2,881 matches
-
ministrul transporturilor Constantin Posiet al cărui scop era legarea Moscovei de râul Amur, și astfel, de Oceanul Pacific. Guvernatorul Siberiei, Nikolai Muraviov-Amurski, era nerăbdător să vadă un progres al colonizării orientului îndepărtat rusesc, dar planurile lui nu se puteau materializa de vreme ce coloniștii trebuia să importe grâne și alte alimente din Coreea. La inițiativa lui Muraviov s-au efectuat studii în vederea construirii unei căi ferate în regiunea Habarovsk. Până în 1880 guvernul central a ignorat practic aceste proiecte, din cauza slăbiciunii economice a Siberiei, a
Calea ferată transsiberiană () [Corola-website/Science/311239_a_312568]
-
Marocul și Frontul Polisario au semnat o încetarea focului sub egida ONU care a stabilit Misiunea Națiunilor Unite pentru referendumul Saharei Occidentale (MINURSO), care trebuia să se facă în 1992. Frontul Polisario acuză Marocul că întârzie realizarea referendumului pentru că noii coloniști marocani (majoritari) să obțină dreptul la vot. Marocul neagă acuzarea. Pentru a depăși dificultățile din procesul de pace, Națiunile Unite au numit pe James Baker că Trimis al Secretarului General de la Națiunile Unite pentru Sahara Occidentală. Negocierile au făcut ca în
Sahara Occidentală () [Corola-website/Science/311821_a_313150]
-
mai rezistenți decât băștinașii amerindieni, pentru a-i înlocui pe aceștia din urmă. Comerțul cu slavi a fost autorizat, în anul 1517 de către Carol Quintul. Orașul din sudul insulei, Santo Domingo a devenit port de plecare a colonizării Lumii Noi. Coloniștii spanioli au adus un mare număr de cai, bovine și porcine, pe care i-au lăsat în libertate, neinteresându-se decât de aur. Dar pe la 1530, insula era deja aproape secătuită. Spaniolii și-au concentrat eforturile în partea orientală a
Hispaniola () [Corola-website/Science/311838_a_313167]
-
înființată Judecătoria comercială, care urma să examineze litigii din întreaga Basarabie. În calitate de președinte a fost numit consilierul de stat - Persiani. Tot în acel an, la 29 decembrie, drept rezultat al intervenției lui I.N. Inzov, Alexandru I emiteun decret care acordă coloniștilor bulgari din Basarabia, drepturi și privilegii deosebite. La 20 noiembrie 1820, împăratul aprobă decizia Consiliului de Miniștri de a transfera Comitetul tutelar al coloniștilor din sudul Rusiei, din orașul Ekaterinoslav la Chișinău, la dorința lui Inzov, proaspăt numit în postul
Gubernia Basarabia () [Corola-website/Science/311853_a_313182]
-
la 29 decembrie, drept rezultat al intervenției lui I.N. Inzov, Alexandru I emiteun decret care acordă coloniștilor bulgari din Basarabia, drepturi și privilegii deosebite. La 20 noiembrie 1820, împăratul aprobă decizia Consiliului de Miniștri de a transfera Comitetul tutelar al coloniștilor din sudul Rusiei, din orașul Ekaterinoslav la Chișinău, la dorința lui Inzov, proaspăt numit în postul de rezident imperial al Basarabiei. În 20 februeie 1821, eteriștii în frunte cu Ipsilanti au purces din Chișinău în expediția lor spre Prut. La
Gubernia Basarabia () [Corola-website/Science/311853_a_313182]
-
produs un puternic cutremur care a avariat mai multe case în Chișinău, Tighina și Cetatea Albă. La 12 august 1822, a fost deschisă Adunarea deputaților nobilimii din Basarabia. Tot în acest an, țarul aprobă decizia Consiliului de Miniștri privind scutirea coloniștilor bulgari și germani, stabiliți în regiune, de plata taxei catre stat pe lemnul adus din Herson pentru a-l utiliza la construcția caselor personale și publice. Pe 28 mai 1823, Alexandru I emite pe numele Senatului un decret privind instituirea
Gubernia Basarabia () [Corola-website/Science/311853_a_313182]
-
de mai puțin de o persoană pe kilomentru pătrat. Populația totală a Columbiei, conform Raportului Dezvoltării Umane, elaborat de Națiunile Unite, este evaluată că va atinge 52 milioane către anul 2015. Diversitatea etnică în Columbia este rezultatul interacțiunii dintre indigeni, coloniști spanioli, africani. În prezent distribuția grupurior etnice are următoare formă, Cultură Columbiana, formată prin interpătrunderea mai multor culturi, în special cea indigena și cea spaniolă. Alături ce aceste două straturi culturale importante, au mai exercitat influențe, popoarele caraibiene, africanii, și
Columbia () [Corola-website/Science/311290_a_312619]
-
s-au sedentarizat in timp în vestul Munților Apuseni bogate in minereuri feroase și neferoase, în împrejurimile Vașcăului (în maghiară "Vaskóh", din "vaskohó", ad-litteram „fierbător de fier”, adică „furnal”), Tarcanii înșiși nu au practicat mineritul, care a fost lăsat pe seama coloniștilor vest-europeni. Tarcanii au fost exclusiv prelucrători de metale, apreciați pentru calitatea uneltelor și armelor făurite. Inițial de confesiune prezumtiv mozaică, tarcanii s-au creștinat împreună cu masa maghiarilor pe care îi însoțeau. Așezarea de pe Crișul Negru Tărcaia ("Köröstárkány", „Tărcaia pe Criș
Tarcani () [Corola-website/Science/311377_a_312706]
-
devine, în secolul II-I î.H., provincie a Imperiului Roman, rămânând după 395 d.Hr între Hotarele Imperiului Roman de Apus. Între secolele V-VII se stabilesc aici triburi ale slavilor, care vor asimila populația autohtonă (iliri, celți, traci, coloniști romani), în contextul procesului de etnogeneză al slovenilor. În secolul VII se constituie Marele Ducat al Karantaniei (Karinthiei), dependent de Bavaria (circa 750), apoi de Regatul Francilor (circa 788), temporar supus de unguri (907-955). În secolele VIII-X este adoptat creștinismul
Istoria Sloveniei () [Corola-website/Science/311454_a_312783]
-
de Lăsatul Secului de Brânză. Unul se adăpostea în peștera de sub stânca ce desparte Ciclova Montană de Ciclova Română, pe care mai târziu s-a zidit biserica romană-catolică Maria Fels. Acesta din urmă citea rugăciuni pentru oamenii băștinași și pentru coloniștii nemți. Celălalt și-a găsit adăpost într-una din peșterile de pe coastele „Rol-ului”, poate chiar prin locurile unde s-au auzit cântările dumnezeiști. Ieromonahul Paisie Răileanu, Starețul Mănăstirii Călugăra (1957-1960) alcătuiește două scurte studii privind devenirea istorică a mănăstirii
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
oamenilor. La început, mănăstirea s-a numit „Mănăstirea Călugăru”, aceasta fiind denumirea ei oficială, folosită și în vorbirea poporului. Denumirea provine probabil de la călugărul care s-a adăpostit în peștera ce a devenit mai apoi altarul bisericii. De prin 1880, coloniștii nemți din zonă i-au spus mănăstirii „Kalugera” și cam tot de pe atunci toată lumea începe să-i zică mănăstirii „Călugăra”. III. Perioada de până la primul război mondial (1862-1914) "1. Administrarea mănăstirii de către preoții de mir (1862- 1910) Pe 23 iulie
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
a noii republici, Statele Unite ale Americii, zona, care nu avea limite exact stabilite, cuprinde suprafețe semnificative din patru din statele de azi ale Uniunii, aproape întregul stat Ohio, estul statului Indiana, vestul statului Pennsylvania și nord-vestul statului West Virginia. Stabilirea coloniștilor originari din Europa constituie, în viziunea istoricilor, motivul esențial al unui război, , respectiv un factor important al declanșării Războiului de independență al Statelor Unite. În secolul 17-lea, zona aflată la nord de fluviul Ohio fusese locuită de tribul Shawnee, care
Ohio Country () [Corola-website/Science/312884_a_314213]
-
aceasta nu mai putea avea nici un fel de pretenții teritoriale asupra zonei "Ohio Country". Oricum, numeroase triburi nativ americane, incluzând triburile Shawnee, Mingo, Wyandot și Delaware, emiteau pretenții de posesiune a zonei. De cele mai multe ori, motivul esențial îl constituia stabilirea coloniștilor de origine europeană în această zonă, lucru care nu era privit defel cu ochi buni de către populațiile indigene. Pentru a preveni conflicte armate, vărsări de sânge și cheltuieli militare suplimentare, Anglia a decretat Proclamația din 1763, care interzicea coloniștilor să
Ohio Country () [Corola-website/Science/312884_a_314213]
-
stabilirea coloniștilor de origine europeană în această zonă, lucru care nu era privit defel cu ochi buni de către populațiile indigene. Pentru a preveni conflicte armate, vărsări de sânge și cheltuieli militare suplimentare, Anglia a decretat Proclamația din 1763, care interzicea coloniștilor să locuiască la vest de Munții Apalași. Ulterior, acea hotărâre de natură politică, a constituit un motiv major al declanșării Revoluției americane pentru că a convins coloniștii americani, printre multe altele, că Angliei nu-i păsa de interesele majoritare ale subiecților
Ohio Country () [Corola-website/Science/312884_a_314213]
-
de sânge și cheltuieli militare suplimentare, Anglia a decretat Proclamația din 1763, care interzicea coloniștilor să locuiască la vest de Munții Apalași. Ulterior, acea hotărâre de natură politică, a constituit un motiv major al declanșării Revoluției americane pentru că a convins coloniștii americani, printre multe altele, că Angliei nu-i păsa de interesele majoritare ale subiecților săi din coloniile nord-americane. Acest areal era văzut drept foarte dezirabil pentru întemeierea de așezăminte în primii ani de existență ai Statelor Unite, ceea ce a făcut ca
Ohio Country () [Corola-website/Science/312884_a_314213]
-
1788. Documentul de tip charter din 1691, cunoscut ca "William and Mary Charter", a fost consfințit și nuanțat de regele George I al Marii Britanii în decretul său "Explanatory Charter", care a extins și a clarificat drepturile conferite inițial coloniei și coloniștilor. Provincia Massachusetts Bay a existat ca entitate administrativă, cu anumite grade de independență, dar nu de suveranitate, până la data de 7 octombrie 1774 când "Curtea Generală a Massachusetts-ului" () a creat o adunare legislativă ca răspuns al restrângerii drepturile coloniștilor de către
Provincia Massachusetts Bay () [Corola-website/Science/310890_a_312219]
-
și coloniștilor. Provincia Massachusetts Bay a existat ca entitate administrativă, cu anumite grade de independență, dar nu de suveranitate, până la data de 7 octombrie 1774 când "Curtea Generală a Massachusetts-ului" () a creat o adunare legislativă ca răspuns al restrângerii drepturile coloniștilor de către coroana britanică, constituind simultan unul din acele acte de rebeliune împotriva coroanei britanice care au prefigurat revolta generală a coloniștilor care a condus la declanșarea Războiului de independență al Statelor Unite ale Americii. Constituția statului Massachusetts, care definea o anumită formă de
Provincia Massachusetts Bay () [Corola-website/Science/310890_a_312219]
-
de 7 octombrie 1774 când "Curtea Generală a Massachusetts-ului" () a creat o adunare legislativă ca răspuns al restrângerii drepturile coloniștilor de către coroana britanică, constituind simultan unul din acele acte de rebeliune împotriva coroanei britanice care au prefigurat revolta generală a coloniștilor care a condus la declanșarea Războiului de independență al Statelor Unite ale Americii. Constituția statului Massachusetts, care definea o anumită formă de guvernământ pentru un stat Massachusetts independent și suveran (Commonwealth of Massachusetts) a fost discutată și editată în localitatea Cambridge, Massachusetts, în
Provincia Massachusetts Bay () [Corola-website/Science/310890_a_312219]
-
centrală (sub 1 loc/km²). Populația este foarte amestecata, formată din Albi (47,7%), mulatto sau mulatri (43,1%), negri (7,6%), asiatici (1,1%) și amerindieni (numai 0,4%) - conform recensământului din 2010. Brazilienii albi sînt urmașii direcți ai coloniștilor europeni din Brazilia și constituie 47,7% din populația Braziliei și 99,4% din cea a Zonei Antarctice Braziliene. Majoritatea brazilienilor albi sunt descendenți din portughezi, germani, spanioli, italieni, ucraineni, bulgari, lituanieni. Statul este împărțit în 26 de state și
Demografia Braziliei () [Corola-website/Science/310964_a_312293]
-
Paulo (17711000 loc), Rio de Janeiro (10556000 loc), Porto Alegre (3699000 loc), Recife (3307000 loc), Salvador (3180000 loc), Fortaleza (3007000 loc), Belem (1634000 loc), Manaus (1432000 loc) și Santos (1257000 loc). Pe langă populația indigena, brazilienii sunt urmașii imigranților și coloniștilor portughezi, a scavilor africani, la care se adaugă alte câteva grupuri de imigranți, care s-au stabilit în Brazilia în perioada 1820-1870. Pe langă imigranții italieni și portughezi, un procent semnificativ a fost reprezentat de germani, spanioli, japonezi, libanezi și
Demografia Braziliei () [Corola-website/Science/310964_a_312293]
-
cult al lui Repin, el fiind considerat un model „progresiv” și „realist” ce trebuia imitat de artiștii sovietici „social realiști”. Repin s-a născut în orașul Ciuguev, gubernia Harkov, în inima regiunii istorice denumită Sloboda Ucraina. Părinții săi au fost coloniști militari ruși. A luat primele lecții de desen când a început să lucreze ca ucenic pentru I. M. Bunakov, un talentat pictor de icoane din orașul natal. Datorită comenzilor pentru portrete și tablouri religioase, Repin a putut strânge suficienți bani
Ilia Repin () [Corola-website/Science/309744_a_311073]
-
este un oraș antic (azi în ruină) pe coasta de vest a Asiei Mici, la sud de Izmir. A fost întemeiat în secolul XI î.C. de coloniști ionieni (greci), devenind în cursul timpului unul din cele mai dezvoltate centre religioase și comerciale. S-a aflat, rând pe rând, sub diferite ocupații străine. Templul zeiței Artemis din , construit în secolul VI î.C., una din cele 7 minuni
Efes () [Corola-website/Science/310039_a_311368]
-
km) și frontiere interne cu regiunile Irkutsk și Amur și cu republicile federale Buriatia Saha. Conține și districtul autonom (okrugul autonom) Aga Buriatia. Teritoriul care formează azi a fost explorată pentru prima oară de cazacii conduși Piotr Beketov în 1653. Coloniștii au început să se mute și să dezvolte zona pentru ca să întărească frontiera rusă cu China și Mongolia, să extragă resurselel minerale, sau să participe la construirea calea ferată transsiberiană. În 1920, Chita a devenit capitala Republicii Orientului Îndepărtat, care s-
Regiunea Cita () [Corola-website/Science/310081_a_311410]
-
săparea de galerii și prin spălătorii de aur. După cucerirea Daciei de către români, aceștia au întemeiat în această regiune minieră, împreună cu autohtonii, așezări rustice montane. Locuitorii Bistrei fac parte din marea familie a moților, urmași direcți ai dacilor și ai coloniștilor români aduși de împăratul Traian în urmă ocupării Daciei. Una din urmele cele mai importante rămase de la români este drumul care leagă orașele române Apulum (Albă Iulia) de Alburnus Maior (Roșia Montană), coborând apoi pe Arieș în jos până la Potaisa
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
despre comună Segenthau (Sagu). Cu atat mai mult se găsesc în arhivele din Viena certificate, care dovedesc clar că Segenthau (Sagu) s-a înființat în perioada Theresiana. Carl Samuel Neumann, Edler von Bucholt, a adus în anii 1770/71 primi coloniști germani în Sagu și a lăsat să se construiască primele 77 de case. Cele 75 de familii nemțești, 320 de persoane, au venit din diferite zone ale Germaniei, cum ar fi: Elsass, Lothringen, Baden Württemberg, Bayern, Austria și din alte
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]