1,892 matches
-
a nominalizat piesă ca fiind cea mai bună a anului 1993, iar postul Radio Contact i-a acordat titlul de „compozitorul anului”. În "Mixed Grill" Păscu a experimentat fuziuni între rock și reggae. Hituri că „Gizzi” și „Mi-am luat colac” l-au făcut unul dintre pionierii reggae-ului românesc, cu mulți ani înaintea formațiilor El Negro și Pacha Mân. Combinația de genuri a devenit una din caracteristicile muzicile lui Păscu: „Consider că este extrem de limitativ să cânți într-un stil și
Ioan Gyuri Pascu () [Corola-website/Science/308449_a_309778]
-
Banat și Oltenia. Cultivat, crește în toate regiunile țării. Specii mai întâlnite sunt "J. Regia" si "J. Nigra". Nuca, fructul nucului, este unul din fructele mult folosite de români. Ea apare în alimentație, în nenumărate forme ale produselor românești: cozonaci, colaci, plăcinte și alte produse de același tip, în alimente rituale cum sunt coliva sau măcinicii, în anumite alimente de post (sarmale de post și altele asemenea) etc. De asemenea, miezul de nucă e folosit în unele tratamente populare, mai ales
Nuc () [Corola-website/Science/302564_a_303893]
-
montează turnul de evacuare). Unele tancuri ușoare cum ar fi PT-76 sunt amfibii, propulsate în apă de șenilele lor sau cu ajutorul unui hidrojet. În al Doilea Război Mondial, tancul M4 Sherman a fost transformat în vehicul amfibiu adăugându-i un colac de cauciuc care îl ajuta să plutească. A fost numit "Sherman DD" și folosit în ziua-Z pentru a susține debarcarea pe plaje. Sherman DD nu puteau să tragă în timp ce pluteau deoarece cauciucul umflat depășea înălțimea tunului. Un mare număr din
Tanc () [Corola-website/Science/298932_a_300261]
-
fantomele din casă. În zilele care urmează, Tom își dă seama curând că noul său magistru este bețiv și brutal. Aproape îl înneacă atunci când încearcă să-l învețe să înoate și-l bate măr la fiecare luptă cu toiagul și colac peste pupăză câinii-lup ai lui Bill îl înspăimântă pe Tom. Umplându-i-se paharul, Tom pleacă în noaptea celei de a treia zile. La un moment dat își dă seama că este urmărit de cei doi câini și dă peste
Greșeala Vraciului () [Corola-website/Science/312743_a_314072]
-
obțină pentru preoțimea unită atât porție canonică ("eclejie"), loc de casă și de biserică, cât și „capeții” (catități de cereale) de la credincioșii lor constând din: Preoții mai aveau dreptul de a primi la Bobotează câte trei denari, o coastă, un colac și un fuior de cânepă, obicei care s-a păstrat până la sfârșitul celei de a doua jumătăți a secolului al XX-lea. Urmașul lui Sava Branković, Varlaam, a stabilit astfel simbria (salariul) preoților din Ardeal: Episcopul Petru Pavel Aron (1751-1764
Preoții comunei Racovița () [Corola-website/Science/311784_a_313113]
-
au implinit un an. Rudele apropiate celui decedat poartă haine negre timp de un an. După inmormântare se organizează o masă mare la care iau parte toate cunoștințele celui decedat. Se împart prosoape și vase în care se pune un colac, colivă, dulciuri, orez cu lapte. Obiceiurile tradiționale sunt legate de sărbătorile de iarnă sau anotimpurile anului. Multe dintre obiceiuri s-au mai pierdut, altele și-au schimbat conținutul primind elemente noi care reflectă condițiile sociale noi. Altele și-au pierdut
Afumați, Ilfov () [Corola-website/Science/310026_a_311355]
-
si fructele care s-au putut păstra. Primăvara se consuma, pe lângă produse lactate și legume conservate, came de vită, păsări, oua, came de miel si de oi, cu salate sau ceapă verde, apoi paste făinoase, etc. La sărbători se fac colaci din faină alba, sau "cernuta", apoi cozonaci cu mac, nucă. În zilele de sărbători se mai fac și diverse fripturi din came de păsări, de vită sau de porc. Din ce în ce mai rar se fac gogoși, întorsuri, pancove
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
al Clujului". Rabinul Carmilly rememorează astăzi: "Ungaria a asasinat 80% (618.000) din evreii săi pe care i-a trimis în camerele de gazare de la Auschwitz în timp ce România a vrut să salveze ceea ce se mai putea salva și a aruncat colacul celor ce se aflau în pericol de a se îneca. Nici în România situația evreilor nu a fost ușoară. Nimeni n-are voie să uite pogromurile înfăptuite de legionari, agentură a hitlerismului în România, din București, din Bucovina, Basarabia, nici
Moshe Carmilly-Weinberger () [Corola-website/Science/309917_a_311246]
-
în țară cât și peste hotare ne-au reprezentat și au luat locuri de frunte. Oamenii din sat sunt harnici, gospodari, bineprimitori și întotdeauna cu un sfat bun, gospodinele se pot lăuda cu unele din cele mai frumoase copturi de colaci și mai gustose plăcinte, iar gospodari au în beciurile reci un vin curat și demn de toată lauda.
Zăicana, Criuleni () [Corola-website/Science/305158_a_306487]
-
pînă la Dubasari, 50 km pînă la Chișinău. Satul se află printre dealuri cu panțe domoale, cu podișuri și culmi întinse, cu vai și vâlcele coborând cătinel spre lunca Nistrului, cu rănii și ranisuri pe malul Rîului. Budăiul, Zăvoiul, Lanul, Colacul, Holmul, Stîncă, Costișa, Ibrineasa, Obrocul, Solonețul, Baltă, Ceairul, Rărișul, Chistelnița-sunt cuvinte vechi, denumiri semnificative ce evocă particularitățile fizico-geografice și naturale ale terenurilor din preajma satului. Odată cu construirea barajului de la Dubăsari în 1954 s-a format o mare artificială, care s-a
Holercani, Dubăsari () [Corola-website/Science/305164_a_306493]
-
ei, se interpreta de rămas bun și se executa ritualul „aruncarea mălaiului peste casă”: mireasa arunca pe acoperișul casei; în semn de despărțire de părinți, un buchet de flori legate cu spice de mălai. O tradiție mai nouă este „schimbarea colacului”. Vorniceii veneau călare, băteau în poartă și spuneau: „Cere murgul prapur”. După aceste cuvinte, mireasa trebuia să-i stropească cu agheasmă și să le dea un colac. Dacă fata era din alt sat, mirele trebuia să plătască „vulpea” - un fel
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
de flori legate cu spice de mălai. O tradiție mai nouă este „schimbarea colacului”. Vorniceii veneau călare, băteau în poartă și spuneau: „Cere murgul prapur”. După aceste cuvinte, mireasa trebuia să-i stropească cu agheasmă și să le dea un colac. Dacă fata era din alt sat, mirele trebuia să plătască „vulpea” - un fel de baciș (o căldare de vin sau bani). A doua zi, adică duminică dimineață, tinerii mergeau la biserică și se cununau. De la cununie cu toții se duceau la
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
de zestre”. Nunta propriu-zisă era condusă în zona Brașovului de către un „starosti”. În ziua nunții, o ceată de flăcăi călărea înaintea mirelui pentru a anunța sosirea acestuia la casa miresii. Cel care sosea primul era premiat de către aceasta cu un colac și un ștergar ales de ea. După nuntă, la intrarea în casa bărbatului, pe capul miresei se pune caș și pâine, ca simbol al bogăției. [[Imagine:Brasoveanca.jpg|thumb|right|250px|Brașoveanca, jucată de perechi îmbrăcate în costumul popular bârsan
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
cât porumbele. Hai, ploiță, hai!” În timpul jocului sau după terminarea lui este obligatorie udarea cu apă a paparudei, ori a întregului alai. Pentru dansul lor sunt răsplătiți prin daruri rituale ce semnifică abundența și belșugul: ouă, mălai, grâu, caș, lapte, colaci, fructe, bani, etc., uneori și haine vechi ceea ce leagă obiceiul de cultul morților. După ce au terminat cu mersul prin sat, paparudele merg la o apă curgătoare, aprind paie pe apă, apoi își aruncă pe apă și veșmintele din frunze. Pe lângă
Paparudă () [Corola-website/Science/306401_a_307730]
-
făină de mălai), cât și pâinea cea de toate zilele. Așa se face că „pâine de grâu numai la sărbători mari mănâncă, încolo tot pâine de porumb” (I. Bârlea, 1924). Din făină albă de grâu se mai preparau prescurele și colacii rituali, folosiți la sărbătorile mari. Însă pentru maramureșeni, masa reprezintă mai degrabă un act cultural, cu valențe sociale, desfășurat după cutume străvechi. În subsidiar, ea reprezintă un necesar rit de integrare, fie că ne referim la ospețele comunitare (mesele de
Arta culinară maramureșeană () [Corola-website/Science/314169_a_315498]
-
transilvană. Cum?... Nu am putut să aflăm. O inscripție de la intrarea în biserică confirmă anul construcției lăcașului: 1731. Puțul Frumos se află în cartierul Valea Mieilor. Acest monument etnografic a fost reconstruit prin 1862, de către localnicul A. Dumitru Ștefan, cu colac din piatră (rămas, pare-se de la vechiul puț), dotat cu roată și fus fixate pe doi stâlpi din lemn și un jgheab. Întreaga construcție este adăpostită de un mic pavilion. A fost ridicată în vremea domniei lui C. Brâncoveanu vă
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
constant la această seară este o parte oarecare de la animalul sacrificat, parte care să fie luată din capul animalului, menit să simbolizeze Roș hașana adică „capul anului” (pește, miel, ș.a.). De obicei mai este adusă la masă și un challah, colac tradițional rotund impletit spiralat, simbolul timpului circular. În Israel cu ocazia acestei sărbători, evreii iudaici așkenazi și sefarzi, au obiceiul să arunce bucățele de pâine dospită ori pietricele într-o apă, care reprezintă, separarea de păcat. Se merge la un
Yom Terua () [Corola-website/Science/323926_a_325255]
-
Binecuvântat fie DOMNUL Dumnezeul nost, Împăratul universului." "Care ne-ai ținut vii, și ne-ai ocrotit, și ne-ai ajutat să ajungem acest anotimp. Amin. " În Prima Seară se continuă cu binecuvântarea pentru vin asupra cupei și pentru pâine asupra colacului numite Kiduș și haMoți plus binecuvântarea de mulțumire pentru marele Său plan de mântuire descoperit în festivaluri, sărbători, și timpuri stabilite. Cu ocazia capului anului, binecuvântarea pentru aprinderea luminilor care este opțională se face ca pentru Sabat dar se înlocuiește
Yom Terua () [Corola-website/Science/323926_a_325255]
-
în situația în care acestea sunt insuficiente, comandantul navei solicită eșalonului superior suplimentarea cu mijloacele de salvare necesare. ... Secțiunea a 2-a Mijloacele de salvare individuală Articolul 265 (1) Mijloacele de salvare individuală sunt: ... a) vestele individuale de salvare; ... b) colacii de salvare; ... c) costumele hidrotermice de protecție. ... (2) Vestele individuale de salvare și costumele hidrotermice de protecție trebuie asigurate pentru fiecare membru al echipajului, inclusiv pentru personalul îmbarcat temporar la bordul unei nave militare, cu o rezervă de 10%. ... (3
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
risc mare de cădere în apă, pe punțile exterioare. ... Articolul 266 (1) Vestele individuale de salvare se dau în primire, de către șeful de echipaj, fiecărei persoane îmbarcate la bord și se păstrează permanent la P.L., respectiv, la cabine/cazărmi. ... (2) Colacii de salvare se amplasează la bordul navelor militare în locuri accesibile, în ambele borduri, pe cât posibil pe toate punțile deschise care se extind până la bordajul navei, fără a fi prinși în dispozitive de fixare permanentă și cel puțin un colac
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
Colacii de salvare se amplasează la bordul navelor militare în locuri accesibile, în ambele borduri, pe cât posibil pe toate punțile deschise care se extind până la bordajul navei, fără a fi prinși în dispozitive de fixare permanentă și cel puțin un colac de salvare va fi amplasat în apropierea pupei navei. ... (3) În fiecare din bordurile navei se va amplasa cel puțin câte un colac de salvare prevăzut cu saulă antigiratorie și rezistentă la rupere, cu o lungime egală cu dublul înălțimii
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
extind până la bordajul navei, fără a fi prinși în dispozitive de fixare permanentă și cel puțin un colac de salvare va fi amplasat în apropierea pupei navei. ... (3) În fiecare din bordurile navei se va amplasa cel puțin câte un colac de salvare prevăzut cu saulă antigiratorie și rezistentă la rupere, cu o lungime egală cu dublul înălțimii la care este fixat acesta deasupra liniei de plutire. ... (4) O parte din colacii de salvare sunt dotați cu lumină cu autoaprindere. ... (5
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
bordurile navei se va amplasa cel puțin câte un colac de salvare prevăzut cu saulă antigiratorie și rezistentă la rupere, cu o lungime egală cu dublul înălțimii la care este fixat acesta deasupra liniei de plutire. ... (4) O parte din colacii de salvare sunt dotați cu lumină cu autoaprindere. ... (5) În bordurile comenzii de navigație se dispun cu prioritate colaci de salvare cu eliberare automată, dotați cu lumină cu autoaprindere și marcator cu fum care se declanșează automat în apă. ... Secțiunea
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
rupere, cu o lungime egală cu dublul înălțimii la care este fixat acesta deasupra liniei de plutire. ... (4) O parte din colacii de salvare sunt dotați cu lumină cu autoaprindere. ... (5) În bordurile comenzii de navigație se dispun cu prioritate colaci de salvare cu eliberare automată, dotați cu lumină cu autoaprindere și marcator cu fum care se declanșează automat în apă. ... Secțiunea a 3-a Mijloacele de salvare colectivă Articolul 267 Navele militare, în funcție de clasa/tipul, mărimea și destinația lor, sunt
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
programului zilnic, precum și cele ordonate de ofițerul de gardă/cart; ... i) să supravegheze starea parâmelor de legare, a schelei/scării de bord, gruielor, tangoanelor și ambarcațiunilor lăsate la apă; ... j) să verifice existența la postul său a materialelor de salvare: colac de salvare, bandulă, cange și să manevreze aceste materiale în caz de "Om la apă"; ... k) să supravegheze funcționarea luminilor de ancoră de la prova și pupa; ... l) să controleze camuflarea luminilor pe punte la semnalul "Camuflarea navei"; ... m) să permită
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]