1,923 matches
-
angoasa vitală prin proiectare și implorare. Exprimîndu-se doar simbolic, mitul vizează angoasa, neliniștea din forul interior al omului, adevăratul lui ascunziș. Neliniștea și tortura ei adesea înfricoșătoare devin culpa omului din cauza nerealizării stării ideale. La modul simbolic, pedeapsa pentu greșeala comisă este prezentată ca fiind aplicată de principiul "divin". Ca să se spele de greșeală, de spiritul rău, ca să se elibereze de chinul înspăimîntător, omul trebuie să depună un efort interior de obiectivare a afectului cu efect orbitor al spamei: spiritualizarea-sublimarea acesteia
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
nu mai este vorba despre realități magice, ci despre imagini ridicate la rangul de simboluri. Omul-miel a devenit simbolul nevinovăției și al purității sufletești. Fiul care urmează să fie sacrificat este înlocuit de miel pentru că ambii reprezintă inocența, răscumpărarea păcatelor comise. În mitul creștin Iisus nu moare pentru a asigura o grație nemeritată, magică și supranaturală sacrificatorilor lui, ci, dimpotrivă, pentru că nu a cedat în fața celor care l-au crucificat. Trebuie să subliniem în privința aceasta că simbolul "mielului" nu este o
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
un mic grup era mai frecventă. Aceste observații concordă întru totul cu ceea ce se știe despre evoluția delincvenței minorilor (Aubusson de Carvalay, 1997; Mongin și Salas, 1998; Lagrange, 2001): nu atât numărul minorilor delincvenți este în creștere, nici măcar cantitatea delictelor comise, cât gravitatea acestor acte, net mai violente. Adesea sunt mai violente deoarece sunt comise în grup, iar efectul antrenării este important. O adâncire a inegalității sociale în gimnaziu Erodarea slabă în medie a climatului școlar din gimnazii ascunde, în fapt
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în reprezentările grădinilor zoologice). Peștii, păsările și insectele sunt analizate la intrările corespunzătoare. Miel Mielul este simbolul inocenței. Din acest motiv, este animalul sacrificat în cele trei religii monoteiste, și mai ales în ritualurile sărbătorilor pascale, ca răscumpărare pentru păcatele comise. În vis, exprimă la fel de bine noțiunile de fragilitate, trimițând subiectul la propria vulnerabilitate, cât și de blândețe, îndemnându-l să-și păstreze puritatea. Oricum, oricât ar fi de pozitivă, inocența nu trebuie să devină o slăbiciune, transformându-se în credulitate
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
trebuie să evite artificiile și să opteze pentru soluții simple și naturale. Trebuie să regăsească «copilul » din el însuși. Oraș Orașul, spre deosebire de sat, revelează omul și creațiile sale. Conform poveștii din Biblie, Cain, alungat de Dumnezeu ca urmare a fratricidului comis, creează primul oraș. El găsește astfel o soluție pentru nomadismul la care este condamnat. Orașul constituie așadar finalul căutării, soluția pentru o viață hoinară. Este fructul unei activități și constituie atât originea, cât și rezultatul căutării liniștii și al împărtășirii
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
infidelitate sau o atitudine prefăcută ar putea fi descoperite. Deși catastrofa simbolizează dezordinea, este puternic anxiogenă și găsește un profund ecou în inconștientul colectiv, ea are și o valoare pozitivă prin funcția sa de purificare și de răscumpărare a greșelilor comise. În toate tradițiile, cataclismele ajută la spălarea păcatelor umanității, mai ales potopul, dar și cutremurele de pământ și erupțiile vulcanice. Sunt o expresie a furiei lui Dumnezeu care, la fel ca un părinte, își pedepsește copilul neascultător. Cutremurul de pământ
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
probațiune reprezintă o metodă cu un pronunțat caracter socio-pedagogic, un echilibru între consiliere și asistență. Fiind o metodă aplicată doar anumitor categorii de infractori, selectați în funcție de particularitățile de personalitate ale individului, gradul de receptivitate a acestuia, precum și tipul de infracțiune comis, are drept scop o reconfigurare a sistemului de valori ale individului, atitudinile și conduitele față de societate, în general, ceea ce micșorează semnificativ riscul de a comite noi fapte penale. În acest mod, individului delincvent este sprijinit și asistat pe toată durata
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
aplicate; • metodele de reinserție socio-profesională a persoanei delincvente. c) dimensiunea sociologică accentuează explicarea și prevenirea actelor delincvente în raport cu multiplele fenomene de dezechilibru și dezorganizare existente la nivel social; d) dimensiunea psihologică evidențiază profilul individului delincvent, precum și atitudinea acestuia față de fapta comisă; e) dimensiunea economică indice care facilitează evaluarea pierderilor (directe și indirecte) suferite în urma comiterii respectivei infracțiuni; f) dimensiunea prospectivă care deține un rol semnifcativ întrucât permite studiul asupra evoluției delincvenței în viitor. Rândurile de mai sus demonstrază încă o dată, dacă
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
criminal. În secolul XVIII, Cesar Beccaria, a fondat Școala Clasică de Criminologie. El a susținut ideea că acțiunile delincvente nu sunt determinate divin, ci sunt raționale și țin de responsabilitatea și libertatea de alegere a individului. Sancțiunile trebuie adecvate delictului comis. Jeremy Bentham preia o parte din ideile lui Beccaria, dar în plus introduce importanța statului și societății în slujba individului. Cauza delincvenței ar fi decizia liberă și calculul rațional al durerii și plăcerii. Individul are un număr de alternative la
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
grad crescut de cruzime, însă patologia acestor acte constă în absența unor motive plauzibile și pertinente, precum și discordanța semnificativă între conduita bolnavului în mod obișnuit și cea din timpul crizelor. Acest lucru este dovedit și de atitudinea bolnavului față de fapta comisă, nu caută să ascundă actul deviant sau să evite contactul cu organele competente de drept. * Encefalita în mare, se rezumă sub forma unor stări confuzionale însoțite de halucinații, irascibilitate exagerată, impulsivitate cu tendințe agresive, bolnavul se află în imposibilitatea de
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
psihice. Acele crime minuțioase, executate cu sânge rece și rafinament sunt dovada carențelor afective și volitive precum și a sugestibilității crescute, toate acestea reprezentând o parte din tabloul clinic al schizofreniei. Aceasta explică lipsa de regret al acestor bolnavi pentru faptele comise, precum și apelarea la unele explicații puerile și nepertinente cazului dat. * Psihopatiile sunt regăsite în personalitățile dizarmonice, anormale în care individul fie se auto-pedepsește, fie îi face pe semenii săi să sufere, această tulburare fiind considerată mai mult o boală a
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
particularități psihosomatice sunt favorizate de un mediu socio-cultural puternic carențat: familii neînțelegătoare, instabile și lipsite de afectivitate și ținută morală. Infractorii minori, asemenea celor majori, pot fi clasificați după prezența sau absența unor indici calitativi: • prezența sau absența intenției: actele comise au fost realizate fară o intenție anume, ci au fost spontane, sau dimpotrivă, au fost premeditate; • în funcție de numărul infracțiunilor comise: prima abatere sau recidivism; • în funcție de gradul de sănătatea psihică: anormal (prezintă și manifestă o serie de tulburări psihice), normal; • gradul
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
Infractorii minori, asemenea celor majori, pot fi clasificați după prezența sau absența unor indici calitativi: • prezența sau absența intenției: actele comise au fost realizate fară o intenție anume, ci au fost spontane, sau dimpotrivă, au fost premeditate; • în funcție de numărul infracțiunilor comise: prima abatere sau recidivism; • în funcție de gradul de sănătatea psihică: anormal (prezintă și manifestă o serie de tulburări psihice), normal; • gradul de responsabilitate: perfect responsabil, intelect redus, intoxicație, dezorganizare psihică; • în funcție de valoarea mobilului ce stă la baza actului infracțional: predominant extrinsecă
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
teoria disocialității care subliniază importanța factorilor psihosociali în dezvoltarea delincvenței juvenile. Astfel că disocialitatea poate fi exprimată în: a. neacceptarea colectivității, a societății; b. falsa percepție socială a celor din jur; c. lipsa aprofundării și evaluării adecvate a consecințelor actelor comise; d. respingerea rolului social ce i s-a acordat înainte de a deveni delincvent și pe care îl pretindea colectivitatea. Unii cercetători susțin că în procesul actelor delincvențiale sunt implicați fie factori externi (socio-culturali, socio-afectivi, economici, educaționali caracteristici micro- sau macrogrupurilor
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
risc crescut spre infracționalitate în cazul indivizilor unde deficiența mentală este asociată cu acele carențe emotiv-afective (minorul trăiește mai mult sub impulsul hic et nunc, cu un nivel scăzut al criticii raționale, prezintă o slabă capacitate de anticipare a faptelor comise; de asemenea, manifestă o empatie și simpatie deficitară față de semeni, sunt extrem de sugestibili, dar cu o puternică inhibiție asupra tensiunilor și tendințelor spre a săvârși acte antisociale etc). Cu toate acestea nu trebuie să ne limităm doar la această categorie
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
labilitatea afectivă, ambivalență până la indiferență și absența emoțiilor, a inclinațiilor altruiste (crește foarte mult rata egocentrismului). * tulburări caracteristice identificate prin imaturitate la acest segment al personalității manifestat prin: autocontrol insuficient, impulsivitate și agresivitate, evaluarea superficială sau derizorie a actelor antisociale comise, indolență și dispreț față de muncă, tendințe egocentrice cu semnifcative respingeri ale sistemului moral-normativ, dorința de a avea o viață ușoară, fără grija zilei de mâine etc. * Influența factorilor familiali în dezvoltarea comportamentelor delincvențiale Am remarcat și în rândurile de mai
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
sociale a fost analizată de R. Mucchielli prin teoria disociabilității (Preda, V., 1998, p. 80) care se exprimă prin următoarele repere: neacceptarea colectivității, a societății; falsa percepție socială a celor din jur; lipsa anticipării și evaluării adecvate a consecințelor actelor comise; respingerea rolului social acordat înainte de a deveni delincvent și pe care îl pretinde colectivitatea. c. Căutarea satisfacției materiale sau morale prin infracțiune. În actuala situație socio-economică tendința de a lua din bunul celuilalt este tot mai accentuată. Însă în cazul
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
caracterul antisocial, distructiv al faptelor sale, disimulează comportamentul pentru a scăpa de pedeapsă (fie cea a comunității, fie cea a autorităților). Atât predelincvențial și / sau post-delincvențial, infractorul poate juca rolul omului cinstit, cu preocupări care nu are legături cu actul comis. La nivelul proceselor psihice (de la cele primare senzația, percepția, reprezentările, până la cele superioare memoria, imaginația, atenția gândirea și limbajul, voința, motivația, afectivitatea) mecanismele care generează comportamentul delincvent se descifrează prin motivație cu atributele ei mobiluri și scopuri (acțiunea individului pornește
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
gradul de sănătate psihică a individului cu scopul de a stabili nivelul de responsabilitate intelectuală și volitivă (prezența / lipsa discernământului) a acestuia în momentul săvârșirii actului delincvent. Aspectul intelectiv reprezintă gradul de conștientizare al persoanei asupra pericolul social al faptei comise, transgresarea normelor sociale și a urmărilor produse. Aspectul volitiv constă în procesul de pregătire a infracțiunii de către delincvent în vederea atingerii unor scopuri sau interese bine delimitate. Din perspectivă juridică răspunderea penală pentru delictul săvârșit, prevăzut de legea penală reprezintă o
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
caracteristică a personalității infractorului este reprezentată de dorința de satisfacție materială sau morală prin diferite acte delincvențiale, rezultatul acestora poate să fie imediat sau după o anumită perioadă de timp, diferența de temporalitate fiind dovedită de calitatea și gravitatea faptei comise (Bogdan, 1973). În mod obișnuit infractorul, mai mult sau mai puțin conștient de gravitatea faptelor sale, comite diferite acte antisociale în condiții de mare discreție, ferit de ochii celorlalți, acest fapt reprezintă ceea ce specialiștii numesc "duplicitatea delincventului". Prudența manifestată permanent
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
frecvenți de clasificare sunt cei referitori la vârsta infractorului: minori și majori, reiterarea actelor delincvențiale: recidivist vs nerecidivist (primari). Din prisma evaluării criminologice și psihologice, clasificarea ține seama de numeroase criterii, cele mai semnificative vizează gradul de profesionalism al infracțiunii comise, gradul de adaptare socio-afectivă a individului, precum și diferitele fenomenologii delincvențiale: d. nivelul semnificativ acordat infracțiunii de către indivizii devianți îi împarte în delicvenți profesioniști și cei ocazionali. Cei dintâi se caracterizează printr-un nivel crescut al inadaptării și al antisocialității, fiind
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
imediate. Infractorii ocazionali reprezintă categoria indivizilor care sunt bine integrați în sistemul socio-normativ și care intră sub incidența legii în urma unor circumstanțe nefaste (crime pasionale, accidente rutiere etc.). Aceștia se reintegrează social și dispun de o imagine asupra consecințelor infracțiunii comise, spre deosebire de profesioniști. e. gradul de adaptare socială specific infractorului în corelație cu capacitatea infracțională. Această tipologie ține seama de contextul pentru comiterea actelor infracționale, precum și de posibilele combinații ale acestora; "adaptabilitatea socială relevă gradul de integrare socială a individului, iar
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
Toate aceste conduite îi conferă infractorului o stare de agitație emoțională ceea ce îl determină să comită numeroase greșeli care fac facilă depistarea și prinderea lui de către organele competente. b) infractorii de obicei sunt cei care își câștigă existența de pe urma infracțiunilor comise, își caută victimele și contextele favorabile, aici se subliniază existența unui stil personal de "operare" (modus operandi). Fiind obișnuiți cu actele antisociale dețin un control de sine destul de bun, folosesc diferite tertipuri pentru a putea tergiversa ancheta sau de a
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
i-o face anchetatorul, cum, de altfel poate fi afectată chiar de conduita acestuia. Evaluarea de către infractor a unei superiorități a anchetatorului ca un specialist bine pregătit, obiectiv și cu o înaltă moralitate, va opta pentru recunoașterea imediată a faptei comise. În cazul în care făptașul sesizează unele inconsistențe în discursul anchetatorului: superficialitate, nepregătire etc. rezultatul va fi contrar. Astfel, determinarea corectă a tipului de infractor și cunoașterea acelor particularități a personalității acestuia de către anchetator este esențială pentru stabilirea adevărului. Capitolul
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
uman de decor, indispensabil, dar marginal. Violul în Evul Mediu, deși era condamnat, nu era aspru eradicat. Târgoveața reflectă prin cele istorisite viziunea medievală ce trivializa violul.424 Regina preferă să reabiliteze un violator, decât să-l execute pentru crima comisă. Ea cere permisiunea regelui de a dispune de cel vinovat într-un mod cu totul diferit. Îi dăruiește un an de libertate pentru a afla răspunsul la o întrebare aparent simplă. Tânăra victimizată apare doar ca un obiect: cavalerii abuzau
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]