. George Ivașcu e preocupat de specificul național al cinematografiei românești, pe care o găsește
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
dolari prin alte mijloace. [...] Amestecul cinematografiei cu industria este de natură să strice caracterul oamenilor și să- i îndepărteze de la factorul fundamental al chemării lor care este în serviciul ideologiei noastre. Tov. George Ivașcu e preocupat de specificul național al cinematografiei românești, pe care o găsește „în urmă față de cehi, bulgari și chiar de iugoslavi” : Am stat de vorbă cu o serie de oameni de cultură și care adeseori se întrebau în ce privește cunoașterea țării noastre, de ce suntem așa de puțin prezenți
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Pe cînd „Cruciații” poartă amprenta că e polonez. Soluția pentru a pătrunde pe piața mondială cu specificul național românesc este, potrivit lui G. Ivașcu, nu „istorismul”, ci filmul de actualitate angajat politic : Marlon Brando s-a retras pentru cîtva timp din cinematografie, pentru 6 luni, și a renunțat la rolurile care i-au fost date, ca să facă politică. A făcut acest lucru ca să se poată consacra activității de luptă rasială. Noi sîntem într-o țară socialistă și nu avem astfel de probleme
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
acesta ar fi un mesaj păsăresc al dansului din Romînia. Aceasta face un prost serviciu țării și folclorului, contrazicînd sensul nobil și poetic al dansului și muzicii de inspirație națională. Viziunea pe care o propune tov. Petre Sălcudeanu asu pra cinematografiei românești socialiste e autocritică : Dacă cineva puțin cunoscător al dezvoltării spirituale a poporului nostru din ultimii douăzeci și patru de ani, ne-ar judeca pasiunile, frămîntările noastre, micile sau marile noastre necazuri, bucuriile, într-un cuvînt dacă ne-ar judeca viața noastră
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
realități, a lipsei de atitudine, de participare, la care se adaugă factori exteriori, absolutizați ca obiectivi de unii, dar în fond atît de subiectivi. S-ar putea spune : bine, tovarășe, dumneata critici pe alții, dar și dumneata ai lucrat în cinematografie, dumneata nu ești vinovat cu nimic din tot ce s- a făcut ? Întrebarea nu mi s-ar părea lipsită de sens [...] am propus, și nu o dată, scenarii slabe pentru a intra în producție și n-o făceam cu sufletul ușor
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
actualitate n-a fost acceptat [...] cînd aprobarea scenariilor lipsite de probleme devine o lege, iar respingerea altora care își propuneau să dezvolte teme mai îndrăznețe devine o altă lege, aceasta înseamnă îndrumare și această îndrumare a guvernat ani de zile cinematografia. [...] S-ar putea crede că a existat din partea noastră un dez interes față de problemele realității prezente [...]. S-ar părea că ne-au lăsat indiferenți problemele partidului, politica partidului. Dar de cîte ori am încercat să dezbatem în filme aceste probleme
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
politica partidului. Dar de cîte ori am încercat să dezbatem în filme aceste probleme, să înfățișăm artistic politica partidului, eram sfătuiți să nu ne ocupăm de asemenea probleme dificile, tocmai de oamenii puși de partid să se ocupe de destinele cinematografiei. [...] Conform teoriei tipicului, existența unor caractere tipice și invers, în împrejurări tipice particularul reprezintă generalul și invers. Deci, dacă un membru de partid încălca etica partidului, împrejurările care au dat naștere fenomenului ar fi tipice, întregului partid i-ar fi
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
între bări, înseamnă a arăta că partidul însăși e frămîntat, chinuit, de întrebări și incertitudini. Or, aceasta era, după părerea dînsului un neadevăr. Sălcudeanu merge mai departe decât Ivașcu în a propune soluții de afirmare pe teme politice comuniste a cinematografiei românești pe plan internațional : Pentru mine, ca scriitor, în primul rînd, mi se pare fundamental, ca interes artistic, însăși transpunerea în formule generalizatoare de artă a politicii partidului nostru. Politica, oricare ar fi ea, reprezintă o formă de esențializare și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Nu-i putem bate pe străini - în competiția cinematografică firește - pe terenul lor propriu. Îi putem egala sau întrece pe terenul preocu părilor noastre, pe terenul istoriei și contemporaneității noastre. Sentința pe această temă o dă tov. Ecaterina Oproiu : Da, cinematografia noastră suferă de un rău fundamental. Îl spun cu tot riscul de a părea schematică. Acest rău se numește apolitism. Dar comparația cea mai frapantă îi aparține tov. Eugen Mandric : Am citit în Scînteia de azi dimineață mai multe chestiuni
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Scînteia de azi dimineață mai multe chestiuni curajoase de cît se făceau în filme în 3 ani de zile. Tot Mandric este cel care enunță niște cauze vechi și actuale : La Institutul de teatru s-a înființat o facultate de cinematografie, la care au fost profesori bine intenționați, dar printre care se găseau și fotografi și oameni care nu aveau pregătirea corespunzătoare. [...] În felul acesta s-au primit 3- 4 serii de absolvenți, regizori, operatori, din care continuă să lucreze un
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
înseamnă snobism. Deplângând absența marilor teme, marilor momente ale „uriașei revoluții” în filmele de actualitate, tov. Paul Niculescu-Mizil avertizează dur : Avem nu puține, ci multe filme proaste. [...] Dacă am avea o singură „Fată fermecătoare” sau un singur „Meandru” în toată cinematografia, asta nu ar fi mare nenorocire, dar avem prea multe „Meandre”. Avem prea multe filme care oglindesc o totală sărăcie de idei, o mediocritate totală, în unele dintre ele inconsecvență, o inconsecvență ideologică, o inconsecvență morală. După care precizează : Ce
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]