3,274 matches
-
trebui să vorbim românește (Ardelenisme și alte -isme), Brașov, 1913; Dr. Alexandru Bogdan, Brașov, 1926; Morții vii, Brașov, 1938; Iluzie și realitate, Brașov, 1940; Doctorul Nicolae Comșa, Brașov, 1944; Studenții academici din Cluj de acum un veac, Sibiu, 1944; Disprețuiții „ciobani valahi”, Sibiu, 1944. Repere bibliografice: Cărturari brașoveni, 25-26. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285601_a_286930]
-
Filologice. Unele contribuții le-a semnat Danu Tudor. Ș. unește în activitatea sa, în spiritul școlii lui Ovid Densusianu, preocupările de dialectologie cu cele folcloristice și etnografice. A adus contribuții fundamentale la cercetarea vieții și obiceiurilor pastorale în lucrarea Printre ciobanii din Jina (publicată în revista „Grai și suflet” în 1931-1934 și scrisă în colaborare cu Felician Brânzeu), în care examinează latura apuseană a „mărginimii” Sibiului, prezentând viața jinarilor, onomastica, toponimia, economia preponderent pastorală, casele, relațiile dintre locuitori, bazate pe bună-cuviință
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289460_a_290789]
-
se mai ridică-n cale." ( Al. Vlahuță-"România pitorească"). Din jnepenii culcați de vânturi se-nalță de pretutindeni stânci uriașe ale căror forme au toate nume și înțelesuri potrivite în închipuirea poporului: Dochia, Tabăra Vulturilor, Turnul Sihastrului, Căciula Dorobanțului, Masa Ciobanului, de unde ai cea mai frumoasă vedere pe valea Bistriței." (Al. Vlahuță-"România pitorească") "Din strașina munților, ce-nalță marginea țării de la Severin până la Dorohoi, râuri frumoase, dătătoare de viață, și nenumărate pâraie se despletesc, în cărări de argint, peste-ntinsele
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
s-au înmulțit... Nu mai puteai să faci nimic dacă nu treceai la ei. Pe urmă au pus mâna pe munți, ne-au luat pădurile, ne-au pus cote... Cum ați ajuns dumneavoastră în opoziție cu regimul comunist? Am fost cioban în munte, multă vreme, din tată în fiu și în 1948, comuniștii ne-au luat dreptul de munte și ne-au pus cote pe oi, lână, brânză, miei... Le-am dat treburile ăstea, da’ atuncea noi știam că munții erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
părinților, a bunicilor noștri și trăiam și noi din ea... Comuniștii au făcut o naționalizare și ne-au luat munții, nu ne-au mai dat voie să mai păstorim... Și atuncea, umblând pe acolo pă munte cu oile, cu vecinii, ciobanii care erau de prin Nereju, de prin Valea Țării, Poduri, toți au zis: Măi, da’ până când să ne ieie ei? Și a gândit un învățător, Toader Bușilă, din Tulnici, de aicea din munți, și a zis să facem o mișcare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Vidra, da’ nu se făcuse nimic, că zicea să vină cu ajutor, cu aviație... și n-a fost nimic. Da’ era deja Securitatea la Vidra! Dacă am văzut asta... cum am avut armamentul... am fugit în munte. În munte toți ciobanii care au fost cu oile la târle le-a’ adus în sat... și au văzut că acasă bătea’ părinții, pe alde frate-meu, pe ăștia... Și am stat în munte din 23 iulie ’50 până-n 5 septembrie. Dumneavoastră când ați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ARDELEANU, Carol (18.III.1883, București - 26.XI.1949, București), prozator. Fiu al Terezei și al lui Gheorghe Ardeleanu, lemnar din cartierul Antim, A. este după tată urmașul unor ciobani din Săliște. În familie se credea că mama lui era fiica naturală a poetului Iancu Văcărescu. Clasele primare le va fi făcut într-una din școlile mahalalei, iar studiile secundare la Liceul „Gh. Lazăr”. În 1904 se înscrie la Școala
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285430_a_286759]
-
Și uite așa, în toamna anului 1963, m-am mutat în Deltă, la Maliuc (mila 24 pe brațul Sulina), unde funcționa o Stațiune Experimentală Stuficolă, care studia și experimenta stuful și utilajele pentru valorificarea lui. Maliuc a fost numele unui cioban, care remarcând cu mulți ani înainte că locul respectiv nu e niciodată afectat de inundații, și-a construit acolo stâna. Localitatea era mică, avea câteva sute de metri de șosea cu felinare și trotuare dealungul apei și cu câteva blocuri
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
sunt de reacția ascultătorilor. Cine știe? poate așa “eclipsa” În care am intrat se va risipi... 2 febr 2004, ora 11,42 21. Unde mănâncă lupul o oaie... „Unde mănâncă lupul o oaie, trage 7 ani“. Sau i se pare ciobanului păgubaș. Căci lupul, ca orice alt vânător - n’ar fi drept să-i spun prădător câtă vreme În natură nu există o proprietate ci doar un uzufruct, altfel spus se Înfruptă din ceva oricine ajunge primul acolo - nu calcă de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de contract, pe care l’ai Încălcat: Sedentarizându te, trecând la agricultură și prin asta la urbanism, căci și orașul e un fel de sat, ai rupt contractul. Nu și câinele, care-ți știe doar prezența, indiferent de ești vânător, cioban, țăran ori scormonitor prin cărți. Și fii atent: de tine se apropie și alții, ceva mai „grei de cap“, care abia acum se trezesc. Sunt animalele antropofile. Chiar dacă te doare, Între ele se numără nu numai simpatica veveriță, dar și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
transcendent, el trebuie să fie pur și chiar ideatic. Adică să fie „foc viu“: aprins fără brichetă, chibrit ori amnar, departe de ochii neinițiaților și ai păcătoșilor, prin frecarea a două lemne. Adică doar combustibilul și Încă „ceva“... Îl fac ciobanii, aceia cu adevărat inițiați și care sihăstresc toată vara pe munte, În stâna cărora nu Încape picior de antiteză, iarăși cu ghilimele. Căci inițiere, sihăstrie, munte, sunt tot atâtea elemente de negentropie menită ca mediu firesc aceleia a focului viu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În stâna cărora nu Încape picior de antiteză, iarăși cu ghilimele. Căci inițiere, sihăstrie, munte, sunt tot atâtea elemente de negentropie menită ca mediu firesc aceleia a focului viu, ca și mana oii, pe care acesta i-o dă atunci când ciobanul trece oaia prin foc... Desigur, noi suntem pragmatici, găsind tuturor lucrurilor, fie ele chiar Elemente, un rost În a ne sluji Întru lux, detronându-le din hieraticul În care le-au Înălțat strămoșii. Apa a irigat Pământul, devenind agricultură. Apa
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mai importante ale agriculturii acestei țări (...) Este a vorbi de veniturile cele mari, pe care le aduc statului otoman"72. Mocanii s-au stabilit în număr mare la Hârșova. Astfel, satul Varoș din apropiere de Hârșova, precum și Gârliciu și Groapa Ciobanului erau populate, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, de mocani veniți din Transilvania 73. În aceste condiții este menționată aici starostia mocanilor din Hârșova. În timpul războiului ruso-turc din anii 1806-1812 cea mai mare parte a operțiunilor militare s-
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
prin celelalte provincii"89. Locuitorilor statornici ai Dobrogei li se adăugau anual circa 6 000 de mocani originari din sudul Transilvaniei. Astfel, în toamna anului 1835, pe la: Brăila, Piua Pietrei și Călărași au trecut în Dobrogea, în total, 2 412 ciobani cu 591 411 oi, 3 778 cai și 557 măgari. Dacă la acestea se adaugă numărul vitelor rămase în Dobrogea o perioadă mai îndelungată, precum și cele ce trec Dunărea prin alte puncte de vamă, se poate aprecia că anual erau
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a încurajat, după 1830, și așezarea bulgarilor în Dobrogea. Astfel, sunt întemeiate așezări bulgare lângă lagunele din apropierea mării și în apropierea drumului Constanța-Babadag-Isaccea. Un număr important de bulgari se stabilesc în Tulcea 152. Alte grupuri de bulgari sunt formate din ciobanii din Kotel, din munții Balcani, veniți și ei cu turmele în Dobrogea. Aceștia s-au grupat în zona Babadagului și a Silistrei 153. O altă statistică oficială, după cea întocmită de către Ion Ionescu de la Brad la mijlocul secolului al XIX-lea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Enigea, Facria, Giaiabac, Ghioibași, Hagi-Cabul, Idris-Cuiusu, Iosofanar, Ispaq-Punar, Mamut-Cuiusu, Medgidia, Mosait, Mulciova, Tulucci, Rasova, Ruisan, Setmanii-Mici, Seimenii-Mari, Seragia-Mare, Seragia-Mică, Susuz-Alibei, Talâșman, Taspunar, Tortoman, Vlahkioi 586. Plasa Hârșova cuprindea 15 comune, după cum urmează: Calfa, Capugi, Cartal, Dăeni, Eni-Serai, Gârliciu, Ghizdărești, Groapa Ciobanului, Hârșova, Muslu, Ostrovu, Șiriu, Topalu, Topologu, cu satele Doiran, Topologu-Cerchezesc și Topologu-Tătăresc, Uzum-Bei, cu cătunele Hairaclar și Șamșiler 587. Plasa Silistra-Nouă cuprindea 40 de comune, după cum urmează: Aliman, Almanlâu, Asarlâc, Bairam-Dede, Bazarghian, Beilic, Bugeac, Gadikioi, Calaicci, Calnia, Kara-Aci, Caranlâc, Carvan
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
bordeie 1088. Primăria comunei avea un sediu propriu construit în anul 1893. La începutul secolului al XX-lea, populația comunei Calfa era de 2 571 de locuitori, dintre aceștia, 2 454 fiind români, 114 tătari și 2 greci 1089. Comuna Ciobanul, numită și Groapa Ciobanului, era situată pe valea pârâului Saraiul între lacurile Ciobanul și Hasarlâk Ghiol, la 8 km N-E de Hârșova și la 96 km N-V de Constanța 1090. Localitatea se compunea din satele Ciobanul și Cadi-Câșla
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
avea un sediu propriu construit în anul 1893. La începutul secolului al XX-lea, populația comunei Calfa era de 2 571 de locuitori, dintre aceștia, 2 454 fiind români, 114 tătari și 2 greci 1089. Comuna Ciobanul, numită și Groapa Ciobanului, era situată pe valea pârâului Saraiul între lacurile Ciobanul și Hasarlâk Ghiol, la 8 km N-E de Hârșova și la 96 km N-V de Constanța 1090. Localitatea se compunea din satele Ciobanul și Cadi-Câșla. Primul era un vechi
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
începutul secolului al XX-lea, populația comunei Calfa era de 2 571 de locuitori, dintre aceștia, 2 454 fiind români, 114 tătari și 2 greci 1089. Comuna Ciobanul, numită și Groapa Ciobanului, era situată pe valea pârâului Saraiul între lacurile Ciobanul și Hasarlâk Ghiol, la 8 km N-E de Hârșova și la 96 km N-V de Constanța 1090. Localitatea se compunea din satele Ciobanul și Cadi-Câșla. Primul era un vechi sat românesc situat pe malul sudic al lacului Ciobanul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1089. Comuna Ciobanul, numită și Groapa Ciobanului, era situată pe valea pârâului Saraiul între lacurile Ciobanul și Hasarlâk Ghiol, la 8 km N-E de Hârșova și la 96 km N-V de Constanța 1090. Localitatea se compunea din satele Ciobanul și Cadi-Câșla. Primul era un vechi sat românesc situat pe malul sudic al lacului Ciobanul. În august 1880 au fost desemnați prin vot ca membrii ai consiliului comunei Groapa Ciobanului, domnii: Eniu Ioniță, Eniu Ilie, Neacșu Puia, Călin Razea și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Ciobanul și Hasarlâk Ghiol, la 8 km N-E de Hârșova și la 96 km N-V de Constanța 1090. Localitatea se compunea din satele Ciobanul și Cadi-Câșla. Primul era un vechi sat românesc situat pe malul sudic al lacului Ciobanul. În august 1880 au fost desemnați prin vot ca membrii ai consiliului comunei Groapa Ciobanului, domnii: Eniu Ioniță, Eniu Ilie, Neacșu Puia, Călin Razea și Petru Drăghiciu 1091. Consiliul comunal a fost completat prin numirea domnilor Neculai Ghenu și Ion
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
N-V de Constanța 1090. Localitatea se compunea din satele Ciobanul și Cadi-Câșla. Primul era un vechi sat românesc situat pe malul sudic al lacului Ciobanul. În august 1880 au fost desemnați prin vot ca membrii ai consiliului comunei Groapa Ciobanului, domnii: Eniu Ioniță, Eniu Ilie, Neacșu Puia, Călin Razea și Petru Drăghiciu 1091. Consiliul comunal a fost completat prin numirea domnilor Neculai Ghenu și Ion Dragu. Prefectul județului Constanța l-a desemant ca primar al comunei Groapa Ciobanului pe domnul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
comunei Groapa Ciobanului, domnii: Eniu Ioniță, Eniu Ilie, Neacșu Puia, Călin Razea și Petru Drăghiciu 1091. Consiliul comunal a fost completat prin numirea domnilor Neculai Ghenu și Ion Dragu. Prefectul județului Constanța l-a desemant ca primar al comunei Groapa Ciobanului pe domnul Eniu Ioniță. În anul 1881 a fost înființată o școală în satul Ciobanul. Aici activa un învățător, școala fiind frecventată de 74 de elevi 1092. Aceasta primise de la stat o suprafață de 10 hectare de teren pentru asigurarea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1091. Consiliul comunal a fost completat prin numirea domnilor Neculai Ghenu și Ion Dragu. Prefectul județului Constanța l-a desemant ca primar al comunei Groapa Ciobanului pe domnul Eniu Ioniță. În anul 1881 a fost înființată o școală în satul Ciobanul. Aici activa un învățător, școala fiind frecventată de 74 de elevi 1092. Aceasta primise de la stat o suprafață de 10 hectare de teren pentru asigurarea finanțării. Biserica ortodoxă situată în satul Ciobanul avea hramul "Sf. Ioan" și a fost construită
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1881 a fost înființată o școală în satul Ciobanul. Aici activa un învățător, școala fiind frecventată de 74 de elevi 1092. Aceasta primise de la stat o suprafață de 10 hectare de teren pentru asigurarea finanțării. Biserica ortodoxă situată în satul Ciobanul avea hramul "Sf. Ioan" și a fost construită în anul 1886 de către locuitori. Biserica a primit de la stat o suprafață de teren de 10 hectare pentru a se finanța. Serviciul religios era oficiat de către un preot 1093. La sfârșitul secolului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]