3,191 matches
-
se manifestă opoziție nu numai față de o constituție europeană, ci și față de Uniunea Europeană. O reflecție critică specific britanică referitoare la constituții și constituționalism găsim într-un articol publicat de revista European Public Law11. Pretextul analizei și aprecierilor autorului este, din coincidență, "care, ca multe coincidențe, nu este în întregime coincidență", contextul creat de succesul londonez al piesei lui Tom Luscombe "Planul Schuman" ("The Schuman Plan"). Dacă pentru autor piesa este o încercare de a "explora și dramatiza sentimentele anti-europene ale britanicilor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
numai față de o constituție europeană, ci și față de Uniunea Europeană. O reflecție critică specific britanică referitoare la constituții și constituționalism găsim într-un articol publicat de revista European Public Law11. Pretextul analizei și aprecierilor autorului este, din coincidență, "care, ca multe coincidențe, nu este în întregime coincidență", contextul creat de succesul londonez al piesei lui Tom Luscombe "Planul Schuman" ("The Schuman Plan"). Dacă pentru autor piesa este o încercare de a "explora și dramatiza sentimentele anti-europene ale britanicilor", pentru autorul articolului este
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ci și față de Uniunea Europeană. O reflecție critică specific britanică referitoare la constituții și constituționalism găsim într-un articol publicat de revista European Public Law11. Pretextul analizei și aprecierilor autorului este, din coincidență, "care, ca multe coincidențe, nu este în întregime coincidență", contextul creat de succesul londonez al piesei lui Tom Luscombe "Planul Schuman" ("The Schuman Plan"). Dacă pentru autor piesa este o încercare de a "explora și dramatiza sentimentele anti-europene ale britanicilor", pentru autorul articolului este un pretext excelent de a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
întotdeauna prin stranietatea limbii sale. Familiaritatea se obține printr-un efect de rodaj care topește convențiile lingvistice într-un creuzet viu din care rezultă înțelegerea alterității. Tacitul lingvistic al oricărei întâlniri între „eu” și „tu” dozează o sumă profetică de coincidențe. În filozofia lui Gadamer „esența” limbii (die Sprachlichkeit) nu poate fi reificată tocmai pentru că limba e mai mult decât o simplă „competență comunicativă” (J. Habermas). Experiența limbii, mai cu seamă perlocuția, presupune o uitare de sine, prin care vorbitorul își
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
a fi în lume al creștinului. Afectul nu deține calitățile joase ale unui sentiment oarecare, ci oglindește natura pură a Vieții înseși, în manifestarea Sa lăuntrică. Experiența renașterii pe care omul o trăiește în „sine” prin autoafectarea Vieții iluminează paradoxul coincidenței dintre suferință și bucurie. Acest paradox descrie, pentru creștini, condițiile necesare ale fericirii, rostite de Iisus în Predica de pe munte. Participarea sobră la misterul afectivității transcendentale dă fiecăruia măsura condiției sale filiale. Eliberat de orizontul morții, cel renăscut în sine
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
au încetat doar să sugereze, indicând un adevăr frust și bine păstrat. „Aceasta e prima trăsătură decisivă a Adevărului creștinismului: faptul că nu diferă cu nimic de ceea ce el face adevărat.” 3 În perspectivă creștină, Dumnezeu e definit drept o coincidență totală între actul revelării (revelația) și conținutul ei (autorevelația)1. Identitatea între „ce” se arată și „cum” se arată, unitatea dintre adevăr și metodă (In 14,6), respectiv consubstanțialitatea dintre fenomenalitate și fenomen; toate acestea apar drept confirmări ale unei
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
nod de aparențe, așa cum totalitatea nu poate fi un postulat fericit decât pentru rațiunea practică. În termenii lui Henry, inteligența Vieții adevărate nu e mecanică, iar adevărata cunoaștere (connaissance) implică o naștere (naissance) suprem paradoxală, în care trupul uman realizează coincidența perfectă dintre „bucurie” și „suferință”1. Pentru modernii târzii, cunoașterea - ca și erosul - este un instrument al puterii, al controlului, al dominației. Prin urmare, adevărul „tehnoștiinței” a devenit o funcție a profitului economic, pentru care o imensă industrie de fantasme
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
proiecția imaginii orașului păcii: Ierusalimul cel de Sus. Invenția seculară și seducția puteriitc " Invenția seculară și seducția puterii" Fidel metodologiei sale „arheologice”, John Milbank caută de la bun început să deslușească raportul dintre fenomenul desacralizării și cel al secularizării, a căror coincidență face din Europa locul de naștere al modernității. Se știe mai puțin despre geneza modernității prin conjuncția mai multor idei din teologia naturală și teologia politică, pe care autori ca Hugo Grotius (1583-1645), Thomas Hobbes (1588-1679) sau B. Spinoza (1632-1677
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
naturale și sociale. Autopropuse ca modele universale de cunoaștere în perioada de gestație a economiei capitaliste, aceste paradigme epistemologice nu servesc întotdeauna cauza „societății deschise”. Geneza sincronă a sistemului economic capitalist și a științelor sociale moderne nu este o simplă coincidență. Așa cum a arătat J.-F. Lyotard, acest fapt dezvăluie secreta corespondență între logica posesivă a cunoașterii instrumentale (F. Bacon: tantus scimus quantum possum) și patina tehnocratică a capitalismului 1. Tehnoștiința reduce valoarea de adevăr la un act de proclamație a
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
de petrol din Statele Unite a atins apogeul cu câteva decenii în urmă, în 1971. Teoria Curbei lui Hubbert spune că producția globală de petrol va urma aceeași traiectorie. Conform acestei teorii, suntem foarte aproape de punctul culminant, dar ar fi o coincidență prea mare dacă s-ar întâmpla chiar acum. Diversele aspecte s-au combinat după 11 septembrie, eveniment ce reprezintă un factor esențial în acest proces. Realizând acest lucru, multe alte procese discutate în volumul de față prind contur: lupta împotriva
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
rezultate care considerate dezirabile într-un fel sau altul. în primul rând, au pus bazele economiei ca știință cu un statut comparabil cu cel al fizicii. Asemănarea dintre echilibrul static al concurenței perfecte și termondinamica newtoniană nu este o pură coincidență. în al doilea rând, au arătat că așa-numita concurență perfectă maximizează bunăstarea. în realitate, condițiile le aproximează pe cele ale concurenței perfecte doar dacă anumite idei, produse, metode și preferințe noi pun oamenii și capitalul în mișcare. Mobilitatea nu
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
se apropie acum de programul avangardei suprarealiste, privit altădată, din perspectiva „constructivismului”, cu suspiciune. Chiar dacă nu numește direct „automatismul psihic pur” și „dicteul automat”, poetul le aproximează totuși În expresii similare, Înscrise pe orizontul mai vast al căutărilor avangardiste vizînd coincidența dintre a scrie și a fi: „Scriu cu gîndul nedefinit de a mă transforma cu Încetul În Însuși steagul de cerneală prin care cavaleria chiotelor se desface”. De la „arta ca manifestare vitală”, la „cîte cuvinte - atîtea ființe” se ajunge astfel
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
În poem („vreau acest paradox: memoria și noutatea”), de vreme ce constituie Însuși fluxul vital care este scrisul. Esențială e forța lor de șoc, insolitul Întîlnirii unor poli tensionali capabili să dea naștere „fulgerului unei imagini”, „iluminării” tulburătoare, viziunii; loc mitic al coincidenței contrariilor, al interferenței dinamice dintre real și imaginar, dintre eu și univers, Într-o „incandescență sublimă”, - trimițînd spre ceea ce Breton numește, În Suprarealism și pictură (1928), „cîmpul psiho-fizic total”. Imaginea și, ca succesiune infinită de imagini, poemul se constituie astfel
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
de procesele de comunicare. O anumită funcție, care exercită o multitudine de implicații asupra comunicării educaționale în clasa de elevi, este funcția metalingvistică. Opiniile de până acum, referitoare la comunicarea educațională, consideră activitatea anterioară nu numai ca rezultat imediat al coincidenței repertoriilor celor doi agenți ai comunicării, ci au în vedere și permanenta preocupare a interactanților de a înțelege și de a se face înțeleși prin ceea ce comunică. Această a doua condiție a unei bune comunicări constituie, în fapt, substanța funcției
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
literaturii); dat fiind că realul este, în fond, cea mai complexă și eterogenă noțiune, înfățișându-ni-se ca un amalgam de elemente disparate, de chipuri, replici, texte, imagini trecute sau prezente, de întâmplări mărunte sau importante, vise, amintiri, obiecte, sentimente, coincidențe, a căror alăturare arareori pare să aibă vreo logică, limita dintre realitate și ficțiune oscilează necontenit. Cu alte cuvinte, nu putem separa cele două teritorii decât prin frontiere trasate în mod arbitrar. Nu este însă mai puțin adevărat că o
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
că o bună parte din strategiile antipoeticului de aici ar fi putut fi just înțelese și evaluate prin raportarea la fenomenul poetic de peste Ocean. Nu știm dacă Sorescu era familiarizat cu poezia anglo-saxonă, dar - fie și numai printr-o norocoasă coincidență - prozo-poemele din La Lilieci semănau izbitor cu cele ale unui autor ca Edgar Lee Masters, de pildă, care, în a sa Antologie a orășelului Spoon River, valorifica o întreagă tradiție a cronicii locale a vieții americane. Prozaice și lipsite de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
a pune eșecul, parțial sau în întregime, pe seama unor factori externi ostili, care implică aproape automat ideea fraudei electorale. Lucrurile se petrec astfel mai ales atunci când scorul este strâns și nu apare în mod clar un învingător. Or, o bună coincidență a rezultatelor oficiale cu cele obținute prin sondajul la ieșirea de la urne, realizat de o instituție care nu e percepută ca fiind implicată politic, este o garanție - nu absolută, dar totuși una consistentă - că nu s-au putut produce fraude
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
respectat și admirat. Preotul cel slăbănog are spume la gură când își sfârșește depoziția. Boșorogii din tribunal îl aprobau din cap tot timpul și-l încurajau să continue fără să șovăie. Totul fusese pregătit cu grijă: o rețea deasă de coincidențe, invenții, depoziții precise și irefutabile ce erau neîndoielnic fructul propriilor confesiuni. Nu mai era nimic de făcut, s-a convins definitiv atunci când a văzut apărând un consătean pe banca martorilor. Scipione Prestinace, ce ai de spus în favoarea sau împotriva monahului
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
lungă. Mă voi strădui să-ți fac rost de un cal, chiar dacă nu sunt prea înstărit, puținele venituri pe care le am le cheltuiesc pe cărți. Apropo, am pentru tine un examplar din Exercitationes paradoxical adversus Aristoteleos, o să găsești acolo coincidențe extraordinare cu gândirea ta. Pentru câțiva ludovici de aur, izbutiră să facă rost de o mârțoagă, destul de arătoasă, Tommaso puse deasupra desaga cu manuscrisele, cărțile și proviziile și, după ce se salutară călduros, se despărțiră cu promisiunea de a se revedea
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
o scenă filmată în care, la un semn, figuranții trec dintr-o parte în alta, clătinând din cap și gesticulând, ca și cum ar avea ceva important să-și spună. Cosmina schimbă vorba : — Am citit undeva că destinul ți se arată prin coincidențe și că singurele lucruri care contează sunt cele surprinzătoare. — Și ție ce ți s-a întâmplat ? — Cum ar fi să te uiți într-o oglindă și să vezi un bărbat... Nu lângă tine sau în spatele tău, ci în locul tău... Ce-
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cale-afară de elegantă, părea nouă-nouță, cu luciul ei întunecat. Iacob o îmbrățișă, apoi îi sărută mâna, în treacăt. — De unde știai când o să ies ? întrebă ea, sugerând astfel că o socotea prima lor întâlnire adevărată, pe care o punea tot pe seama coincidențelor. Nu știam, spuse el, fără să-i dea drumul la mână. Puteam să mai aștept. Deschise larg portiera. Canapelele erau îmbrăcate în piele fină, iar mașina părea uriașă, cum ea nu mai văzuse până atunci. — Ce frumoasă e ! exclamă fata
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și mie câteva, ceru el. — Nu, destul cu maimuțărelile... — Nu pricep. Ce vrei să spui, de fapt ? — Anul dragonului, Beigbeder, concertul lui Penderecki. Erau ale mele și le-ai folosit fără să ai dreptul... De unde ai știut ? Eu am pus coincidențele astea pe seama providenței, dar nu erau decât maimuțăreli... Eu mă jucam cu tataia și-mi plăcea, dar cu tine nu cred că-mi place să mă joc. Tataia era, într-un fel, tatăl meu. Cine e tatăl tău ? — Ce-i
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
astfel o semnificație mult mai adâncă. În acest scop, se învoise și cu colegul său de sociologie să-i detașeze o echipă de studenți. Ideea lui era de a întocmi un fel de atlas în felul celor lingvistice, cu arătarea coincidențelor geo-bio-sociologice. Pornind de la observarea din câmpul medicinei sociale că gușa e în raport cu solul, Ermil Conțescu avu mirajul, după ani de descripție goală, al unei teorii științifice. Fără a îndrăzni să afirme nimic categoric apriori, geograful bănuia că între fizica solului
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
timp particular de comunicare ce pune În mișcare o Întreagă dinamică psihologică. Întâlnim două aprecieri despre dialectica simbolului, În care domină „tendința unificatoare, Înglobantă a simbolului, care face să coincidă diversele niveluri ale realului, tinzând În final să realizeze o coincidență a sa cu totul” (). Este vorba de integrare, de unificare și nu de fuzionare, deoarece „simbolismul permite trecerea , circulația de la un nivel la altul, de la un mod la altul, integrând toate aceste niveluri și toate aceste planuri, fără Însă să
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
realiste ar fi, personajele, când devin total grotești, capătă dimensiuni fantastice, prin suprapunerea elementelor anormalului absolut peste banalitatea lumii reale, obișnuite. Personajele lui Caragiale au o astfel de calitate, ele ajungând pe treapta de jos a fantasticului căci ,,irealitatea imediată, coincidențele stranii, hazardul obiectiv, coerențele inexplicabile cu prelungiri imaginare tulburătoare. În acest regn totul pare liber și necesar, populat de vise, de fapt revelații ale clarviziunilor superioare’’. Comparat adesea cu romanul polițist, fantasticul este un gen care cultivă un tip special
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]