4,982 matches
-
și galbene sau albastre, după culorile steagului românesc În Sâmbătă Mare era ziua în care se pregăteau aceste bunătăți, astfel încât să nu fie mare timpul până când le vom gusta, căci ispita era mare pentru noi! Pentru că nu aveam cuptor, mama cocea la bunica dinspre tata, căreia îi purtăm și acum o amintire deosebit de frumoasă, mai ales pentru două lucruri: la Paști ne făcea în tăvițe mici, special, cu diferite modele, câte un cozonacel și o păscuta ca niște jucării, iar toamnă
PASTILE COPILARIEI MELE de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378748_a_380077]
-
vindeau/ Mă apărau și mi se lipeau/ Sub reflexele fulgerului” (Singur). Într-o ipostază surprinzătoare, întâlnim ca într-o fabrică secretă a elementelor, întocmai „Rădăcinile cuvântului”, prin prisma unei proiecții curajos de lucidă: „Acolo unde adâncul domină suprafața/ Brazda se coace precum pâinea-n cuptor.// Nopțile se prăbușesc una peste alta/ În fața zidului vopsit cu răsuflare.// Păsările pășună și se așează sub cer/ Cântecele lor sperie liniștea.// Când se trezește în zori poetul din vis/ Pe fereastră stă așezat cu zeitatea
DANIEL MARIAN DESPRE VIOLETA ALLMUÇA IDENTITATE ȘI SENSIBILITATE POETICĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377703_a_379032]
-
două zile îți tot povestesc.... - Ce dacă! ...mai spune o dată.... Poate ai uitat ceva... sau pe cineva.... Tot am impresia că nu ai terminat povestea.... Vreau să îmi mai bucur sufletul ..... -Bine... îți spun.... -În Satul cu Profesori s-au copt prunii și magiunul da în clocot.... Referință Bibliografica: SATUL CU PROFESORI / Mirela Penu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1479, Anul V, 18 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mirela Penu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
SATUL CU PROFESORI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377732_a_379061]
-
în casă, străduindu-mă să nu îl supăr! Eu is taranca, ca moșii mei,. Am săpat pământul și am crescut animale. Am stat în casa asta cu cerdac, m-am îmbrăcat cu ileacă și batic, am țesut velințe și am copt cozonaci ! Da' ce mai sunt copiii mei? Că nici nu știu ...! Față e măritata peste două sate da se duce la oraș, la muncă;Costică, al mijlociu , e profesor , ca tare i-a plăcut cartea ! Da e tocmai la București
CIOBURILE de MIRELA PENU în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377735_a_379064]
-
din 18 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Un cântec statornicit la inimă , menit a-i fi lumină și alinare inimii, tempereză trecerea vremii și n-o lasă pradă anilor. Roadele lui sunt dulci și parfumate pentru că ramurile pe care se coc sunt umbră a sânului. Fiecare cântec asemănat cu mângâierea e un pârâiaș ce curge din izvor cosmic în fântâniță sufletească, nimic nu e în sine din omenescul material, ci totul din duh! Miliarde de astfel de pâraie brăzdează lumea. Cine
SERGIU CIOIU. ROMÂNIA DIN CONŞTIINŢA ARTISTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377753_a_379082]
-
Acasa > Strofe > Atasament > CASTANE Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1765 din 31 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului CASTANE Cu candelabrul lor, în primăvară, Au luminat plimbările-nserării Și au chemat, din depărtarea zării, Iubirile care s-au copt în vară. Au alungat nemărginirea mării Și nopțile când luna n-o s-apară, Au refuzat durerii să ne doară, Iar lacrimii nu i-au dat gustul sării. Tăria lor, din frunze până-n trunchi, Le-a dat putere în furtuni, sărmanii
CASTANE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377784_a_379113]
-
m-am îndrăgostit! Privește și tu! E atât de blondă și are pielea atât de lucioasă... - Pare foarte zemoasă, recunoscu viespea. - Aș face orice să ajung în coș alături de ea, gândi mărul cu voce tare. - Încă nu ești suficient de copt ca să poți ajunge pe o masă, îl atenționă viespea. - Dar ce să mă fac? Nu vezi că ard de dor? - E drept că ești cam roșu, dar nu ești suficient de dulce. Cel puțin nici pe jumătate cât de dulce
IUBIRE DE TOAMNĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377788_a_379117]
-
partea lovită, așa că, ajunse la coșul de gunoi înainte chiar de a mai arunca o ultimă privire spre multiubita lui. Înfuriată, viespea se aruncă să o înțepe pe trufașa din cauza căreia mărul sfârșise atât de nedrept, chiar înainte de a se coace. Se lovi cumplit și își rupse frumosul ei ac. Alunecă amețită de-a lungul mesei, apucând să-i șoptească vântului care intrase pe fereastră: - Era o pară din plastic. Referință Bibliografică: IUBIRE DE TOAMNĂ / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN
IUBIRE DE TOAMNĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377788_a_379117]
-
de la Iosif II începînd și până sub absolutismul lui Francisc Iosif, era și este pus în cestiune în urma acelor veleități manifestate pe atunci de partidul roșu. Marele Cavour al României uitase, se vede, că ideile cele mari nici nu se coc peste noapte, nici nu se abat din rădăcina lor. Ideea uniunii românilor sub un singur sceptru e, precum am relevat-o și altă dată, o veche idee austriacă, concepută în ultimii ani ai domniilor noastre naționale, imediat înaintea venirei fanarioților
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nimic din toate astea lucrurile i se par ușoare; dar cine știe cât de puțină istorie acela vede că toate astea nu pot duce decât la pieire. Auzi politică făcută de Fundescu și Costinescu? Dar urmărit-au vrodată să vază cum se coc marile acte politice? Știu ei, de ex., de când a-nceput a se-nchega războiul din 1870? Din timpul lui Richelieu. Știu ei de când s-a zămislit scoaterea Austriei din Imperiul Germanic? Din vremea lui Francisc I, regele Franței. Știu ei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lui baron. Între noi vorbind, la ce-o fi existând "Presa"? Stil n-are, limba n-are, știință politică n-are; ce foc o mai fi căutând să încurce lumea? Cât mai era în fiertul cestiunii Afganistanului, cât se mai cocea predarea Dulciniului "Presa" tot mai avea de furcă. Acu i s-a isprăvit lâna din fuior și se leagă de opoziție. Nu-i bună-bucuroasă c-o lăsăm în pace să se intereseze de Abdurraman și de voievodul Plamenaț, mai trebuie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care vorbea Hegel, un principiu în care e circumscrisă viața omului, care "în parte conservă, în parte transfigurează". Dar fiind un "circuit de etape" acest fruct nu-i aparține "poporului care l-a zămislit și l-a făcut să se coacă; dimpotrivă, el se transformă pentru acest popor într-o băutură amară... Să renunțe la această băutură nu poate căci este însetat la nesfârșit de ea, iar a gusta din această băutură este pieirea sa, dar, totodată și zorii unui nou
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Corsoriul lui Horea și Cloșca, poema comică Luca Pescereanul. După moartea sa apare un număr al revistei Familia închinat "Memoriei lui D. Sfura" (nr. 43/26 oct. 7 nov. 1867), în care Iosif Vulcan adaugă patru poeme: Grânele vara se coc, Cătră lună, Amorul și Mai turnați-mi!. Cantabilitatea și fluiditatea limbii lor le-a făcut să fie cunoscute în epocă multe fiind puse pe note. Cele mai "populare" au fost: Fata Română, Grânele vara se coc, Mai turnați-mi!, Rămas
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
poeme: Grânele vara se coc, Cătră lună, Amorul și Mai turnați-mi!. Cantabilitatea și fluiditatea limbii lor le-a făcut să fie cunoscute în epocă multe fiind puse pe note. Cele mai "populare" au fost: Fata Română, Grânele vara se coc, Mai turnați-mi!, Rămas bun, Chilia studentului, Eldorado, Primăvara, Las'să fiu acela eu. Un cântec preferat de Eminescu: Cântecul Mai turnați-mi! (cunoscut și dintr-o variantă publicată în Foaie pentru Minte, Inimă și Literatură cu titlul La vinu
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
magicieni și, totodată, distrugători ai vremii noastre, un descătușător al rîsului exploziv... El se prăpădește de rîs, văzîndu-și casa sărind în aer. Mi-am dat seama de asta cu o claritate neliniștitoare, văzînd una din așa-zisele comedii intitulată: "Chaplin coace cu dinamită"." Dacă Jünger se întîlnește întîmplător cu umorul, în schimb Freud se ocupă de categorie sistematic. În studiul din 1905, debordînd de vorbe de spirit, auzite sau produse de savant însuși, iată una, relatată de Heine și avîndu-l protagonist
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
340 Apoi Urizen se-așază jos pentru odihnă, si toti fiii săi trudiți Pe paturi se-odihnesc; beau, cîntă, văd vîlvătăile Lui Orc; cu bucurie văd recolta omenească răsărind. Și un răstimp în dulce tihna și-l petrec, pînă se coace recolta întreaga. Și Iată, că Luna secerișului, Ahania își azvîrli veșmintele-i de moarte; 345 Le-nfășură cu grijă, în tăcere, si mădularele-i care se luminau Se îmbăiară-n șipotul cel limpede al stîncii; apoi din peștera-i întunecoasa
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
un fel de evaziune, dar o evaziune din interior mai spre interior. Nici un fel de contact cu realul nu-i posibil, în cazul acestor personaje. Or, nici înstrăinarea, nici evadarea nu pot fi concepute în afara unui contact cu realul. DINA COCEA: Nu sînt de părere că acea replică finală este o găselniță. Mi se pare că este însăși cheia piesei. Această ultimă replică, lapidară, adună tot sensul piesei, esența ei. GEORGE BĂNICĂ: Mă bucură faptul că piesa oferă atîtea interpretări. Cineva
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
deveniri. Se-nțelege, vorbim despre agresiunea care clatină pentru a stabiliza, de dezechilibrul purtător al unui alt echilibru ce va fi într-un raport fidel cu exteriorul și interiorul nostru. Iar cînd criza de evoluție, de creștere se va fi copt, adică atunci cînd mijloacele de interpretare și rezolvare a vieții se vor fi perimat iar cele care ne-ar trebui nu există încă, fostul echilibru își va reclama agresiunea, dezechilibrul de care are nevoie. Ingerința, intruziunea este o agresiune aplicată
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
În acest dimpreună umblet, ambii parteneri se Îmbogățesc și se fericesc: el prin tine, și tu prin el. Nu aș spune că unul e mai privilegiat În fața marelui adevăr decât celălalt. Nu cred că magistrul e mai „deștept” sau mai „copt” decât Învățăcelul lui. Și chiar dacă ar fi o denivelare În acest sens, aceasta e relativă și trecătoare. Nu În asta ar consta particularitatea operei de formare. În fapt, se ascunde aici o tainică dinamică a dăruirii și a primirii, În
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
echivalentul unei dughene de pe la noi. Ni se dă de Înțeles că e un Însemn culinar al locului, o delicatese, mai ales dacă ținem cont și de prețul destul de piperat al produsului. E un fel de turtă cu povidlă din perje, coaptă pe plita Încinsă, pe care o făcea bunica prin Postul Mare. Și mergem În căutarea marelui miracol: un crâng plin cu vrăbii! Lucru rar, de care nu dispui În nici un caz la tot pasul, mai ales În marile aglomerări urbane
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
domestic, dar destul de intens și cu o consistență destul de paradoxală, dacă e să ne raportăm la acele vremuri și avatarurile ei. Nici un Însemn exterior, „societal” nu anunța ceea ce se petrecea. În schimb, În casele noastre, se petreceau multe... „Tu unde coci pasca?”, „Ți-e bun cuptorul?”, „Aș putea să vin la tine?”, „Îți dau și ție niște vopsea pentru ouă!”, „Unde ai găsit cacao?”, „Mergi diseară la denie?”, „Cumpără-mi și mie niște lumânări din ceară curată!”, „Când tragi vinul din
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
multă agitație În sat În ultima zi a anului. E un alt sat și alți oameni. Și un timp aparte. Dimineața caut să o ajut pe mama la treabă; mă pune să am grijă de focul din cuptorul din spatele casei. Coace mama colaci cu zecile. Vreo trei cuptoare. Și ce buni sunt colacii scoși fierbinți și rumeni din cuptor... Cum se desprind șuvițele din ei, ce miros și ce gust! Dar nu uiți și de ai tăi, cu care ai pus
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
prea fragile pentru a putea supraviețui unei liberalizări totale a societății, în sens occidental. "Țara are nevoie încă de decenii de stabilitate pentru a păși înainte. Sperăm să-i lăsăm moștenire lui Reza (fiul primul născut al șahului) un stat copt pentru democrație." Evenimentele festive au focalizat atenția maselor protestatare și, prin urmare, au fost departe de a calma cât de cât spiritele din interior și valul de critici venite din exterior la adresa monarhiei. Libertățile politice erau suprimate în continuare. O
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
germane la ONU, neformulată explicit până atunci. Fusese citată și propunerea română mai veche de denuclearizare a Balcanilor, care în contextul inițiativelor recente latino-americane avea un sens mai proaspăt. Inițiativa română privind Tineretul, condusă în Comisia a treia de Dina Cocea, fusese adoptată cu brio. Delegația română cuprindea juriști de seamă, ca profesorul Traian Ionașcu, pe eminentul diplomat Corneliu Bogdan, mulți diplomați tineri care aveau deja în geantă bastonul de ambasador, funcție în care vor excela în deceniile următoare Ion Datcu
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
scrutează epoca, atât de plină de contraste, cu amuzament, dar și cu luare-aminte. Se desfășoară, în comediile lui, o panoramă diversă, moravuri și năravuri fel de fel, cu apariții de toată nostimada. Apar, astfel, ișlicari ruginiți și filfizoni nu tocmai copți la minte, cu ambetări cosmopolite (Iorgu de la Sadagura sau Nepotu-i salba dracului), ciocoi (Lipicescu, din Boieri și ciocoi), tombatere ostile oricăror înnoiri (Bârzoi, din Chirița în provincie), latiniști pedanți (Galuscus, din Rusaliile în satul lui Cremine), postulanți (Millo-director sau Mania
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]