13,334 matches
-
remarcat anterior, politica externă a statelor poate fi afectată de procese psihologice implicate în raționamente individuale și luarea deciziei, precum și de conținutul sistemului de convingeri (Ibidem). O serie de cercetări în psihologia socială s-au soldat cu rezultate importante: Abilitățile cognitive ale indivizilor în vederea procesării informației sunt limitate; percepțiile asupra mediului care îi înconjoară sunt influențate de convingeri prestabilite și probe obiective; indivizii pot recurge la „scurtcircuite” euristice sau cognitive în loc să urmeze regulile raționale de luare a deciziilor; și acestea, la
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cercetări în psihologia socială s-au soldat cu rezultate importante: Abilitățile cognitive ale indivizilor în vederea procesării informației sunt limitate; percepțiile asupra mediului care îi înconjoară sunt influențate de convingeri prestabilite și probe obiective; indivizii pot recurge la „scurtcircuite” euristice sau cognitive în loc să urmeze regulile raționale de luare a deciziilor; și acestea, la rândul lor, pot genera diferențe substanțiale între percepțiile persoanei și „lumea reală” (Ibidem, pp. 17-18). Drept urmare, în literatura de specialitate se folosește termenul de „raționalitate limitată” (introdus de Simon
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
psihologice care generează percepții distorsionate și pe consecințele acestora asupra deciziei de declanșare a conflictului militar. O contribuție importantă în înțelegerea proceselor psihologice au avut-o teoriile cu privire la imagini, stereotipuri și prejudecăți, și, nu în ultimul rând, teoriile cu privire la disonanță cognitivă și consistență (vezi Jervis, 1976, pp. 58-113). Astfel, imaginea de adversar, prejudecăți și stereotipuri cu privire la intențiile agresive ale unei națiuni sau ale unui stat pot afecta toate, în mod decisiv, felul în care un factor decident interpretează informația și ia
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ale unui stat pot afecta toate, în mod decisiv, felul în care un factor decident interpretează informația și ia decizia de a porni sau nu un război. De asemenea, un alt factor care merită luat în considerare ar fi disonanța cognitivă dintre viziunea liderilor politici asupra lumii și „realitatea” de pe teren, care i-ar putea predispune pe ultimii, în încercarea reduce „ambiguitatea intolerabilă”, să recurgă la soluții implicând aplicarea violenței față de terți (Dougherty și Pfaltzgraff, 1971, pp. 224-230). La nivelul individual
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
renunțarea la activități și înlocuirea lor cu unele pozitive precum participarea la viața comunitară, comportamentul activ, integrarea socială, educațională. Tehnicile folosite sunt: desensibilizarea sistematică, tehnica aversivă, tehnica inhibiției condiționate, sugestia prin condiționare negativă, intervenția paradoxală, metoda stopului în gândire. Orientarea cognitivă (reprezentanți: A.T. Beck, A.J. Rush) își are originea în filosofia stoicilor greci ce accentuau rolul judecății persoanei asupra unui comportament. Această abordare terapeutică se axează pe rolul lucidității conștiinței, al capacității de testare a realității. Persoana este determinată
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
o dă realității lucrurilor, faptelor și evenimentelor. Durerea și suferința psihică nu sunt determinate de anumite lucruri exterioare, ci de judecata noastră asupra evenimentelor la care participăm și care ne afectează. În cazul bolnavului de SIDA, se încearcă prin terapia cognitivă să se realizeze o anumită dezimplicare și distanțare față de fenomen, să se disocieze reacția emoțională de situație, prin controlul gândirii și printr-o analiză de conținut a propriilor cogniții. Acest tip de terapie este de factură pedagogică, corectivă (Lisievici, 1999
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
distanțare față de fenomen, să se disocieze reacția emoțională de situație, prin controlul gândirii și printr-o analiză de conținut a propriilor cogniții. Acest tip de terapie este de factură pedagogică, corectivă (Lisievici, 1999). Copilul seropozitiv prezintă distorsiuni masive ale triadei cognitive. Cognițiile negative față de sine sunt: autoculpabilizarea, depresia, autoevaluarea negativă, indezirabilitatea, incapacitatea de a-și atinge scopul. Cognițiile negative față de lume sunt: perceperea lumii ca fiind epuizantă, ostilă, izolare, stigmatizare, neînțeles de ceilalți copii. De asemenea, copiii bolnavi nu sunt acceptați
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
și evaluarea negativă a viitorului, expectațiile anxiogene, umilitoare, elemente asupra cărora trebuie intervenit. Acum apar lipsa de speranță dată de inexistența tratamentului, gândirea suicidară, așteptarea morții. Procesul terapeutic se realizează prin identificarea și evaluarea cognițiilor eronate, prin dezvoltarea unor scheme cognitive mai flexibile, mai realiste, prin schimbarea modului disfuncțional de gândire. Abordarea nondirectivă (reprezentant: C. Rogers) se bazează pe faptul că noi avem capacitatea de a ne înțelege propriile probleme și pe faptul că avem resursele necesare pentru a le rezolva
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
ca singurătatea, stigmatizarea, lipsa de speranță. Dintre tehnicile cele mai întâlnite sunt: interpretarea rolului, inversarea rolului, tehnica improvizării spontane. În practica terapeutică realizată în cazul copiilor seropozitivi cele mai eficiente orientări s-au dovedit a fi cea behavioristă și cea cognitivă, acestea putând fi utilizate fără rezerve datorită lipsei de limitare și de restricție în tratarea, susținerea acestei categorii de clienți. Consilierea acestor copii se face de cele mai multe ori în mediul familial. Dinamicile și schimbările familiale (vârstă, roluri, relații etc.) impun
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
superioară a datelor” și al seminariilor de Statistică de la secțiile Sociologie și Asistență Socială. A realizat primul site de statistică socială în limba română, disponibil la adresa http://statistica sociala.tripod.com. Domeniile de interes sunt metodologia cercetării și statistică, psihologia cognitivă, psihologia personalității și psihologia diferențială, iar ca domenii de competență: statistica, Eul în cogniția socială, autoreglarea comportamentală și relația profesor-elev. E-mail: afsava@socio.uvt.ro Cristian POPESCU este asistent asociat al Catedrei de Psihologie din cadrul Facultății de Sociologie și Psihologie
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
profesiunile. După 1989, în universități, departamentele de psihologie au fost redeschise, numărul studenților de atunci cunoscând o creștere vertiginoasă. S-au redeschis institutele de cercetare, au fost create altele noi (la Iași, Cluj, Timșoara) în domeniul psihologie aplicate, sociale și cognitive. Din cele 16 Universități, de stat sau particulare, în care sunt pregătiți psihologi, specialiști în psihologia muncii și organizațională sunt formați doar în cele patru mari centre (București, Cluj, Iași și Timișoara), aici funcționând și cursuri postuniversitare de aprofundare sau
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
întrebările bazate pe o orientare prospectivă (.51 vs. .39) iar validitatea concurentă a interviurilor este mai mare decât validitatea predictivă a acestora. În raport cu validitatea de construct, cercetările au identificat faptul că interviurile structurate care se raportează la post măsoară factorii cognitivi cum ar fi: abilitățile cognitive (Huffcutt, Roth și McDaniel, 1996), cunoașterea tacită (Harris, 1998) sau cunoașterea postului pe când interviurile nestructurate măsoară, în special, abilitățile sociale și aspecte ale personalității. Schmidt și Hunter (1998) consideră că interviurile, ca metodă de selecție
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
prospectivă (.51 vs. .39) iar validitatea concurentă a interviurilor este mai mare decât validitatea predictivă a acestora. În raport cu validitatea de construct, cercetările au identificat faptul că interviurile structurate care se raportează la post măsoară factorii cognitivi cum ar fi: abilitățile cognitive (Huffcutt, Roth și McDaniel, 1996), cunoașterea tacită (Harris, 1998) sau cunoașterea postului pe când interviurile nestructurate măsoară, în special, abilitățile sociale și aspecte ale personalității. Schmidt și Hunter (1998) consideră că interviurile, ca metodă de selecție, măsoară o combinație de: experiențe
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Roth și McDaniel, 1996), cunoașterea tacită (Harris, 1998) sau cunoașterea postului pe când interviurile nestructurate măsoară, în special, abilitățile sociale și aspecte ale personalității. Schmidt și Hunter (1998) consideră că interviurile, ca metodă de selecție, măsoară o combinație de: experiențe, abilități cognitive, abilități specifice și aspecte ale personalității, cum ar fi conștiinciozitatea. Dezvoltarea tehnologiei a permis realizarea unor noi forme de interviuri. Schuler (1989) a dezvoltat un tip de interviu multimodal care cuprinde patru părți: auto-prezentare, întrebări vocaționale, întrebări biografice și întrebări
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
multe persoane (Pitariu și Albu, 1996). Un test are o valoare diagnostică sau predictivă atunci când el este capabil să servească drept indicator al unui anumit aspect comportamental (Pitariu, 1983). Încă de la începutul cercetărilor în domeniul selecției de personal, testarea abilităților cognitive generale a fost una dintre cele mai importante metode folosite pentru a diferenția candidații la un post și de a prezice performanța în muncă. Evaluarea abilităților specifice (cum ar fi componente ale abilităților cognitive generale) nu cresc puterea predictivă a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
domeniul selecției de personal, testarea abilităților cognitive generale a fost una dintre cele mai importante metode folosite pentru a diferenția candidații la un post și de a prezice performanța în muncă. Evaluarea abilităților specifice (cum ar fi componente ale abilităților cognitive generale) nu cresc puterea predictivă a testării abilităților cognitive generale, așa cum arată studiile recente (Olea și Ree, 1994; Ree, Earles și Teachout, 1994). Testele clasice de evaluare a abilităților s-au concentrat pe diferite competențe individuale care scot în evidență
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
fost una dintre cele mai importante metode folosite pentru a diferenția candidații la un post și de a prezice performanța în muncă. Evaluarea abilităților specifice (cum ar fi componente ale abilităților cognitive generale) nu cresc puterea predictivă a testării abilităților cognitive generale, așa cum arată studiile recente (Olea și Ree, 1994; Ree, Earles și Teachout, 1994). Testele clasice de evaluare a abilităților s-au concentrat pe diferite competențe individuale care scot în evidență inteligența subiectului. Acești factori, denumiți acum inteligență fluidă, inteligență
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
studiile recente (Olea și Ree, 1994; Ree, Earles și Teachout, 1994). Testele clasice de evaluare a abilităților s-au concentrat pe diferite competențe individuale care scot în evidență inteligența subiectului. Acești factori, denumiți acum inteligență fluidă, inteligență cristalizată, vizualizare, viteză cognitivă sunt evaluați de majoritatea testelor care vizează abilitățile cognitive. Un domeniu de interes legat de abilitățile cognitive se referă la dezvoltarea „inteligenței practice” (Sternberg și Wagner, 1986, 1995) care este diferită de inteligența reflectată de succesul academic și este legată
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Teachout, 1994). Testele clasice de evaluare a abilităților s-au concentrat pe diferite competențe individuale care scot în evidență inteligența subiectului. Acești factori, denumiți acum inteligență fluidă, inteligență cristalizată, vizualizare, viteză cognitivă sunt evaluați de majoritatea testelor care vizează abilitățile cognitive. Un domeniu de interes legat de abilitățile cognitive se referă la dezvoltarea „inteligenței practice” (Sternberg și Wagner, 1986, 1995) care este diferită de inteligența reflectată de succesul academic și este legată de abilitățile personale de a-și atinge scopuri cotidiene
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
s-au concentrat pe diferite competențe individuale care scot în evidență inteligența subiectului. Acești factori, denumiți acum inteligență fluidă, inteligență cristalizată, vizualizare, viteză cognitivă sunt evaluați de majoritatea testelor care vizează abilitățile cognitive. Un domeniu de interes legat de abilitățile cognitive se referă la dezvoltarea „inteligenței practice” (Sternberg și Wagner, 1986, 1995) care este diferită de inteligența reflectată de succesul academic și este legată de abilitățile personale de a-și atinge scopuri cotidiene, din viața de zi cu zi. Cu toate
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
pentru performanțele în muncă. Există puține cercetări efectuate pe eșantioane reprezentative care să evidențieze validitatea de criteriu a testelor vizând cunoașterea tacită, iar rezultatele au arătat o validitate redusă și absența îmbunătățirilor semnificative în raport cu ceea ce obținem utilizând teste de abilități cognitive generale. Un alt concept care este din ce în ce mai discutat astăzi este acela de inteligență emoțională. Inteligența emoțională (Goleman, 1996) pune în legătură modul în care oamenii își percep, înțeleg și stăpânesc emoțiile, însă nu există rezultate de cercetare care să evidențieze
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sau un nivel particular, specific. De asemneni, este important de studiat gradul în care factori generali de personalitate pot fi considerați predictori ai personalității (precum conștiinciozitatea, ca expresie a integrității), la fel cum abilitățile mentale generale funcționează pentru domeniul capacităților cognitive. O altă problemă de cercetare o reprezintă identificarea influenței pe care diferite distorsiuni intenționate sau nu o au asupra răspunsurilor candidaților în procesul de selecție. Majoritatea cercetărilor vizând efectele distorsiunilor intenționate sau neintenționate asupra validității testelor de personalitate arată că
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
postului (cunoștințe, deprinderi, aptitudini sau KSAs). Folosind această metodă, se poate realiza o analiză a postului pentru a determina KSAs-urile necesare iar apoi se aleg metode validate pentru a determina fiecare dintre KSAs-uri. Dacă rezultatele analizei postului indică necesitatea abilității cognitive, va fi ales ca predictor un test existent de abilități cognitive. Această metodă se bazează mult pe rezultatele cercetărilor existente în ceea ce privește validitatea metodelor existente și nu implică colectarea datelor pentru a testa validitatea predictorilor. O organizație se poate baza deseori
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
realiza o analiză a postului pentru a determina KSAs-urile necesare iar apoi se aleg metode validate pentru a determina fiecare dintre KSAs-uri. Dacă rezultatele analizei postului indică necesitatea abilității cognitive, va fi ales ca predictor un test existent de abilități cognitive. Această metodă se bazează mult pe rezultatele cercetărilor existente în ceea ce privește validitatea metodelor existente și nu implică colectarea datelor pentru a testa validitatea predictorilor. O organizație se poate baza deseori pe validitatea rezultatelor generalizate pentru alegerea metodelor de selecție. O variantă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
evaluation of suggested palliatives. Human Performance. 11. 209-244 Hough L.M. Oswald F.L. (2000). Personnel Selection: looking toward the future, remembering the past. Annual Review of Psychology, 51, 631-664 Huffcutt, A.I., Roth P.L., McDaniel, M.A. (1996). A meta-analytic investigation of cognitive ability in employment interview evaluation: moderating, characteristics and implications for incremental validity. Journal of Applied Psychology, 81, 459-473 Hunt, S.T. (1996). Generic work behavior: an investigation into the dimensions of entry level hourly job performance. Personnel Psychology, 49, 51-83 Iosif
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]