4,781 matches
-
copiii cu episod depresiv major (DSM-III) prezintă un episod depresiv repetitiv după cinci ani de la debutul tulburărilor. Harrington și col. (1990) reia dosarele unui grup de 60 de copii și adolescenți (6-16 ani) spitalizați pentru stare depresivă pe care îl compară cu un grup martor de aceeași vârstă, sex și condiții socio-economice, spitalizat de asemenea la psihiatrie fără sindrom depresiv. Urmăriți timp de 18 ani, pacienții din grupul depresiv au prezentat un risc mult mai ridicat de evoluție depresivă (probabilitate cumulativă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
prezenta în continuare. Goodyer și colab. (1993) analizează diferitele componente ale „temperamentului” (activitate, sensibilitate, timiditate, exprimare emoțională) la 193 de tineri între 11 și 16 ani, dintre care unii prezintă o tulburare depresivă majoră (șaisprezece fete și trei băieți). Ei compară subiecții deprimați și non-deprimați cu ajutorul chestionarelor propuse părinților și profesorilor. Dacă există diferențe de temperament între băieți și fete în cadrul diverselor scări parțiale, în schimb nu există decât o singură diferență semnificativă între subiecții deprimați și cei non-deprimați: tinerii deprimați
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
evenimentele de viață sunt la fel de frecvente la băieți ca și la fete; ei avansează ipoteza că diferența de prevalență depresivă funcție de sex care apare la adolescență ar putea fi atribuită acestei puternice expresivități emoționale a fetelor. King și colab. (1993) compară un grup de treizeci de adolescenți spitalizați pentru tulburare depresivă majoră (douăzeci și cinci) sau distimică (cinci), evaluați la începutul, apoi la sfârșitul spitalizării, cu un grup martor (de notat importanța „comorbidității” asociate diagnosticului de tulburare depresivă majoră: distimie: șapte, anorexie mentală
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
idee suicidară), trăsătură psihotică și tulburare a fluxului gândirii mai reduse, un consum de substanțe mai redus și un context familial în care se întâlnește mai multă tulburare depresivă, mai mult consum și dependență de substanțe. Carlson și colab. (2000) compară, la pacienții spitalizați, 23 episoade maniacale cu debut precoce (înainte de 21 ani), șase din cei 23 pacienți având în antecedente un episod depresiv (26,1%) cu 30 episoade maniacale cu debut tardiv la pacienți cu vârsta de cel puțin 30
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
episoadelor depresive (vezi capitolul 3). Printre cele câteva lucrări mai specifice, cităm pe scurt pe McKnew și colab. (1974), care constată la copiii și adolescenții maniaci niveluri diferite ale metoxihidroxifenilglicol în urină față de grupul de control; pe Rao (1994), care compară înregistrările din timpul somnului și secrețiile neuroendocrine ale adolescenților deprimați bipolari cu cele ale adolescenților doar deprimați; pe Botteron și colab. (1995), care raportează o mărire a ventriculelor într-un studiu asupra unui număr mic de cazuri de adolescenți bipolari
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
general, actul suicidar fatal și, în special, frecvența stării depresive, contrastând cu faptul că o proporție importantă dintre acești tineri pare să nu fi beneficiat de nici o supraveghere psihologică înaintea sinuciderii lor (Brent și colab., 1998). De asemenea, Apter (1995) compară retrospectiv datele unei evaluări medico-psihologice realizată cu 18 luni înainte unor subiecți care s-au sinucis sau au efectuat un cvasi-suicid (gest foarte grav a cărui probabilitate letală este ridicat) cu cele ale subiecților care au avut o tentativă de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
este, în plus, legat adesea de tulburări de personalitate în cadrul cărora domină intoleranța la frustrare și impulsivitatea, caracteristici care pot favoriza trecerea la actul suicidar chiar în absența unei patologii depresive. Astfel, în studiul lui Renaud și colab. (1999) care compară 140 adolescenți sinucigași (dintre care 59 cu tulburări de conduită) cu 131 adolescenți martor (dintre care 18 cu tulburări de conduită), un sfert dintre sinucigașii cu antecedente de tulburări de conduită prezentau analize toxicologice pozitive pentru cel puțin o substanță
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
această tranșă de vârstă și, pe de altă parte, numărului mare de refuzuri (necesitatea obținerii consimțământului celor doi părinți). Geller (1998); citat de Ryan și colab., 1999 într-o revistă de literatură) a condus unul dintre rarele studii în care compară litiumul și placebo la 35 adolescenți care prezentau o tulburare bipolară și o dependență de o substanță (în general alcool sau canabis) secundară unei tulburări timice. El constată eficiența litiumului (net superioară tratamentului cu placebo) asupra simptoamelor timice și asupra
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
efectiv executate în cadrul acelei perioade. 3.3. Managementul rezultatelor prin interpretarea principiilor contabile Contul de profit și pierdere sintetizează ansamblul operațiunilor care au contribuit la formarea rezultatului perioadei, profit sau pierdere. Într-o abordare simplistă, contul de profit și pierdere compară mărimea veniturilor obținute în cursul perioadei cu costurile care au fost generate pentru realizarea acestora. Contul de profit și pierdere se poate prezenta sub formă de tablou sau de listă, determinând explicit rezultatul de exploatare, rezultatul curent și rezultatul net
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
de context; - realizarea unei adecvări și continuități dintre teoretic și aplicativ, dintre planul reflexiv și cel acțional. Acestea sunt, în mare, intențiile. Și poate mai e loc și pentru altele, care se vor „trezi” pe măsură ce se citește, se reflectează, se compară, se construiește etc. Cât despre realizările efective, acestea sunt lăsate la dispoziția dumneavoastră prin concretizări la nivelul evaluărilor întreprinse - care trebuie evaluate și ele cu diferite prilejuri... Autorul 1. Evaluarea randamentului școlar - componentă a demersului didactictc "1. Evaluarea randamentului școlar
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
anumite domenii ale învățării mai greu de evaluat: atitudini, comportamente, trăsături de personalitate etc; - este centrată pe cunoștințe; - notarea este un scop în sine, un mijloc de clasificare sau certificare; - este sinonimă cu noțiunea de control al cunoștințelor; - evaluatorul constată, compară și judecă. Este centrată deci pe elev și apreciază conformitatea cunoștințelor predate (lecția învățată) cu o scară de valori care este lăsată la aprecierea profesorului și rămâne în mare parte implicită, nu se comunică elevilor; - incriminează doar elevul, nu și
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
tip de evaluare ce se realizează pe tot parcursul unui demers pedagogic, este frecventă sub aspect temporal și are ca finalitate remedierea lacunelor sau erorilor săvârșite de elevi. „Evaluarea formativă nu-l judecă și nu-l clasează pe elev. Ea compară performanța acestuia cu un prag de reușită dinainte fixat” (Meyer, 2000, p. 25). În opinia lui Landsheere, evaluarea formativă are drept țintă să identifice situațiile în care elevul întâmpină o dificultate, în ce constă aceasta și care sunt căile de
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
Astfel, solicitări de tipul: - când, unde, cât, ce, ce mărime etc. presupun reproducere; - în ce fel, cum, de ce au caracter reproductiv, dar realizează un progres în plan formativ, presupunând argumentări, transfer și înțelegere; - exemplifică, rezolvă, efectuează presupun aplicare; - demonstrează, clasifică, compară, în ce scop, cum îți explici sunt operațional logice; - soluții posibile, interpretează, având în vedere faptul că... sunt puternic formative, cultivă creativitatea (Radu, 2001, p. 219). E) Itemi de tip eseu Aceștia presupun elaborarea unor răspunsuri complexe, elevul dispunând de
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
inimă și o inteligență a locului. În ea se găsesc textele canonice și fondatoare, gândirile esențiale. Elegiacii, retorii, filosofii se odihnesc aici, așteptând o consultare, o lectură. Oaspeții intră, citesc, meditează, iau notițe, reflectează, își confruntă punctele de vedere, își compară propriile viziuni asupra lumii cu cele ale marilor gânditori ai Antichității. Teoria epicuriană este decorticată aici înainte de exercițiile spirituale, de lucrările practice și de punerile în aplicare. Cartea vizează acțiunea, textul anunță încarnarea. Efortul solitar capătă sens în schimbul solidar. După
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
la testele aferente aptitudinii respective. Ponderea testelor pentru fiecare aptitudine a fost făcută pe baza analizei factoriale. O dată stabilit nivelul fiecărei aptitudini se stabilește profilul aptitudinal al individului, luând în considerare, prin conjuncție logică, toate aptitudinile evaluate. Acest profil se compară apoi cu profilul aptitudinal al ocupațiilor, compararea făcându-se, așa cum am arătat, pe etape. Am considerat aptitudinile nu punctual, ci în conjuncție logică, deoarece performanța profesională nu e dată de aptitudini punctuale, ci de combinarea și compensarea lor reciprocă. Demersul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
consecință, profilul aptitudinal individual va fi comparat cu profilul aptitudinal al ocupațiilor așa cum a fost stabilit anterior prin Profilurile Ocupaționale, publicate de MMSS, din ianuarie 2003. 4) Utilizarea BTPAC trebuie să fie centrată pe client. În mod automat aplicația BTPAC compară profilul aptitudinal individual cu profilul oricărei ocupații. Utilizatorul profesionist al BTPAC (consilier, psiholog, pedagog etc.) trebuie să ia în considerare și faptul că unii clienți pot solicita evaluarea pentru satisfacerea altor trebuințe, ca, de exemplu: nevoia de autocunoaștere; orientarea deciziei
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Unii indivizi mențin, însă, cu încăpățânare același scop, persistând în încercările lor, deși eșecurile repetate îi avertizează asupra faptului că scopul fixat este prea înalt. Alte persoane, sub influența performanțelor dobândite de membrii grupului căruia ele aparțin, cu care se compară și pe care năzuiesc să-i depășească, își fixează un nivel de aspirație ce depășește mult exemplele proprii de realizare. Acest fapt se va solda, în ultima instanță, cu eșecuri repetate, cu stări de irascibilitate, impulsivitate sau, dimpotrivă, cu stări
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
l-au tăiat cu un cuțitoi În fața aparatului dumitale. Știi despre ce vorbesc? - Desigur. Freetown, În Sierra Leone. Bărbatul pe care l-au ucis acolo. O fotografie Înainte și una după. Markovic a Încuviințat iar, satisfăcut. Era interesant, a spus, să compari pozele astea cu imaginile unui reportaj pe care Îl văzuse la televiziune despre pozele de război. Nu știa dacă Faulques era la curent, dar În acel reportaj apărea și el, Într-o secvență din timpul Întâmplării. Cât despre poze, În
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
de specialitate prezintă următoarele metode mai importante: ierarhizarea posturilor; clasificarea posturilor; compararea factorilor; metode de clasificare prin punctaj și performanță. Ierarhizarea posturilor constă În alegerea unui eșantion reprezentativ de posturi (etalon) pentru care se Întocmesc fișe de descriere, apoi se compară pe baza datelor din descrierea făcută fiecăruia și se ierarhizează În funcție de gradul de importanță apreciat. Această activitate se realizează de două echipe În paralel, stabilindu‑se o ordine definitivă de ierarhizare, prin compararea rezultatelor obținute de fiecare. Celelalte posturi sunt
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
de personal sau pe un anumit segment al acestuia (personal operativ, personal direct productiv, personal indirect productiv etc.). Calitatea calificării, pe ansamblu, se apreciază prin raportarea ponderii unei forme sau a unei grupări de forme la totalul cu care se compară și rezultă că o pondere mare a personalului calificat prin cursuri de nivel ridicat reprezintă o asociere favorabilă privind calificarea personalului. În condițiile În care, În legătură cu formele de calificare, firma și-a propus anumite niveluri, analiza va evidenția modul de
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
În muncă simplă; este ușor de calculat și utilizează datele existente În evidența producției și de personal, fără a fi necesară o evidență paralelă cu destinație specială pentru acest scop; permite analize și decizii mai realiste, mai ales atunci când se compară activități și Întreprinderi; face mult mai evidentă neconcordanța dintre calificarea personalului și categoria lucrărilor exprimată prin scăderea productivității muncii, utilizând o relație de calcul mai simplă decât coeficientul de concordanță, care exprimă diferențele dintre calificarea lucrătorilor și complexitatea lucrărilor. Verificarea
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
titlurile care conferă statut profesional? Îi place să Își domine colegii sau clienții? Ar vrea un post ierarhic superior chiar dacă salariul este același? Ce alege Între „a face lucrurile bine“ și „a face lucruri bune“? A participat la concursuri? Se compară cu ceilalți concurenți? A realizat activități cu valoare socială? Își ajută clienții? Motivații Își sporește venitul muncind În cadrul altei organizații cu jumătate de normă? Desfășoară o activitate numai din lipsa interesului pentru alte moduri de petrecere a timpului liber? Îi
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
tradițional, drept pesimistă și totuși ea reprezintă, evident, o formă extrem de radicală de optimism acosmic, deoarece ființele omenești aparțin unei lumi mai Înalte și mai bune decît aceasta. Este tocmai aspectul pe care pare să-l sublinieze Hans Jonas cînd compară gnosticismul cu filozofia existențialistă, cea din urmă fiind o transformare destul de naiv-excesivă a pesimismului, din moment ce respinge principiul antropic, dar nu statuează nici o consubstanțialitate Între oameni și o lume mai bună. (Potrivit existențialismului, sîntem pur și simplu rătăciți Într-o lume
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
46. I. Ioh. 131 D, pp. 66-67 Bozóki. 47. Narr. 93. = Pan. col. 1301. 48. Narr. 93 = Pan col. 1301. 49. I. Ioh. 186-188 V, pp.74-75 Bozóki. 50. I. Ioh. 240-242 V, pp. 82-83 Bozóki; Puech, Traité, p. 211, compară această obscuritas tenebrosa cu Focul Negru al eschatologiei maniheiste. 51. I. Ioh., p. 884-85 Bozóki. 52. Obolensky, TheBogomils, pp. 127-129. 53. Cosmas 32. 12-18V; Puech, Traité, p. 209 sq; Obolensky, The Bogomils, pp. 131 sq. 54. Obolensky, The Bogomils, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
culpă. Căci, dacă nu există o vinovăție originară, există una dobândită pe parcurs. Cristian Moraru identifică În acest caz instituirea machiavelică a unui „grad zero al eticului: toți suntem vinovați, astfel Încât nimeni nu mai este vinovat”20. Marcel Petrișor Îi compară pe reeducați cu martirii ori eroii Încercați de Dumnezeu: Avraam, Iov, Hristos, Pavel (ultimul În cazul reeducatorilor redeveniți victime); cel mai des apare numele lui Iov, dar observația pe care o face Marcel Petrișor este aceea că, dacă Diavolul s-
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]