1,893 matches
-
s-au legat picioarele sau gura se pune în sicriu, pentru a-l dezlega de lumea de aici și pentru a-i îndruma pașii în lumea de dincolo, iar "toiagul" se așează pe o cană cu apă curată, împreună cu un colac, și se arde trei nopți după înmormântare, pentru a-l curăța de păcatele lumești.195 Această formă în spirală, ca labirint al destinului, a fost descoperită pe multe vase de lut ars, datând din epoca neolitică (Vădastra-Hunedoara, Cucuteni-Iași).196 Labirintul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
deal, la niște roți de foc, care purifică timpul; pentru primenirea spațiului, se fac focuri în dimineața de Crăciun atât la slavi, cât și la români ,iar datina arderii butucului este de tradiție europeană. Tot ca motiv solar sunt și colacii de Crăciun care imită forma soarelui, amintind de capul cu nimb al zeului Mithra, sculptat pe basoreliefurile găsite în templele aflate pe pământul Daciei și Moesiei, dar și în răsăritul și apusul Europei.86 Arderea butucului de Crăciun, prezent aproape
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Crăciunului, ca sărbătoare a solstițiului, a morților, a nașterii lui Hristos, ca început al anului. Roțile de foc, atestate și la germani wepelrot , sunt aprinse de Crăciun și rostogolite de pe un deal, amintind de drumul soarelui pe bolta cerească.87 Colacul antropomorf, ca semn al soarelui, se cocea de Crăciun și se păstra până primăvara, la Mucenici, când, la pornirea plugului, era pus în coarnele boilor pentru a fi mâncat, în țarină, de gospodari și de animale, sau era "înmormântat" sub
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la germani, Pferd-Ritters, la francezi, cheval jupon, sau la englezi, hobby horse.106 Datina arderii butucului în noaptea de Crăciun, răspândită aproape la toate popoarelor Europei, focurile care se fac în dimineața de Crăciun (la slavi și la români) și colacii de Crăciun, care imită forma soarelui, amintind de nimbul lui Mithra, pun în evidență cultul Crăciunului ca strămoș și moș, fiind un cult solar.107 Solstițiul de iarnă sărbătorea, în trecut, ziua de naștere a soarelui.108 Nu întâmplător, la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
înșelat, / Deci el m-a împodobit / Cu cercei, cu ghiocei / Și salbă de nouă lei. La dumneavoastră am adus-o, / S-o vedeți și s-o priviți, / Cu bun dar s-o dăruiți, / Car` cu lei, car` cu bani, / Cu colac de grâu curat, / Pe colac vadra de vin, / C-așa-i legea din bătrâni, / Din bătrâni, din oameni buni! La mulți ani cu sănătate!"150 Ritualul tăierii porcului amintește de jertfele aduse în antichitate zeilor vegetației care se nășteau și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
împodobit / Cu cercei, cu ghiocei / Și salbă de nouă lei. La dumneavoastră am adus-o, / S-o vedeți și s-o priviți, / Cu bun dar s-o dăruiți, / Car` cu lei, car` cu bani, / Cu colac de grâu curat, / Pe colac vadra de vin, / C-așa-i legea din bătrâni, / Din bătrâni, din oameni buni! La mulți ani cu sănătate!"150 Ritualul tăierii porcului amintește de jertfele aduse în antichitate zeilor vegetației care se nășteau și mureau în perioada de înnoire
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
majoritatea mitologiilor arhaice, pasărea întruchipează sufletul mortului, călător în lumea de dincolo. Simbolul "pasăre-suflet" este prezent în Mesopotamia, Grecia antică, la majoritatea popoarelor Europei, la multe triburi din America și Australia. Această imagine a păsării-suflet o găsim, la români, în colacii ritualici, dați de pomană, și pe stâlpii funerari din Transilvania sau în Moldova. Păsările mitice, specifice diferitelor popoare Phoenix, Garuda, Kokh, Măiastră, Jar-Ptica sunt întruchipări ale principiului solar și simbolizează veșnica regenerare a vieții. Ca simboluri ale spiritului și ale
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
prin care se anulează puterile malefice, este "Cucu-Răscucu". Practicile magice din scenariul ritualic "Cucu Răscucu" au rol apotropaic: pentru ca animalele să fie ferite de puterea cucului de a le lua mana și de a le strica laptele, se face un colac prin gaura căruia se mulg oile și vacile, apoi este rupt în două, în părți opuse, de doi copii de obicei un băiat și o fată care strigă de trei ori "Cucu! Răscucu!". Colacul este mâncat de cei care participă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
le strica laptele, se face un colac prin gaura căruia se mulg oile și vacile, apoi este rupt în două, în părți opuse, de doi copii de obicei un băiat și o fată care strigă de trei ori "Cucu! Răscucu!". Colacul este mâncat de cei care participă la ceremonial, iar ceea ce rămâne se frământă cu sare, se amestecă și se dă de leac oilor și vacilor.247 Renașterea simbolică a timpului și a spațiului se desfășoară în cadrul ceremonialului pascal, prin jertfa
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
este un semizeu al codrilor, înfățișat ca un voinic "tânăr, mândru și mintos", "mândru ca păunul și misterios ca Pan, zeul codrilor"267: "Frunzulița bobului, / Veler, Velerița mea, / Dimineața se scula, / Pe ochi negri se spala, / Mâneci albe sufleca, / De colaci se apuca, / De colaci / Din nouă saci. / Ș-o pupăză / Dintr-o mierță, / Și-un covrig / Dintr-un miertic. Hai la socri / Peste codru`, / În mijlocul codrului, / Veler, Velerița mea, / Cântă-mi tu / Cântecuțu, / Veler, Velerița mea. Eu cântecul ț-oi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
codrilor, înfățișat ca un voinic "tânăr, mândru și mintos", "mândru ca păunul și misterios ca Pan, zeul codrilor"267: "Frunzulița bobului, / Veler, Velerița mea, / Dimineața se scula, / Pe ochi negri se spala, / Mâneci albe sufleca, / De colaci se apuca, / De colaci / Din nouă saci. / Ș-o pupăză / Dintr-o mierță, / Și-un covrig / Dintr-un miertic. Hai la socri / Peste codru`, / În mijlocul codrului, / Veler, Velerița mea, / Cântă-mi tu / Cântecuțu, / Veler, Velerița mea. Eu cântecul ț-oi cânta, / Dar munții s-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și Suflet Cultura Națională", București, 1995, p. 179. 90 Ibidem, p. 32. 91 Ibidem p. 36. 92 Ibidem, p. 117. 93 Mihai Sporiș, Mitologie românească, Calendarul popular, Prefață de Costea Marinov, Editura Floarea Darurilor, București, 2000, v. Cap. Colindă și colac, pp.126-128. 94 Simion Florea Marian, Nunta la români, Studiu istorico-etnografic-comparativ, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teha, Editura "Grai și suflet-Cultura Națională", București, 1995, v. Cap. Pețirea, pp.87-88. 95 Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cremă spumoasă din unt, zahăr și vanilie, după care se încorporează gălbenușurile. Se amestecă alunele, ciocolata, praful de budincă și praful de copt, după care se încorporează câte puțin împreună cu romul în cremă. Se pune aluatul într-o formă de colac unsă cu unt și se lasă la cuptor circa o oră la foc potrivit. Se lasă la răcit cel puțin șase ore, iar la final, se pudrează cu zahăr sau se acoperă cu glazură de ciocolată. COZONAC MOLDOVENESC 1 kg
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
ornează cu frișcă și felii de portocale sau alte fructe. TORT ECLER 4 ouă, 100 g ulei, o cană de apă, 200 g făină Se face compoziția de ecler și cu poșul se pune în tava unsă cu ulei un colac rotund, iar din rest se fac gogoșele. După ce s-au copt, se așează pe platou colacul și gogoșile umplute cu cremă de vanilie și la final, se ornează cu frișcă. Crema - 6 ouă, 300 g zahăr, 1 l lapte, 200
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
ulei, o cană de apă, 200 g făină Se face compoziția de ecler și cu poșul se pune în tava unsă cu ulei un colac rotund, iar din rest se fac gogoșele. După ce s-au copt, se așează pe platou colacul și gogoșile umplute cu cremă de vanilie și la final, se ornează cu frișcă. Crema - 6 ouă, 300 g zahăr, 1 l lapte, 200 g făină, coajă de lămâie, 200 g unt, vanilie și albușurile bătute spumă. TORT ESPRESSO DE
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
Mersul trenurilor de plăcere”, cuvinte ”Către cititori”, „Premii abonaților revistei”, pățanii „De‐ ale lui Mitică”, dar și versuri ca acestea: „Ia rmaroc în galop”: Comedianți / Saltimbanci / Baloane / Marțafoane / Cucoane / Galoane / Cârnați - vin / Bani pe șin / Gazete / Rachete / Jachete / Bilete / Brânză, colac / Ni ci un pitac / Lume grămadă / Limonadă / Mare paradă / Bătaie, sfadă / Zgomot, praf / Artiștii, poc, paf / Călușei / Căruței / Mititei / Covrigei/ Țâbă, Grivei / Halviță / Mariță / Cobzari / Ștr engari / Gogoașe / Moașe / Copii,în fașe / Caterincă / Ilincă / Tr ăsură - cai / Loc n‐ ai
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
imaginăm viitorul, să nu ne torturăm pentru a afla cînd și cum se va sfîrși totul: să nu punem și să nu ne punem întrebări." Să știe că-i rămîne, în fiecare clipă, libertatea de a-și pune capăt zilelor, colacul de salvare pentru a supraviețui: Dacă în suflet nu ne mai rămînea decît suferință și dezgust, cum se întîmplă în anumite momente cînd crezi că ai ajuns la capătul puterilor, ei bine, chiar și atunci ne gîndeam că, dacă voiam
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
din nou, cealaltă față a vulcanului, cea binevoitoare, și, mai ales, să văd oamenii, îmbulzeala de pe străzi și freamătul de pe plaje. Un Mercedes oprește în fața porților uriașe ale unei vile luxoase din Taormina. Din el coboară papuci de plajă, un colac de cauciuc și mai multe costume de baie. Varianta asta de ajuns pe malul mării îmi scăpase. Prefer, totuși, drumul printre tufișuri de capere și agave răslețe, cu frunze tăioase și flori aspre țintind către cer. Dacă tot voiam îmbulzeală
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
se aduceau ciorchini de struguri la biserică, care după ce primeau binecuvîntarea, erau Împărțiți. Primul snop de grîu din capul locului de seceriș, se dădea de pomană unui secerător, care seara Îl lua acasă. Se mai Împărțea, Înainte de seceriș, cîte un colac cald, o bucată de brînză, un păhărel de rachiu, acestea În afară de mesele obișnuite, drept mulțumire pentru belșugul grîului. Același obicei se practica și la adunatul prunelor și culesul viilor. Nu numai cîmpul și holdele se bucurau de atenția și Îndeplinirea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
foc este credința că se Încălzesc morții. Femeile Își plîng morții. Acasă În mijlocul curții, se așează 2-3 scăunele joase, o cană cu apă lîngă ele și se face focul cu bețe de boji. Apoi li se dau de pomană morților colaci și colivă. De Sf.Gheorghe, fiecare poartă se Împodobea cu doi fagi verzi, subțiri și Înalți, Înfipți la fiecare stîlp al porții. Această datină izvorăște din legenda că, Sf.Gheorghe, fiind urmărit de păgîni, care Îl căutau să Îl omoare
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ranchiunele, ororile, urile. Cu toate acestea, nota dominantă a spiritului său e... elegia. Nu-i rămâne, desigur, decât să se accepte tel-quel și să lucreze În spiritul harurilor sale Înnăscute. Să lucreze scriind și transferând aceste contradicții unor personaje fictive. Colac peste pupăză, Își descoperă și o manie a persecuției, care complică și mai mult supraîncărcatul peisaj mental. În fapt, ce e real și ce excrescență resentimentară În acest du-te-vino bezmetic? Până În ce punct furiile, furiile verbioase ale lui Drieu corespund
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
ne dea traista ei. Deasupra costumului național purtam boandă din piele de oaie. În ajunul Anului Nou începeam de la 12:00 ziua dintr-un capăt al satului și umblam din casă în casă prin tot satul. Oamenii ne răsplăteau cu colaci, covrigi, mere și nuci, dar și bani. Așa umblam până noaptea târziu. Cel mai plăcut era când ajungeam la nașa de botez care ne aștepta cu colaci de buhai împletiți în patru, cu mere și bani. Noaptea dormeam toate la
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]
-
și umblam din casă în casă prin tot satul. Oamenii ne răsplăteau cu colaci, covrigi, mere și nuci, dar și bani. Așa umblam până noaptea târziu. Cel mai plăcut era când ajungeam la nașa de botez care ne aștepta cu colaci de buhai împletiți în patru, cu mere și bani. Noaptea dormeam toate la una din noi ,iar a doua zi împărțeam colacii și banii. Flăcăii în jur de douăzeci de ani se mascau ,își luau bice și tălănci, se grupau
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]
-
umblam până noaptea târziu. Cel mai plăcut era când ajungeam la nașa de botez care ne aștepta cu colaci de buhai împletiți în patru, cu mere și bani. Noaptea dormeam toate la una din noi ,iar a doua zi împărțeam colacii și banii. Flăcăii în jur de douăzeci de ani se mascau ,își luau bice și tălănci, se grupau câte patru -cinci, își compuneau urături și mergeau cu uratul pe la rude și pe la fetele pe care le îndrăgeau. În timpul sărbătorilor de
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]
-
melc rotit În căsuța răsucit. Parcă-ar vrea să se răstoarne Și să scoată-ndată coarne. 7 parcă ar fi o coasă Nu vă temeți, nu-i tăioasa! Are coadă lungă, lungă, Să-i ajungă... 8 e-așa că un colac Cu miere și cu mac! Nu-l mâncați Că vă-nșelați! 9 un cârlig să fie? Cine știe? Este greu de-asemuit, Dar e noua, negreșit. 10 va trimite vestea Că s-a încheiat povestea, Și-a semnat, precum îmi
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]