2,111 matches
-
ce spune Emile, au avut deja rezultate măsurabile în vindecarea toxicomanilor. Programul lui Emile este de trei săptămâni și include cursuri, seminarii, câteva ceremonii cu ayahuasca și cu alte câteva plante tradiționale și câteva zile de izolare completă într-o colibă în mijlocul pădurii. Fiecare ceremonie cu ayahuasca este precedată și urmată de o întâlnire cu un psiholog care analizează și disecă experiența și posibilele implicații în viața de zi cu zi. Ceremoniile cu ayahuasca sunt precedate de ingeratul unei plante purgative
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
ochii mici, injectați (poate de oboseala nopților pierdute în ceremonii) și privirea pare să îi fugă din colț în colț. După vreo zece minute de condus intrăm pe un drum prăfuit, nepavat, șerpuind într-o pădure și oprim în fața unei colibe mititele, construită din lemn. „Asta este casa mea” ne spune Cindy cu mândrie. Cindy și tatăl ei au început munca la construcție cu un an în urmă și muncesc oricând au timp Cindy de la facultate iar Sebastian de la hotel și
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
De multe ori ne atrăgeau atenția, alteori nu o făceau, doar se întristau, plecau și se rugau Lui Dumnezeu pentru noi. Am simțit durerea lor. Erau bolnavi de TBC, de malarie, aveau răni produse de animale sălbatice. Elefanții le distrug colibele, le perturbă viața și chiar îi omoară. Iată de ce trebuie să facem eforturi disperate să-i ajutăm ca Evanghelia să ajungă la cât mai mulți dintre ei. Mă rog ca Bunul Dumnezeu să-i ajute pe toți aceia care se
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
nu mai strica ,,adunările de sărbătoare”, Tu esti neșcolit în muzică și cântare! Vezi-ți de miei și de iezi, nu te amesteca printre bemoli și diezi, Sunt alții mult mai știutori, Că nu se cântă la palate ca în coliba de păstori. Stai acolo la marginea satului și lasă pe dregători Să aibă grijă de ,,otava împăratului”! Și nu mai spune povestea cu ,,cumpăna de judecată” -E prea demodată. Stai acolo în scorbura văii și lasă să petreacă ,,fetele frumoase
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Lențâca cum să aibă grijă de animalele încredințate iar aceasta, deși știa pe deplin cum să se poarte, ascultă în tăcere ce-i spune frate-su mai mare, apoi Gheorghiță pleacă să-și caute prietenul pe care îl găsește la colibă citind niște foi primite de la Vaslui. Ascultă în liniște ce spune Gheorghiță din partea comandantului lor de companie de premilitari, căpitanul în rezervă Grigore Averescu, apoi îi împărtășește lui Gheorghiță temerea că grădina lăsată fără pază, în special harbuzăria, ar putea
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pe malul iazului îl puse jos, aruncă o privire spre cârdul de animale, care își vedeau de păscutul lor, fără a se sinchisi de frământările păstoriței lor, apoi încercă să desfacă harbuzoaica; zadarnică trudă, trebuia un cuțit, așa că merse spre colibă, poate acolo va găsi ceva de desfăcut rodul dulce ce-i stătea acum la picioare și nu se putea înfrupta din el. Acolo găsește o seceră cu vârful rupt dar bună pentru ce îi trebuia ei și, bucuroasă se îndreaptă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
udat leoarcă, de scalda fără voie ce a făcut-o. Ieși pe mal, adună rămășițele harbuzoaicei și le duse într-un tufiș spre râpa Gârceneanca, unde nimeni nu le-ar fi descoperit. Apoi, udă ca o paparudă, se strecură în colibă și așeză ciotul de secere în așa fel încât să nu se cunoască că a umblat mână de om cu el. Apoi se retrase și ea spre râpa Gârcineanca, unde se dezbrăcă de haine și le puse la uscat. Neavând
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
câțiva oameni Înalți stând În picioare lang) niște c)sute joase. În ziua aceea umed) de decembrie, un om de culoare, Îmbr)cât În negru, se apropie de noi. Este membru al micuței secte etiopiene care tr)ieste În aceste colibe și are anumite drepturi tradiționale la Sfanțul Mormânt. S-a f)cut sear) și e umed; r)ț)cînd prin jur, d)m de o scar) Îngust) și coborâm. Dennis spune c), aproximativ cu o șut) zece ani În urm
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
când am simțit Îndemnul de a explora vasta Întindere mlăștinoasă de dincolo de râul Oredej. După ce am mers de-a lungul râului vreo patru-cinci kilometri, am găsit o punte șubredă de trecut cu pasul. În timp ce treceam râul, am zărit În stânga mea colibele unui cătun, meri, trunchiuri roșietice de pin Înșiruite pe un mal Înverzit și petele strălucitoare lăsate pe iarbă de Îmbrăcămintea Împrăștiată acolo de niște țărăncuțe, care stăteau goale-pușcă În apa mică, hârjonindu-se și țipând, ignorându-mă cu totul, de parcă
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
târzie, nici fratele meu și nici eu nu prea mai aveam nevoie de ajutorul la Învățătură al acelui amărât, promis părinților mei de optimistul lui protector. Chiar În cursul primei noastre discuții, m-a informat nonșalant că Dickens a scris Coliba unchiului Tom, ceea ce m-a făcut să pun cu el un rămășag de pe urma căruia am câștigat boxul lui. După aceea evita să se refere În prezența mea la vreun personaj sau subiect literar. Era foarte sărac și uniforma lui decolorată
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
și illustrissimii venețieni din chiar gura "ambasadorului" lor, cât de greu ne e... cât de greu... Și ce aere-și mai dădea Don Gerardo ista, povestește Mihail. Călărind alături, prin sate, prin târguri, illustrissimul cârnea din nas mormăind: "Barbaro!... Primitivo!... Coliba... A noi Cattedrale! Palazzo! Universita!"... Și ce se mai umfla în pene, de-mi venea să-i ard un lat de sabie pe spinare... L-am trimis "undeva", măcar că el n-a priceput unde pe italienește se cheamă altfel. Atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
spinare... L-am trimis "undeva", măcar că el n-a priceput unde pe italienește se cheamă altfel. Atunci, l-am trimis la dracu' ca să priceapă: "Come dicere dracu diabolo!... Mare lucru aveți! am bufnit eu cu dispreț. Aveți voi cenuș de coliba?! Aveți?!... Ei, vezi? N-aveți! Noi avem!" m-am grozăvit eu. El nu înțelegea sau se făcea că nu pricepe. "Cenuș, bree! Cenușă!!", i-am răcnit în ureche. "Aaaa!... Cenere!... Cenuso. Întelego! Capisco!" s-a dumirit el. "Sei tranquillo, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
obiecte de cult de cumpărat. Fiecare își cumpără ceva. Ni se servește o cafea, suc sau o mică gustare. Apoi ieșim în curtea bisericii și mergem în spatele ei. în spatele bisericii sunt multe de văzut dar ne oprim la cele trei colibe. Le privim de pe alee, de lângă gardul protector. De la o distanță de vreo 7 m. Este pictat pe fiecare câte ceva. Dar pe cea din mijloc este Domnul cu cei trei ucenici. Domnul este schimbat cu totul în alb iar ucenicii
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
De la o distanță de vreo 7 m. Este pictat pe fiecare câte ceva. Dar pe cea din mijloc este Domnul cu cei trei ucenici. Domnul este schimbat cu totul în alb iar ucenicii sunt plecați cu fetele la pământ. Cele trei colibe de pe Muntele Tabor, care se află în spatele bisericii Privim grădină. Ce frumoasă e! Ce flori, ce copaci,... lamai și portocali. Acest munte cu serpentinele lui parcă urca la cer. Din el, Domnul ne cheamă tainic: „Vino! Te aștept. Te ajut
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
deranjat prânzul acestor războinici cu solda unui capitalism în putrefacție. Și totuși, se pot întâlni din când în când oameni interesanți, care sunt deschiși, radicali și democrați. Nu e totul negativ în clubul ăsta. Se locuiește în case mici și colibe polineziene. Se doarme în cântec de greieri și se trezește în cântec de păsări. E un contact de 24 de ore cu natura: aerul e proaspăt, marea și firmamentul la fel. Un asemenea contact ar fi imposibil dacă s-ar
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
avut posibilitatea să răspundă solicitării. Victor Zâmbrea, pictor, născut În 1924 la Reni-Izmail a Întocmit În anii de deportare un monumental album cu imagini În grafică și ulei din viața moldovenilor surgiuniți În Siberia; „Moldovenii la tăiat pădurea, interioare de colibe, mesteceni, morminte, foarte multe morminte zugrăvite câteodată pe bucățele de sticlă, pe foițe de țigară, capace de tablă toate sunt mici ferestre spre anii calvarului.”. Ultima dată ne-am revăzut În anul 1999 la sărbătorirea satului Nișcani-organizată de poetul și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Iadar la Sud de Subunița avea 7 case cu 52 locuitori ce se ocupau cu lemnăritul și negoțul. La Kusonic se afla o familie compusă din 10 persoane venite din Percovic. Satul Lapere din districtul Zvonik are 24 case și colibe. Modiava era una din cele mai vechi colonii cu 30 de case și 220 locuitori. Batcovic are o vechime de 300400 de ani cu 62 case și 465 locuitori. Pe măsură ce crește numărul populației, familiile tinere pleacă În alte localități. În
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Bătrân, Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Neagoe Basarab, Alexandru Lăpușneanu, Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir, alături de mulți credincioși, preoți și ierarhi, au donat moșii, vii, case, iazuri, odoare și robi. La fiecare pas În cele 20 mănăstiri istorice, sute de chilii, colibe și schituri se vădește dărnicia și generozitatea românească În decurs de cinci secole. Un condei românesc Întârzie să vină să facă cunoscut lumii aportul românilor pentru sprijinirea culturii popoarelor căzute sub stăpânirea otomană” - Încheie scrisoarea sa Pr. Paul Mihail. Românii
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
se produce "din nimic"; nici un dumnezeu interior nu avea farul, numai ceasul era dumnezeiesc. * Ne-au prins zilele de început de toamnă, mă linișteam, ceasul era o durere trecută. Spre seară, lipovenii pescari afumau chefalii un leu bucata în niște colibe de stuf. Unși cu ou, chefalii străluceau când bătea asfințitul, reflectând o lumină caldă, ca o aură. Lumina putea să fie dumnezeiască. Am căutat o împăcare cu mine însumi, mai ales când am aflat că peștii au suflet. Deci minunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
seară, peisajul era sublim. Se vedeau, într-o parte, valurile line ale limanului Nistrului devenit un uriaș lac în care copiii localnici se aruncau ageri pescuind cu mâna niște pești grași, negri, numiți "baboi", de cealaltă parte, marea, imensă. În colibe de stuf se înșirau chefali afumați. Erau unși cu ou și deveneau aurii, cu reflexe de metal. Un leu bucata, chiar trei la doi lei. Nu știu cum mi-a trecut prin minte să cumpăr chefali și să-i arunc departe, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
nu mă vadă nimeni, am aruncat câteva zile la rând, în valuri, cât de departe se putea, peștii aceștia afumați. Nu știam însă dacă ajung unde trebuie, la Dumnezeul cel rănit și slăbit. O bătrână care vindea pești la o colibă mi s-a părut că mă observă. Mi-a pus întrebări într-o româno-rusă stâlcită, dar a simțit ciudat; era jignită de modul în care îi tratam marfa. Se uita curioasă la mine, bănuia ceva... Într-o zi, când tocmai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
căpitanului Kidd ; o altă colină purta numele Ocheanul și servea ca loc de aprovizionare cu apă și de curățare a carenei. Un aspect legat de poziția politică a piraților merită și el menționat. Când tâlharii răzvrătiți au bombardat pavilionul din coliba întărită, unde se refugiaseră Livesey, Smollett, Trelawney și restul echipajului loial, steagul Angliei a fost ridicat pe stâlp, deci agresiunea era împotriva statului, împotriva autorității oficiale. Pe catargul Hispaniolei fusese arborat drapelul cu craniu și oase, o subliniere clară a
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
căpitanului Kidd ; o altă colină purta numele Ocheanul și servea ca loc de aprovizionare cu apă și de curățare a carenei. Un aspect legat de poziția politică a piraților merită și el menționat. Când tâlharii răzvrătiți au bombardat pavilionul din coliba întărită, unde se refugiaseră Livesey, Smollett, Trelawney și restul echipajului loial, steagul Angliei a fost ridicat pe stâlp, deci agresiunea era împotriva statului, împotriva autorității oficiale. Pe catargul Hispaniolei fusese arborat drapelul cu craniu și oase, o subliniere clară a
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
un proces de creștere demografică accelerată. Mase de tineri proveniți din toată Italia și, mai ales, din sud alergau aici să-și găsească de lucru. Masa de imigranți a depășit marginile centrului locuit. În periferii s-au înmulțit căsuțele, barăcile, colibele. Înainte ca Administrația orășenească să intervină pentru a reglementa și urbaniza aceste aglomerate urbane, Comunitatea ecleziastică a încercat să împlânte un suflet civilizat și creștin în mijlocul acestora. La inițiativa cardinalului Schuster a apărut «Comitetul noilor biserici», care s-a îngrijit
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
văzut belșițe (trestii indiene) foarte înalte... am văzut mangustele luptând împotriva șerpilor... am văzut holocaustul (incinerarea cadavrelor)... am văzut...». Evident, visele care au umplut fantezia lor juvenilă nu corespundeau realității: se gândeau la locuri sălbatice, lume care răscolea prin gunoaie, colibe de nămol, după stereotipul holografiei populare și... în schimb! Nu ne-am gândit niciodată că am putea asista la un asemenea spectacol de credință și de splendoare într-o țară de misiune!», continuă cronicarul, referindu-se la o procesiune grandioasă
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]