2,821 matches
-
Dumnezeu din jugul opresorilor lor europeni. Ultimii dintre reformatorii protestanți, acești refugiați se vedeau ca pe niște noi israeliți și asemănau primejdioasa lor călătorie cu cea a evreilor din vechime, care au fugit de opresorii lor egipteni și, după ce au colindat În deșert timp de patruzeci de ani, au fost duși de Yahweh În Canaan, țara promisă. Liderul lor spiritual, John Winthrop, a spus micii sale turme chiar Înainte să debarce că erau „poporul ales”, chemat de Dumnezeu pentru a fi
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
poveste frumoasă” și „Istorioare mici cu înțeles mare”. Cu proză colaborează Ion Ciocârlan, Șerban Brâncoveanu, Mircea Suciu-Sibianu, Aurel Nanu, Al. Lascarov-Moldovanu ș.a.; se reproduce și un fragment din Cântarea României de Alecu Russo. Din creația folclorică sunt reținute mai ales colinde din diverse zone ale țării. Se realizează traduceri din Pușkin, Maxim Gorki, Petőfi (transpus de Eugen Jebeleanu) și, adeseori, prelucrări după Lev Tolstoi, Selma Lagerlöf, La Fontaine, Victor Hugo, Frații Grimm ș.a. L.D.
LUMINA SATELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287902_a_289231]
-
mic atelier. Prinzând gust pentru teatru, joacă în diferite spectacole, ca diletant, și se remarcă, de vreme ce este angajat la Teatrul Național din Iași. L., care avea să devină un comic foarte popular, își alcătuiește el însuși mici trupe, cu care colindă Moldova și Muntenia. În 1868, la Iași, inaugurează Teatrul Lupescu de vodevile române, închis de autorități în anul următor. Având priză la public, începe să devină incomod, făcând oarecare concurență Teatrului cel Mare de la Copou. Poate și din cauza unor șicane
LUPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287929_a_289258]
-
sărutului furat de soarele-arzător Iar florile iubirilor eterne, din mugurii de ziuă, iau culoare. Pornesc la pas spre casa sufletului meu de primăvară plin, Prind norii albi din vânturile ce tresar, ușor, în mâna mea, Mă învelesc apusuri ce-au colindat la margini de destin, Iar cerul îmi șoptește că-n visul meu și-a rătăcit o stea. Se ceartă brazii cu adieri răzlețe, foșnind ușor ca marea, Încerc să trec printre iluziile vieții care-mi alintă gânduri, Dar ochii mei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
câmpiile sărutului furat de soarele-arzătorIar florile iubirilor eterne, din mugurii de ziuă, iau culoare.Pornesc la pas spre casa sufletului meu de primăvară plin,Prind norii albi din vânturile ce tresar, ușor, în mâna mea,Mă învelesc apusuri ce-au colindat la margini de destin,Iar cerul îmi șoptește că-n visul meu și-a rătăcit o stea.Se ceartă brazii cu adieri răzlețe, foșnind ușor ca marea,Încerc să trec printre iluziile vieții care-mi alintă gânduri,Dar ochii mei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
dus și în palate, de unde este de secoli alungat”. Totodată, vorbitorul critică orientarea cosmopolită, prezentă în epocă, de introducere abuzivă în limba română a unor cuvinte străine: „Combină sunetele și aleargă la alte limbi străine, când n-aveau decât să colinde Dacia de la o margine la cealaltă ca să facă cunoștință cu adevărata limbă română”. El îndeamnă la elaborarea de studii de „istorie națională și literatură poporană în care românismul este adânc sculptat cu obiceiuri, datine și costume”. Deviza lui Hasdeu și
SOCIETATEA ROMANISMUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289769_a_291098]
-
Hurmuzachi, Cernăuți, 1899; Contribuiri pentru o istorie soțială cetățenească, religionară bisericească și culturală literară a românilor, de la originea lor încoace până în iuliu 1504, Cernăuți, 1906; Grigoriu Ureche. Contribuiri pentru o biografie a lui, București. Culegeri: Povești poporale românești, Cernăuți, 1886; Colinde, cântece de stea și urări la nunți, Cernăuți, 1888; Povești și poezii populare românești, îngr. și pref. Pavel Țugui, București, 1971. Ediții: Codicele Voronețean, introd. edit., Cernăuți, 1885. Repere bibliografice: Alexe Procopovici, Doi dascăli bucovineni: I. G. Sbiera și Sextil
SBIERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289526_a_290855]
-
București, 1998; Ordinea cuvintelor, I-II, îngr. și pref. Alexandru Condeescu, București, 1985; Poezii, îngr. și pref. Ștefania Mincu, București, 1987; Poezii, îngr. și postfață Cristian Moraru, București, 1988; Fiziologia poeziei. Proză și versuri (1957-1983), îngr. Alexandru Condeescu, București, 1990; Colindă de inimă, îngr. Alexandru Condeescu, Galați, 1991; Cu viii și cu morții laolaltă, București, 1991; Leoaică tânără, iubirea, îngr. Dumitru Udrea, București, 1991; Argotice (Cântece la drumul mare), îngr. și pref. Doina Ciurea, București, 1992; Dedicații (Poeme inedite) (în colaborare
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
jos! - Atunci de ce este liniște pe pământ, când sunt eu pe boltă? Sa mirat Luna. - Ce tot spui? Este mult zgomot pe pământ! răspunse înciudat Soarele. Deodată a apărut Vântul, care auzind discuția a început să râdă: - Lăsați sfada! Eu colind pe pământ, și când este soare și când este lună. Ziua, când soarele stălucește, pe pământ este gălăgie și mișcare, iar frunzele sunt verzi. Noaptea, când strălucește luna, totul se schimbă, oamenii dorm, domnește liniștea, iar frunzele devin argintii. Când
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
atât din armată, cât și din facultate, motivul fiind că tatăl său făcuse politică înainte de război. Se transferă la Facultatea de Medicină Generală, pe care se vede obligat să o întrerupă în scurt timp, din aceeași cauză. Predispus experimentelor existențiale, colindă o perioadă prin țară ca solist vocal și instrumentist (clarinet și saxofon), participând la concerte, baluri, nunți și tot soiul de agape. Viețuiește în preajma unor lăutari și artiști de renume, precum Maria Tănase și Maria Lătărețu, Marcel Budală, Toni Iordache
TANASESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
Fr. Halm, Emanuel Geibel, Lamartine și Arany János. O activitate deosebit de fructuoasă, începută imediat după terminarea liceului, a desfășurat P. în calitate de culegător de folclor. Delegat din partea societății Orientul să adune folclor transilvănean împreună cu I. S. Bădescu și N. Droc-Barcianu, a colindat în multe rânduri regiunea Bihorului, valea Crișului Negru și împrejurimile Sibiului, publicând apoi mii de versuri care aparțin aproape tuturor speciilor folclorice. O atenție deosebită a acordat baladei, culegerea sa fiind dată tiparului în 1870. Acoperind o arie tematică largă
POMPILIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288878_a_290207]
-
mulți), apărută în volum în 1912. Bătrânul din Horincea, urnit fără voia lui la expoziția jubiliară de pe câmpia Filaretului, unde se etalau realizările înfăptuite în patruzeci de ani de monarhie, are, ajuns în București, reacții viscerale, de respingere și dezgust. Colindând prin oraș, cu teamă și neîncredere, cu ochi ironici, dar și cu gura căscată, el exteriorizează o naivitate cât reală, cât jucată - e un fel de Moș Ion Roată, s-a zis -, minunându-se uneori parșiv, bodogănind întruna, blestemând, scoțând
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
alte meridiane, etalând felurite fapte „mirabile” ale unor personaje, femei mai cu seamă, transfigurate de hipnoza comunistă. Drumuri și zile aduce și o mostră de turism cultural dincolo de Cortina de Fier, unde, în sfârșit conștiință estetică și nu ideologică, P. colindă avizat cetăți și muzee din Italia până în Scandinavia. Comentate ca proză de mărturisire, Porțile și Voce și val, în care lumea literară a obsedantului deceniu e deghizată sub nume fictive, sunt mai ales cărți de autojustificare a unei angajări, a
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
în Cărți mucezite (1938). Ca etnolog, s-a raliat încă de la început celor care au aplicat principiile formulate de Ovid Densusianu în Folclorul. Cum trebuie înțeles (1910). Astfel, în Antologia Bărăganului (1935) include douăsprezece convorbiri cu țărani din Ialomița. Culegerea Colinde din Ialomița (1946) a fost remarcată pentru calitatea artistică a textelor și pentru notele bibliografice care stabilesc geografia motivelor. Cea mai amplă colecție a sa, Folclor din Câmpia Dunării (1969), aduce un set important de balade, cele mai multe fiind „piese de
NEAGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288385_a_289714]
-
al cuvântului („iar sufletu-mi rămâne de-a pururi în cuvinte” - Rugăciune către luceafăr). Din pudoare, trăirile mărturisite în acest monolog elegiac sunt prefirate printr-un filtru livresc, prin care se străvăd și plăsmuiri de mitologie sau din literatură, ce colindă reveriile contemplativului: Ulise, Oedip, Prometeu, Icar, Don Juan, Romeo, Don Quijote. Și Hamlet, de bună seamă. Frapantă în rafinatul eseu Hamlet sau Ispita posibilului (1971; cu o versiune franceză mult amplificată în 1987) este pasiunea lucidă a tâlcuitorului, arcuindu-se într-
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
în azur, Craiova, 1984; Verbul de mărgărint, Timișoara, 1988; Dumnezeu între sălbatice roze, Timișoara, 1992; Mihai Eminescu și mitul etnogenezei dacoromânești, Timișoara, 1996; Zalmoxianismul și plantele medicinale, I-II, Timișoara, 1997; Bomba cu neuroni, Timișoara, 1997; Stelele dalbe... dintr-o „Colindă la Timișoara în decembrie însângerat, la anul 1989”, Timișoara, 1998; Fulgerul sferic - Éclair sphérique, ed. bilingvă, tr. Chantal Signoret în colaborare cu autorul, Timișoara, 1999; Nichita Stănescu și paradoxismul, Timișoara, 2000; Istoria religiilor, I, Timișoara, 2001; Ultimele poeme hadronice, Timișoara
PACHIA TATOMIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288603_a_289932]
-
dalba cetate, transcrierea muzicală Iosif Herțea, pref. Al. I. Amzulescu, Tulcea, 1975; Aho, aho, copii și frați!, pref. Stanca Fotino, Tulcea, 1978; Pe buhaz de mare, transcriere muzicală Gheorghe Oprea, pref. Al. I. Amzulescu, Tulcea, 1980; Sus în slava cerului. Colinde din satul Oltina, jud. Constanța, I-II, Constanța, 2000-2001; Prin pometul raiului. Colinde de ceată din Gârliciu, jud. Constanța, Constanța, 2001; Fluierul de izbândă. Basme, povestiri și snoave din satul Nifon, jud. Tulcea, Constanța, 2001; Fata de la izvorul limpede. Basme
MIHALCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288133_a_289462]
-
inedite din literatura greco-latină, București, 1998. Traduceri: Veress Zoltán, Doi cocoși aventuroși. Un berbec zevzec. Năzdrăvanul Martinică, București, 1965 (în colaborare cu Ioanichie Olteanu); Terențiu, Seneca, Teatru, pref. Eugen Cisek, București, 1966 (în colaborare cu N. Teică); Kis Péter, Cristina colindă lumea, București, 1967 (în colaborare cu Petre Bokor); Din lirica japoneză, pref. Vasile Nicolescu, București, 1970 (în colaborare cu Dan Constantinescu); Homer, Imnuri. Războiul șoarecilor cu broaștele. Poeme apocrife, pref. trad., București, 1971; ed. bilingvă, pref. trad., București, 1998; Orfeu
ACSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285154_a_286483]
-
au fost însă sporadice, atmosfera generală ce caracteriza Târgșorul fiind una de relaxare și optimism, nespecifică unui penitenciar. Grupul lui Stoian era puțin numeros și, de cele mai multe ori, tolerat. Crăciunul lui 1949 a fost ținut de elevi, care l-au colindat până și pe directorul închisorii 4 fără să pățească nimic, lucru imposibil mai târziu la Pitești ori Gherla. Evadarea. Evacuarea penitenciaruluitc " Evadarea. Evacuarea penitenciarului" În jurul datei de 1 mai 1950, Stoian și ceilalți suceveni au lipsit câteva zile din penitenciar
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
centrul de plasament la vârsta de un an și jumătate, când s-au certat părinții. Mama îl vizita foarte rar. La revocare având 17 ani și jumătate, s-a instalat în spatele centrului de plasament, într-o vilă părăsită. Apoi, a colindat pe la București, Brazi, Bragadiru etc. Cele cinci cazuri prezentate pun în evidență câteva aspecte importante. Sistemul de protecție nu oferă nimic semnificativ acestei categorii de persoane. Strategia lor principală rămâne cea de supraviețuire. La unii descoperim o refacere a solidarității
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
au fost alături de tovarășii bărbați, căutând ca pe cât posibil să ajute la reușita Partidului Social Democrat. Secțiunea feminină din București a făcut câteva mii de manifeste cu cuprinsul pag. I. a Buletinului nostru pe iunie și echipe de tovarășe au colindat Capitala împrăștiindu-le pe la fabrici și pe străzi împreună cu manifestele electorale ale partidului. Tovarășele din Petroșani au strâns 1.843 lei pentru Fondul electoral, sumă desigur mică, dar destul de însemnată pentru mizeria și sărăcia în care se zbat tovarășii noștri
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
conservele Grivița, la Falk, Coroana, Olanda, Sidol, Standard Telefoane, Țesătoriile Unite, Tăbăcăria Națională, Talpa, Moravian, Jaguard, Iuta, Lupeni, Dâmbovița, Gralex, Hergo, Cecil, Amero, Albion, Anghelescu etc. Cu Lolita Kibovici și cu inimosul tovarăș Daraban, din zori și până-n noapte am colindat fabricile sectorului Albastru, ducând cuvântul de organizare și hotărârea de luptă pentru o viață mai bună. Mi-amintesc cu câtă bucurie ne primeau truditele muncitoare al căror prânz mizer îl împărțeam de multe ori: pâine cu dovleac, pâine cu struguri
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
A mai publicat volumele de nuvele Fântâna adună apă (1970) și Lebăda roșie (1981), iar în săptămânalul „Literatura și arta”, fragmente din romanul A rămas vița, a rămas sămânța. În cinematografie s-a impus, începând din 1968, prin regia filmelor Colinda, Povârnișul, Casă pentru Serafim, Nu crede țipătul păsării de noapte, prin scenariile și regia filmelor documentare Paralela 47, Balada lemnului, Mama, Pământul nu uită, Vlad Ioviță ș.a. Și în cinematografie B. înclină spre metaforă și simbol, dovedindu-se un adept
BURGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285955_a_287284]
-
oameni ciudați veneau și plecau, stăteau pe podea -, o experiență amenințătoare pentru un copil atunci când acestuia nu i se dă nici o explicație. Rutinele normale ale familiei sunt întrerupte. Nici un adult nu-i dă totuși vreo explicație Sarei, care începe să colinde prin împrejurimi, în căutare de răspunsuri. Povestea Sarei ne descrie experiența unui copil pierdut în propria lui casă, un copil care trăiește un sentiment al neputinței. „Nici măcar nu înțelegeam ce se întâmplase”, spune ea. Fără nici un avertisment, Sara trece la
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
dovadă de naivitate și lipsă de experiență. După o viață petrecută în taximetrie, înveți să cunoști oamenii, îți dai seama după figura omului sau după cum e îmbrăcat cu cine ai de-a face. Încrezător în flerul și priceperea lui, taximetristul colindă străzile orașului în căutare de clienți, oprește la semnele unei femei frumoase și elegante, care îi cere să o ducă într-un cartier select, și când ajunge, coboară pentru câteva minute, revine însoțită de un bărbat pentru a continua cursa
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]