61,377 matches
-
angrenaj complex mai multe perechi de ochi privindu-l și supraveghindu-l. Atitudinea celorlalți față de el depinde de comportamentul său. Comportamentul său este parte integrantă a chipului sub care este văzut de ceilalți. La oraș se produce o ruptură între comportament și aspect: fiecare este ceea ce pare a fi. Poți "fi" ceea ce vrei să pari; nu mai ești ajuns din urmă de propriile acte. S-a inventat noțiunea de caracter pentru a evidenția eventualele rele, însă numai cele sancționate de lege
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
se prezintă atunci când acestea constituie în mod clar expresia internă a omului, îl reprezintă, atunci când armonia creată în exteriorul său este expresia armoniei interne. Pentru a avea certitudinea acestui fapt am nevoie de cel puțin câteva alte semne. Spre exemplu: comportamentul, faptele realizate pe o perioadă îndelungată, preocupările, nivelul intelectual; a nu se confunda nivelul intelectual cu pregătirea școlară evidențiată în numărul de clase absolvite sau sub forma diferitelor diplome. Datorită viciilor de sistem școlile absolvite nu constituie o certificare a
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
neamuri, odată cu ele preluând de fapt și ceva din firea lor sălbatecă. ٭ Maurice Merleau-Ponty are dreptate în importanța pe care o acordă corpului raportat la existență: spre exemplu, dacă nu cunoști principiile funcționării sistemului nervos îți scapă o parte din comportamentul persoanei. Trebuie să știi mai întâi că la baza plăcerii stă o diferență de prag senzorial pentru a înțelege cărui fapt i se datorează fuga continuă după nou, sau indiferența pe care o manifestăm deseori față de o plăcere la scurt
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
sec. al XIII-lea a introdus scrisorile de credit tocmai ca măsură împotriva hoților). Deceniile de comunism în care bunicii sau părinții lui și-au exprimat, prin intermediul acestui gest, entuziasmul pentru întrecerile socialiste și clădirea comunismului erau comemorate de acest comportament. Până la urmă descoperim că a ține mâinile în buzunare, o atitudine destul de apropiată de lene, indolență și autoerotism, e în definitiv un gest metafizic ce poate figura ca brand de țară. Occidentul a învățat să depășească o parte din neajunsurile
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
folosite pentru procurarea hranei și numai pentru supraviețuire”);2 de inovație (sportul poate fi considerat ca un punct de plecare în schimbările socio-culturale ale unei societăți; de exemplu, modificările de regulament din diferite jocuri impun anumite adaptări și schimbări ale comportamentului participanților, ceea ce va determina noi modele de comportament la nivelul întregii societăți); de inițiator pentru difuzarea invențiilor tehnice (în unele ramuri sportive, rezultatele depind în mare măsură de progresul tehnicii și tehnologiei); religioasă (în special în societățile primitive, sportul era
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
2 de inovație (sportul poate fi considerat ca un punct de plecare în schimbările socio-culturale ale unei societăți; de exemplu, modificările de regulament din diferite jocuri impun anumite adaptări și schimbări ale comportamentului participanților, ceea ce va determina noi modele de comportament la nivelul întregii societăți); de inițiator pentru difuzarea invențiilor tehnice (în unele ramuri sportive, rezultatele depind în mare măsură de progresul tehnicii și tehnologiei); religioasă (în special în societățile primitive, sportul era orientat spre colectivitate, sportivii fiind războinicii; în societățile
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
ale domeniului: funcția de socializare a personalității individului (activitățile fizice și sportive dezvoltă responsabilități personale și capacitatea de a supune interesele personale celor colective, asigură gradul de pregătire a omului pentru activitatea socială; este un mijloc de reglementare socială a comportamentului; contribuie la atragerea oamenilor în participarea activă la viața societății; asimilează din punct de vedere social atât amatorii, cât și funcționarii din sport); funcția de menținere a sănătății (activitățile fizice și sportive influențează vitalitatea organismului, funcționarea socială a omului; creează
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
putea fi utilizată pentru diferite categorii de populație - pentru masele largi de oameni, sau, în alte scopuri. De aici, se naște și conflictul dintre sport de performanță și sportul pentru toți); contribuie la fenomenul de “deformare” a personalității și a comportamentului unor sportivi (dopping-ul, practicat din ce în ce de mai mulți sportivi, speculația, lăcomia după avere, înșelăciune în special după încheierea activității sportive etc.). Percepția de către opinia publică a rolului sportului în domeniul social este un alt domeniu de cercetare
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
organizația a luat ființă. diferențierea structurală a organizației concretizată în statusuri și roluri clar definite și formulate pentru fiecare participant. o activitate ce este reglementată social, ceea ce înseamnă că cei care o pun în practică se caracterizează printr-un anumit comportament organizațional specific organizației respective. existența unui sistem specializat în munca de proiectare și coordonare a întregii activități ca urmare a separării mai mult sau mai puțin accentuate a concepției de muncă de execuție. Acest fapt se exprimă în existența mai
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
și fenomenele organizaționale, organizațiile fiind considerate grupuri. Când relațiile dintre grupuri iau forma unor jocuri de interese contradictorii cu puteri asociate acestor interese, organizația se relevă ca politică. Organizațiile sunt alcătuite din părți contradictorii și pentru a li se înțelege comportamentul trebuie mai întâi înțeleasă natura conflictelor interne și externe, distribuția puterii între grupuri și procesele prin care conflictele de putere au ca rezultat dominarea, supunerea, compromisul. Într-o abordare antropologică și fenomenologică, organizațiile pot fi descrise ca mari societăți umane
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
definiții se referă la noțiunea de putere ca fiind capacitatea de a controla evoluția unei crize sau a unui proces decât o evaluare pur matematică a unor aptitudini sau capabilități. În concluzie, puterea ar exprima doar capacitatea de a afecta comportamentul altora într-o modalitate de acțiune dorită, fiind sinonimă în acest caz cu termenul de „influență”. În teoria relațiilor internaționale, pentru definirea conceptului intră în discuție și alte componente ale puterii. Un element tot mai important îl constituie componenta economică
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
de valori și norme ale colectivității în cadrul căreia se exercită și că asupra acestei scheme există un consens în interiorul colectivității. Autoritatea, ca și legitimitatea depind de concordanța între valorile proclamate inițial și realizările ulterioare, ceea ce presupune o revizuire permanentă a comportamentului instituției sau personalității în cauză.”49 În teoria politică, conceptul de legitimitate este definit ca și „principiu de întemeiere și justificare a unui sistem de guvernământ care presupune, pe de o parte, conștiința guvernanților că au dreptul de a guverna
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
sau ca și drept de comandă oferit de poziția de lider în funcție de tipul de grup, de sarcinile pe care trebuie să le realizeze, dar și de situația în care se găsește el. În cazul în care autoritatea este dobândită, prin comportament, muncă vorbim de autoritate de competență; alteori, aceasta derivă din funcția, postul pe care îl ocupă sau din modalitățile de soluționare a unor probleme într-o situație, cazuri în care vorbim de autoritate de poziție, respectiv autoritate de situație; autoritatea
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
grup, aură socială, considerație publică, reputație, stimă, vază, respect social.”54 Poate apărea și neînsoțit de putere, de cele mai multe ori fiind dobândit pe baza calităților personale ale individului: pentru profesia aleasă și modul în care se exercită, pentru stilul de comportament, pentru gesturi publice, pentru consecvență pentru o idee, faptă etc. Dobândirea prestigiului și accesul la autoritate nu se petrec instantaneu, ci în etape, treptat. Acest lucru este posibil în puține cazuri, fiind tărâmul cu predilecție al unor succese de referință
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
în Costa Rica între 1986 1990 etc. Distincția între prestigiu și influență, concept utilizat de multe ori ca sinonim pentru putere constă în efectul lor (al prestigiului și al influenței) în planul social, prestigiul având un caracter involuntar de a modifica comportamentul indivizilor. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 103 După A. Etzioni, „exercitarea influenței determină o schimbare autentică a preferințelor.”55 Influența, ca și puterea, este un mijloc folosit de putere în situații diverse și grupuri sociale prin
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
120-121. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 117 pe „verticală”. O astfel de politică este practicată de organizațiile internaționale. În diferite situații, un grup de state votează într-o manieră dinainte stabilită cu scopul de a influența comportamentele unor state. Politica internațională cunoaște o rețea de tratate și acorduri în domenii diferite prin care s-a stabilit împărțirea sferelor de influență. În funcție de gradul diferit de control exercitat de către unele state și de obiectivul urmărit de marile puteri, se
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
ajutor, salvându-l de la Înec. Într-o zi se prinsese un iepuraș În cursa vânătorilor și ea Îl elibera. La Început celelalte vrăjitoare o priveau pe Zâna ca pe o ciudata, Însă cu timpul nu le mai mira nimic În comportamentul ei. Simțeau că ea este altfel decît ele și că nu este În stare să facă rău nici unei furnici. Când aveau nevoie de ceva, apelau la Zână: să stea cu copiii când plecau de acasă, să le prepare câte o
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
bun de la tot ce înseamna cadrul obișnuit al existenței ei de până atunci. Această secvență cuprinde alte câteva etape: luatul zestrei, iertăciunea și drumul spre casa mirelui; - A doua secvență este dominată de sentimentul trecerii, de constiința schimbării modului de comportament. Fata își părăsește podoabele (inelul, cerceii), păstrânduși doar mărgelele. Deshobotatul miresei constituie o durere pentru mireasă, voalul (hobotul) este înlocuit cu un tulpan și purtat obligatoriu, demonstrând trecerea ei spre menirea de nevastă; - A treia secvență este dominată de sentimentul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și datorită apropierii de orașul Pașcani, dezvoltat economic după 1960, au dispărut multe elemente de cultură populară tradițională, față de comunele din jur, mai depărtate de calea ferată. Cultura tradițională a fost înlocuită de cultura modernă, orășenească, vizibilă în limbaj, port, comportament și, în general, în modul de viață al locuitorilor. A.R. 4.9. ACTIVITĂȚI SPORTIVE Sportul este o parte integrantă a procesului de educare a tinerilor, de dezvoltare armoniasă și a sănătății oamenilor. Locuitorii satelor noastre sunt obișnuiți cu efortul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Colecția UNIVERSITARIA 118 Seria Management. Resurse umane Mihaela Alexandra IONESCU este lector universitar la Facultatea de Comunicare și Relații Publice, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, București, doctor în Economie, specializarea Sociologie Economică. Predă cursuri de cultură organizațională, comportament organizațional, brand engagement, managementul resurselor umane. Este secretar general de redacție al Revistei române de comunicare și relații publice și are o experiență bogată în training, consultanță și cercetare. A publicat numeroase cărți și articole în reviste de specialitate. Mihaela
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
rezultantă a acestuia, dar nici asta nu este o regulă). Brand engagement este un instrument obligatoriu de management al zilelor noastre, prin care angajații sunt informați despre felul în care business-ul își propune să obțină succes, despre credințele și comportamentul organizațional pe care-l implică, și sunt ajutați să înțeleagă și să creadă, astfel încât să reușească să simtă apartenența și să se transforme în purtători de cuvânt ai brandului. Brandingul intern nu este un proiect punctual adică niște tactici de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
și serviciilor unui vânzător sau unui grup de vânzători și al diferențierii lor de bunurile și serviciile concurenților. În plan semantic, marca poate să nu fie direct legată de proprietățile fizice și funcționale pe care le reprezintă. Ea influențează constant comportamentul celor care se asociază ei, sprijină cererea pentru un produs sau serviciu și produce o dezvoltare a instinctului de consum și de cumpărare în direcția creării cererii de noi servicii și produse. Marca funcționează și creează în mintea utilizatorului o
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
care asigură competitivitatea și, mai ales, dezvoltarea durabilă (vom explica acest aspect atunci când vom vorbi despre dimensiunea responsabilitate socială a brandului de angajator). O companie vorbește despre sine, își certifică realitatea brandului în interior și în exterior prin atitudinile și comportamentele angajaților săi. Aminteam mai sus că în timpul liber vorbim despre companiile în care lucrăm. Putem susține brandul companiei noastre dacă valorile, per-cepțiile, atitudinile și comportamentele noastre reflectă promisiunea brandului. Dacă promisiunea brandului este ceva, iar realitatea brandului este altceva, atunci
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
vorbește despre sine, își certifică realitatea brandului în interior și în exterior prin atitudinile și comportamentele angajaților săi. Aminteam mai sus că în timpul liber vorbim despre companiile în care lucrăm. Putem susține brandul companiei noastre dacă valorile, per-cepțiile, atitudinile și comportamentele noastre reflectă promisiunea brandului. Dacă promisiunea brandului este ceva, iar realitatea brandului este altceva, atunci compania nu are un brand de angajator. Altfel spus, dacă angajații și managementul una vorbesc și alta fac, atunci vom pierde cu adevărat contribuția cea
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
trece prin inducție, instruire, lucrul în noul post, învățarea cu un mentor și cea prin cursuri de grup profesional, terminându-se cu evaluări consecvente și regulate din partea colegilor. Treptat, prin instruire atât explicită, cât și implicită, însușirea celor învățate, observarea comportamentului colegilor și șefilor și experiența directă a modului în care compania sau brandul trăiește în propriul mediu, va apărea un simț autentic pentru ce înseamnă brandul cu adevărat. Dacă o companie dorește să facă aceste lucruri cu atenție și așa cum
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]