2,405 matches
-
își justifică astfel expansiunea continuă. De unde și teza internaționalismului* proletar, enunțată din 1917, și crearea în 1919 a Internaționalei Comuniste*, ale cărei secții sunt destinate să devină „batalioanele de fier” ale „Marii Revoluții Proletare Mondiale”. Totuși, această viziune mesianică se ciocnește repede de o realitate dezamăgitoare: diversele tentative de revoluție de inspirație comunistă - în Germania anilor 1919 și 1923, în Ungaria lui 1919 etc. - eșuează unele după altele și, din 1924, Stalin inversează prioritățile: de acum, URSS trebuie să se consolideze
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
putere" Doi factori stau la baza societății internaționale: unul este multitudinea, iar celălalt este antagonismul elementelor sale, națiunile individuale. Dorința de putere a unei națiuni poate intra în conflict cu dorința de putere a alteia - unele, dacă nu majoritatea, se ciocnesc în orice moment al istoriei - în două modalități diferite. Cu alte cuvinte, lupta pentru putere pe scena internațională se poate desfășura în două feluri. Modelul opoziției directe Națiunea A se poate lansa într-o politică imperialistă față de națiunea B, iar
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
aplicarea legilor sale națiunii vătămate, securitatea colectivă prevede aplicarea regulilor dreptului internațional de către toți membrii comunității de națiuni, indiferent dacă aceștia au suferit sau nu vătămări în acel caz particular. Eventualul agresor trebuie atunci întotdeauna să se aștepte să se ciocnească de frontul comun al tuturor națiunilor acționând colectiv și automat pentru apărarea dreptului internațional. Ca ideal, securitatea colectivă este fără cusur; este într-adevăr soluția ideală pentru problema aplicării dreptului în comunitatea de națiuni suverane. Dar cele două încercări care
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a individului și punctul ultim de referință pentru loialitățile sale laice. În consecință, puterea sa printre celelalte națiuni și menținerea suveranității sale sunt principalele preocupări politice ale individului în afacerile internaționale. Pe de altă parte, chiar acea putere și suveranitate, ciocnindu-se în condițiile civilizației moderne cu puterea și solidaritatea altor națiuni, este cea care primejduiește existența acelei civilizații și, odată cu ea, a statelor-națiune înseși. Astfel, de la sfârșitul războaielor napoleoniene, filantropii și politicienii au căutat, cu o frecvență și o intensitate
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
multe forțe care se întâlnesc direct sau indirect (echilibrul poate fi stabil sau oscilant în jurul unui punct pentru o perioadă de timp), în aceste situații apărând configurații hibride; situația de clivaj, de conflict, apărută mai ales atunci când forțele fundamentale se ciocnesc sau când forțe arbitrare sunt impuse organizației din afara ei; situația de conversie a configurațiilor structurale ca urmare a schimbării intervenite în interiorul forțelor din cadrul organizației sau ca fiind necesitată de factori din exteriorul organizației (de exemplu, pentru a face față unor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Exxon: așa nu În noaptea de 24 martie 1989, imensul vas petrolier Exxon Valdez naviga adânc în apa golfului Prince William Sound cu o mare încărcătură de petrol 85 87 brut scos din sondele din Alaska. Dintr-o dată, s-a ciocnit de niște roci, s-a spart și a vărsat mase de petrol în mare. Așa a început unul dintre cele mai grave accidente ecologice din istorie - și o performanță în PR atât de neinspirată încât publicul a perceput compania Exxon
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
munca lor perspectivele antropologică și didactică. Astfel, Sylvie Loslier a selectat romane a căror intrigă este pusă În mișcare de relația cu celălalt și care permit Înregistrarea sentimentelor trăite de personaje ale căror culturi se amestecă, se Întâlnesc sau se ciocnesc (Loslier, 1994). În ceea ce o privește pe Monique Lebrun, ea s-a interesat mai cu seamă de literatura imigrației din Québec și de implicațiile pedagogice ale acesteia la nivelul orelor de franceză din ciclul secundar (Lebrun, 1997). Concepția pragmatică. Aceasta
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
materiale. Ele se lovesc de principii de mobilizare concurente. În cadrul astfel delimitat, cultura poate fi definită În două moduri: pentru unii, este un dat care se impune agenților, iar pentru ceilalți, o construcție artificială. În primul caz, diferitele naționalisme se ciocnesc Între ele, fiecare dorind să-și zdrobească rivalele. În al doilea caz, se poate observa o emulație. O ciocnire frontală. După Miroslav Hroch, națiunile au o existență obiectivă și există independent de orice voință umană. Dificultatea constă În faptul că
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ingenioase pentru a sublinia o identitate națională preexistentă și a provoca o ciocnire cu identitățile concurente. Culturile sunt În Întregime fabricate și pot fi adaptate În continuare. Referințele identitare a căror construcție o permit mai curând se combină decât se ciocnesc: fiecare naționalism se definește și se redefinește fără Încetare În raport cu concurenții săi. Relațiile interculturale sunt totuși privite ca o rezultantă: culturile intră În contact prin intermediul naționalismului. Este posibilă și inversarea perspectivei, caz În care consideră că aceste relații se stabilesc
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
oricărui control, ele constituie totuși un factor precumpănitor (Geertz, 1963). Dincolo de trăsăturile lor distinctive, abordările socio-biologistă și primordialistă descriu naționalismul ca pe o modalitate de apărare și de consolidare a unui spațiu cultural bazat pe caractere Înnăscute. Mobilizările se vor ciocni inevitabil, ca niște monoliți ale căror traiectorii se intersectează la un moment dat. Deși postulează și el existența unor trăsături identitare de neșters, Ernest Gellner efectuează o analiză mai suplă: el vede În naționalism nu o expresie spontană și uniformă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
povestirii vor fi examinate, totuși, în Capitolul 4. Pentru a descrie istoria, trebuie să adoptăm un mediu de comunicare cum este limbajul. Însă noțiunea de istorie neșlefuită, neprelucrată, „ne-esteticizată”, ce stă la baza narațiunilor organizate și șlefuite de care ne ciocnim mereu, tinde să trateze materia primară a narațiunii ca independentă de mediu. Terminologia introdusă de Chomsky (1957; 1965) pentru explicarea relațiilor sintactice dintre propozițiile de bază și cele mai complexe, ca și a modului în care ultimele provin din primele
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
onomastice oficiale în care nu sînt numele noastre românești. Și atunci copilașii de români vor deveni, în loc de Ion, Ana, Elena etc., Ivan, Hana, Olena... Iar cei din noi care am încercat să ne restabilim numele schimonosite pe timpul sovieticilor ne-am ciocnit de atîtea opreliști, fiind supuși la atîtea umilințe, că puțini am avut forța să rezistăm pînă la capăt, adică să ne vedem numele scris corect pe pașaport“ <footnote Mircea Pilat, Dreptul la identitate onomastică, în „Plai românesc“, Cernăuți, mai 1999
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
unchiul și tatăl mei Structurile cu posesiv admit două lecturi: (i) posesivul are ca domeniu semantic doar ultimul conjunct, cel cu care se acordă, ca în (245); (ii) posesivul are ca domeniu semantic sintagma coordonată (ambii conjuncți). (245) M-am ciocnit cu un camion ieri, când mă întorceam de la mare. Camionul și autoturismul meu nu aveau asigurarea la zi. Situația este comparabilă cu cea de la genitiv: (246) camionul și autoturismul firmei - nici aici nu există o marcă pentru a arăta că
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
așa cum doresc celor dragi din jurul meu, mamei, tatălui meu și lui Gabi, în primul rând sănătate robustă care va atrage după ea bucurii. Să fie un an bun, dorit și așteptat. La mulți ani!, încă odată. Aș vrea să putem ciocni un pahar împreună de șampanie. Ne rezervăm această plăcere de la distanță numai în noaptea de răscruce de timp. Am să ciocnesc deci pentru dumneavoastră de acolo, unde am să mă aflu. La mulți ani și pentru Mariana! Doresc împlinirea gândurlor
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
ea bucurii. Să fie un an bun, dorit și așteptat. La mulți ani!, încă odată. Aș vrea să putem ciocni un pahar împreună de șampanie. Ne rezervăm această plăcere de la distanță numai în noaptea de răscruce de timp. Am să ciocnesc deci pentru dumneavoastră de acolo, unde am să mă aflu. La mulți ani și pentru Mariana! Doresc împlinirea gândurlor ei, deplină sănătate și o eventuală întâlnire în noul an care vine. Poate că la vară tot ne vom vedea, dacă
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
ce vor putea veni, cele mai bune gânduri, împreună cu urările mele de viață lungă în deplină sănătate fizică și psihică, alături de toți cei dragi ai lor. Vă doresc petrecere frumoasă, și sufletește voi fi și eu prezent la reuniunea Dv. - ciocnind cu ai mei un pahar de vin - pentru toți foștii mei elevi, ce vor fi prezenți la 27 VI la D-voastră acasă. Cu cele mai bune gânduri și cu alese sentimente vă îmbrățișez cu toată afecțiunea - în speranța că
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
după un conflict militar, focurile de armă au încetat, lupta pentru viață, pentru mai bine și pentru progres, nu a încetat niciodată. Lupta în domeniul informativ nu cunoaște perioade de stagnare decât atunci când nu vor mai exista interese ce se ciocnesc. În acest domeniu nu există decât variațiuni de intensitate, pe linii de eforturi. De acest lucru trebuie să fim convinși, mai ales că toată activitatea este bazată pe elementul OM. Prin om se caută, prin om se obține. De mic
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Ratacind în lume, omul, Bate-o cale încurcata, Se lovește că atomul De orbita-i ferecata. Se ciocnește, se distruge, Dar tot speră și visează, Unde el va mai ajunge, Viața lui se tot scurtează. Merge-n sus, ajunge jos, Într-o căzătura lină, Nimic nu-i este de folos, Coborând în neagră țină. Capul doar și-1
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93306]
-
un cîrd de gîște, cireada, cu mașina Aro la întors fînul, la coasă în căruță, inflexiunile patetice, vorbim două studente pe tot vagonul! aeroport militar, avioane, elicoptere fără camuflaj, 25-30 de aparate descoperite, INTERVENȚIE ÎN TEXT Două dintre avioane se ciocnesc și se prăbușesc, joi seara, 26 august 2004, la televizor. Piloții se salvează prin catapultare. SFÎRȘITUL INTERVENȚIEI ÎN TEXT Cheile Turzii dilatate în infrastructură, debușeul spre Turda, Cîmpia Turzii stație și oraș satelit, mamă și fata Vreau la Geam, terasamentul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și de cîmpii înădușiți în el; (2) botezul, prea stinsa apă a profanului, mereu pregătită și la el nu ajunge, "Company International Ro" pe al doilea camion, duce lunca în ras cu unda, a văzut la desene animate, hai să ciocnim! dă să ciocnim! scurge direct prin amintire, ultimul drum, ca și băutura, moartea, să redea cele date în suflet, Gălăuțași/Galócás, era Gălăuțaș! stă bine în tupeu, ce bine stau cu stomacul! "Colemn Gălăuțaș SA", Consiliul Local Gălăuțaș oficial, biserica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
înădușiți în el; (2) botezul, prea stinsa apă a profanului, mereu pregătită și la el nu ajunge, "Company International Ro" pe al doilea camion, duce lunca în ras cu unda, a văzut la desene animate, hai să ciocnim! dă să ciocnim! scurge direct prin amintire, ultimul drum, ca și băutura, moartea, să redea cele date în suflet, Gălăuțași/Galócás, era Gălăuțaș! stă bine în tupeu, ce bine stau cu stomacul! "Colemn Gălăuțaș SA", Consiliul Local Gălăuțaș oficial, biserica lemnul nou în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
zguduit serial fragila ordine democratică postdecembristă în curs de consolidare. Zvâcnirile socio-politice ieșite la suprafață cu ocazia primei mineriade din ianuarie 1990 au luat o coloratură etnică în martie același an la Târgu Mureș, unde românii și maghiarii s-au ciocnit violent în confruntări stradale (vezi secțiunea următoare despre acest subiect). Inflamată de declarațiile naționaliste emise și de autoritățile centrale, conflictul etnic consumat la Târgu Mureș a fost invocat ca pretext de către Consiliul Provizoriu de Uniune Națională (noul organism de conducere
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
se ocupă de problemă, fără însă a vrea să o ducă la înde-plinire, pentru că știu că unele rezultate ar putea fi contrare intereselor lor: prea conflictuale pentru raporturile în interiorul guvernului sau între guvernanți și grupurile sociale, contraproductive pentru obiectivele lor, ciocnindu-se cu alte politici publice considerate mai impor-tante, mai puțin costisitoare, mai rentabile. Ar putea fi și faptul că în chiar spațiul autorității politice se dezvoltă divergențe care determină dezvoltarea unor politici publice și reculul altora, accelerarea unora și încetinirea
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
în textul său din volumul despre presa studențească 16; a mai povestit Alexandru Călinescu 17, în același volum, de ceea ce li s-a întâmplat cu cenzura în acel număr în care l-au pus pe prima pagină pe Ceaușescu cum ciocnește un pahar de șampanie cu Ștefan cel Mare. D. T.: A fost una dintre cele mai grele încercări ale vieții de președinte ASC. Dați-mi voie să folosesc sprijinul statului român, care mă ajută foarte mult să pun în ordine
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
primului număr al revistei Opinia studențească apărut la Revoluție, 22 decembrie 1989 Prima pagină a primului număr al revistei Dialog, fostă Alma Mater, aprilie 1976 Prima pagină a revistei Dialog ce a publicat tabloul lui Dan Hatmanu, ce înfățișează cuplul Ceaușescu ciocnind o cupă de șampanie cu Ștefan cel Mare Prima pagină a Raportului unui ofițer de Securitate realizat în urma ședinței din 16 noiembrie 1982 cu liderii PCR și UASCR pe Centrul universitar Iași ce a avut ca temă publicarea de către revista
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]