3,278 matches
-
tainic; tăcere; tei; televizor; timp; umbră; vai; valea; vara; vegetație; vesel; veșnic; zare (1); 812/163/52/111/0 cojoc: haină (165); frig (76); cald (57); căldură (56); blană (55); iarnă (48); gros (32); ac (23); lînă (20); oaie (14); cioban (12); iarna (12); călduros (10); geacă (9); palton (9); vestă (9); îmbrăcăminte (8); haină groasă (6); protecție (5); șubă (5); bunica (4); bunici (4); moale (4); negru (4); piele (4); bătrîn (3); greu (3); haine (3); veșmînt (3); zăpadă (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ac; cu ață; Baba Dochia; Baba Odochia; bărbătesc; bătaie; bătrînă; blănos; cu blană; de blană; blondă; bluză; boier; brîu; bucurie; bundiță; bunic; bunicul; cană; călduri; cămașă; cîrlig; coftă; context; copilărie; demult; distracție; Dochia; elegant; frigă; friguros; frumos; fufaică; gaură; Ghiță ciobanul; haină de blană; haină de iarnă; hăinuță; îmblănit; îmbrăca; joc; să joc; mantă; maro; măsură; meseria cojocarilor; mînă; nașpa; de noroc; oi; plouat; poloboc; portocale; profesor; protejare; rupt; sacou; sat; scoarță; siguranță; stan; stat; stînă; straie; din strămoși; subțire; suman
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sărbătoare; scăpare; secuiesc; semicerc; sfînt; ceva sfînt; singur; spart; speranță; sprijin; susținere; șansă; ștrand; toaletă; tradiție; umflat; unire; vapor; vară; viață; veceu; de veceu; vîrcolac (1); 781/145/58/87/0 colibă: casă (190); adăpost (35); căsuță (31); locuință (24); cioban (23); paie (23); pădure (19); sărăcie (19); munte (14); bordei (13); cabană (13); cocioabă (13); lemn (12); cort (11); sărac (11); deal (10); sat (10); mică (9); cîine (8); pasăre (6); acoperiș (5); cîmp (5); cușcă (5); mare (5); natură
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vie; animal; antic; apă; arhaism; ascunzătoare; de aur; avere; baci; bine; bîrlog; bojdeucă; bol; bomboane; bordel; boschetari; bunic; bunica; bunici; cafenie; caiet; capre; cară; caraghioasă; casă bătrînească; casă de lemn; casă de vacanță; casă de stuf; căldare; cămăruță; cămin; cătun; ciobani; ciori; de cîine; clădire; coboară; colină; colivă; copii; copilăria mea; din crengi; cuib; dărăpănată; dărăpănătură; deasupra; disconfort; distracție; distrusă; dorință; dos; durere; eu; excursie; explorare; foc de tabără; frig; fum; gaură; grădină; harbuji; horn; hotel; hoții; iar; izolare; izolat; izolație
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); pomi (2); rampă (2); săniuș (2); stîncă (2); succes (2); țară (2); urc (2); văi (2); abis; aer curat; alergare; ambiție; amor; apus; arat; atitudine; baltă; bogăție; boltă; brad; bun; capră; capre; cădere; călătorii; căruță; ceva greu; ceva înalt; cioban; coastă; copac; copilărie; copoi; crimă; deal cu deal se-ajunge; dealuri; decan; deluș; denivelare; departe; depășire; dificil; dificultate; evoluție; excursie; formațiune montană; cu flori; geografie; greoi; greu de urcat; greutăți; hop!; iarba; iarnă; interes; izvor; înalt; înălțare; înclinat; îngust; întins
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); vară (2); absurd; aclamație; acoperămînt; acum; se află; alergie; animăluț; apă; aprobare; apucă; as; așa; baie; bairam; bătrînețe; bej; bluză populară; borangic; brodat; bună; bundiță; bunici; caldă; cana; o cană; căldură; cămașă națională; cămașă populară; cămașă tradițională; ceai; cere; cioban; ciocîrlie; ciupici; de cînepă; codiță împletită; colegi; colorată; concert; copac; costum național; costum tradițional; croșetat; cusută manual; datină; demult; dînsa; ele; emoție; etnografie; spre exemplu; facultate; fericire; fie; finuță; fir; folclor românesc; gelos; habar nu am; haine românești; hăinuță; hora
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
28); sacrificiu(15); mic(13); lînă(12); blîndețe(9); gingaș(9); ied(9); mîncare(9); alb(8); blană(7); creț(7); friptură(7); gingășie(6); inocență(6); jertfă(6); de Paște(6); frumos(5); nevinovăție(5); puritate(5); capră(4); cioban(4); drăgălaș(4); gustos(4); ieduț(4); milă(4); primăvară(4); pui(4); sărbătoare(4); blăniță(3); drăguț(3); firav(3); frigărui(3); oi(3); plăpînd(3); stînă(3); vițel(3); admirație (2); berbec(2); cîrlionți (2); copil(2); cumințenie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
alb; viață; voie bună; voioasă; voioșie; zi deosebită; zîmbet (1); 817/199/73/126/1 oaie: lînă (116); animal (114); blană (46); creață (41); brînză (39); miel (37); berbec (27); albă (25); creț (23); capră (20); neagră (19); lapte (15); cioban (12); Paște (10); alb (8); blîndă (8); mioară (8); turmă (8); pufos (7); cîmp (7); bălaie (6); carne (6); iarbă (6); stînă (6); vacă (6); Becali (5); proastă (5); caș (4); păr creț (4); mîncare (4); ovină (4); animale (4
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
adunătură; aer curat; aer proaspăt; agricultură; alai; amintire; apropiere; arhaism; armonie; ascuns; autenticitate; Bardar; bătrînesc; bătrînețe; bio; bîrfă; bogat; bogăție; Bucovina; bucurie; bunătate; cal; casa părintească; casă de vacanță; case cu hornuri; case pe pămînt; căldură; călduri; căsuțe; cerc; cetățeni; ciobani; colectivism; colibă; colină; coline; constrîngere; conviețuire; copil; cultură; dărăpănat; dealuri; distracție; drum neasfaltat; după; epocă; eroare; fascinat; fără; fără cîini; fericire; fermă; Florești; fluviu; frumusețe; frunză; fum; glod; grădină; guvern; hogeaguri; hram; imaginar; indiferență; interesant; istorie; îmi place; îndepărtat; județ
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
trăgaci; trînti; ținta; țintește; ucide; umple; ureche; cu urechea; urni; vine; vînătorul; vorbă; vrabie; vrea; vrere; zăvor; zbate; zgomot (1); 771/301/94/207/0 traistă: geantă (135); sacoșă (100); pungă (51); plasă (39); bagaj (26); mîncare (22); sac (18); cioban (15); poșetă (15); desagă (14); mare (13); plină (11); bani (9); cumpărături (9); merinde (9); ghiozdan (8); grea (7); țăran (7); veche (7); supărată (6); goală (5); lucruri (5); rucsac (5); torbă (5); bunica (4); geanta (4); pachet (4); Păcală
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Cantitativ era submediocru spre neglijabil, iar calitativ era anacronic, misionar pe toată linia; cât despre muzică, nu ne potriveam chiar deloc, închipuiți-vă că insista să mă iubească pe Macarena. Cred că știu și de ce, semăna leit cu unul dintre ciobanii care o cântă... Și asta nu e totul: piesa durează vreo patru minute, dar el era cu mult mai rapid. Avea niște finish-uri de o precocitate înspăimântătoare, nici nu mă mira că nevastă-sa apelase la altul. Recunosc totuși că
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
ce perfect redă limba noastră nuanțele penibilului!). Șaizeci de ani de frământări și agitație sterilă. Nu am câtuși de puțin complexul românesc al dezrădăcinării, dar mă gândesc uneori că aș fi fost mai aproape de adevăr dacă m-aș fi făcut cioban în sat, în loc să mă fâțâi prin orașul ăsta de saltimbaci” (438). De două ori mirare: orașul de saltimbaci nu-i altul decât Parisul în care a plecat să se salveze de minoratul românesc; cât despre complexul românesc al dezrădăcinării, cum
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ar fi fost un bun sihastru. De fapt, se hrănește din convingerea că vocația lui Ă ratată și abia astfel relevantă Ă era aceea de sihastru, de anonim pierdut în materie. De aici, regretele că nu a ajuns pădurar ori cioban, figuri care-i stârnesc admirația pentru că sunt opusul sterilității. Ratarea însăși, ca metodă de a ajunge la adevăr și de a crea sens, este opusul sterilității. Îl invidiază pe Wolf Aichelburg pentru că mai poate schimba din când în când, în
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
opusul sterilității. Ratarea însăși, ca metodă de a ajunge la adevăr și de a crea sens, este opusul sterilității. Îl invidiază pe Wolf Aichelburg pentru că mai poate schimba din când în când, în România fiind, o vorbă „cu câte-un cioban” (516); de asemenea, pe fratele său, că a înotat în Olt (255). De altfel, lui Aurel Cioran îi declară: „În alte condiții m-aș fi putut întoarce la Rășinari, sau mai bine la Șanta, să mă fac pădurar”. Tot de
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
dată când am prilejul să lucrez ceva cu brațele, e parcă m-aș întoarce la copilărie. Nu eram făcut să ajung un intelectual. Ce decădere! Mai bine m-aș fi făcut lăcătuș” (5 iulie 1971 Ă 167). În fine, lăcătuș, cioban, pădurar sau orice altceva în afară de ceea ce este. „În alte condiții m-aș fi putut întoarce la Rășinari, sau mai bine la Șanta, să mă fac pădurar”, spune într-un loc (6 octombrie 1974 Ă 254). Sau, iată: „șaizeci de ani
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
6 octombrie 1974 Ă 254). Sau, iată: „șaizeci de ani de frământări și agitație sterilă. Nu am câtuși de puțin complexul românesc al dezrădăcinării, dar mă gândesc uneori că aș fi fost mai aproape de adevăr dacă m-aș fi făcut cioban în sat, în loc să mă fâțâi prin orașul ăsta de saltimbaci” (11 iulie 1972 Ă 438). Cioban, tot ca expresie a întoarcerii la originar. E uimit la un moment dat de urarea „De s-ar putea suporta”, care-i reactivează fascinația
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
am câtuși de puțin complexul românesc al dezrădăcinării, dar mă gândesc uneori că aș fi fost mai aproape de adevăr dacă m-aș fi făcut cioban în sat, în loc să mă fâțâi prin orașul ăsta de saltimbaci” (11 iulie 1972 Ă 438). Cioban, tot ca expresie a întoarcerii la originar. E uimit la un moment dat de urarea „De s-ar putea suporta”, care-i reactivează fascinația în fața limbii române. Așa încât precizează: „Cu cât ești mai primitiv, cu atât ești mai aproape de înțelepciunea
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
care-i reactivează fascinația în fața limbii române. Așa încât precizează: „Cu cât ești mai primitiv, cu atât ești mai aproape de înțelepciunea originară, pe care civilizațiile au pierdut-o. Burghezul occidental e un dobitoc care nu se gândește decât la bani. Oricare cioban de la noi e mai filozof decât oricare intelectual de pe-aici” (6 aprilie 1972 Ă 181). În fine, să revenim la Dieppe și la avantajele muncii fizice. Tot lui Aurel Cioran îi scrie pe 16 aug. 1979: „Am petrecut o
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
salva. Nu are puterea, însă, de a merge până acolo: „Nu devii invulnerabil decât prin asceză, adică renunțând la tot. Doar atunci lumea nu mai poate nimic contra ta” (I, 60). Când civilizația înseamnă tocmai convenție socială, Cioran preferă anonimatul ciobanilor pe care, spune, “îi invidiam”, „iar acum îi invidiez mai mult ca oricând” (I, 62). Absolut singur pe litoralul de la Croisic pe care-l străbate până la Roche-Bernard, exclamă: „pământul fără oameni, în sfârșit” (I, 116). Dar abolirea eului vanitos nu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
înțeleg mai bine cu evreii români decât cu românii «propriu-ziși». La fel era încă în urmă cu treizeci și cinci de ani, înaintea neînțelegerii create de Iron Guard. Cu evreii, totul e mai complex, mai dramatic și mai misterios decât cu acești ciobani și țărani înglodați în soarta lor nefericită și totuși oarecare” (III, 150). O știm prea bine, Cioran se considera, metafizicește, un evreu. Îi place complicația, proximitatea abisului și se urăște pe sine cu ardoare. Altfel, nu o dată regretă el însuși
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
în soarta lor nefericită și totuși oarecare” (III, 150). O știm prea bine, Cioran se considera, metafizicește, un evreu. Îi place complicația, proximitatea abisului și se urăște pe sine cu ardoare. Altfel, nu o dată regretă el însuși că nu este cioban, un anonim, un ratat pierdut în propria tristețe neexplozivă. Vorbește cu Sanda Stolojan despre o cunoștință comună, un român numit Nenea. În patruzeci de ani petrecuți în Germania „n-a dat nimic”. Continuă Cioran: „Ce contează ș...ț. E un
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
izvor de energie. Și, pe acest fundament, al eșecului, se petrece poate chiar reconcilierea intimă dintre Cioran și propria țară. Nu spusese el că aparține unei nații pentru care eșecul este endemic?! Nu-și admiră el foștii prieteni rămași, asemenea ciobanilor din țara sa, niște anonimi?! Doar că Cioran are orgoliul eșecului. Iată ce spune: „I-am scris lui Arșavir că fără orgoliul eșecului viața ar fi aproape insuportabilă. ș...ț Cu toată sinceritatea, cred că nu există înfrângere mai gravă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
din basme dezleagă legăturile pământești și leagă viețile oamenilor: "Casa Morții era foarte mare și c-o mulțime de cuie în care erau atârnate câte un ghem; unele mari, altele mijlocii și unele de tot mici. Ce-s astea? întrebă ciobanul pe Moarte. Acestea sunt ghemele cu firul vieții fiecărui om. Când s-a mântuit firul, traiul omului s-a sfârșit și eu mă duc de-i ieu sufletul." 104 Casa-arhetip și spațiul mitic al casei construiesc o alteritate a umanului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dintr-un merișor de aur și născu o fată. Când se făcu mare, împăratul dede sfoară în țară că o va mărita numai după acela care-i va ghici semnele ei de pe trup. Printre ceilalți pețitori se înfățișă și un cioban, care zice: "Preamărite împărate și împărăteasă, fata măriilor voastre are soarele în piept, luna în spate și doi luceferi în cei doi umeri.""148 În imaginarul tradițional, legătura ontologică dintre ființa umană și ființa universală este prezentată, în literatura populară
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mai primitoare, legea ei fiind, de fapt, legea destinului: "Casa Morții era foarte mare și c-o mulțime de cuie în care erau atârnate câte un ghem: unele mari, altele mijlocii și unele de tot mici. Ce-s astea? întrebă ciobanul pe Moarte. Astea sunt ghemele cu firul vieții fiecărui om. Când s-a mântuit firul, traiul omului s-a sfârșit și eu mă duc de-i ieu sufletul."245 Creația populară din Bucovina, privită în devenirea sa, de la nucleul constant
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]