7,605 matches
-
in-group-ului” (Tajfel et al., 1971), a fost confirmat de numeroase alte studii experimentale și s-a demonstrat că favorizarea membrilor propriului grup se petrece cu privire la o serie de aspecte, inclusiv percepția înfățișării fizice, a trăsăturilor de personalitate și a actelor comportamentale. Mai mult, s-a relevat că subiecții tind să adopte strategia diferențierii maximale de profit in-group/out-group, adică in-group-ul să aibă cât mai mari avantaje asupra out-group-ului, indiferent dacă aceasta înseamnă un profit maxim absolut pentru in-group sau nu. Se
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sens larg, relațiile intergrupale înseamnă totalitatea raporturilor structurale (spațial-geografice, economice, politice și juridice) și simbolice (ideologice, religioase și cultural-artistice) dintre grupuri de diferite mărimi și de natură diversă. În sens restrâns, se pot defini ca ansamblul raporturilor psihosociale (cognitive, emoționale, comportamentale) ce se dezvoltă și funcționează în viața curentă între grupuri, cu accent pe aspectele cognitive, emoționale și comportamentale ale indivizilor care aparțin grupurilor respective. În prima accepțiune, relațiile intergrupale au făcut obiectul direct și indirect al tuturor disciplinelor socioumane, detașându
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cultural-artistice) dintre grupuri de diferite mărimi și de natură diversă. În sens restrâns, se pot defini ca ansamblul raporturilor psihosociale (cognitive, emoționale, comportamentale) ce se dezvoltă și funcționează în viața curentă între grupuri, cu accent pe aspectele cognitive, emoționale și comportamentale ale indivizilor care aparțin grupurilor respective. În prima accepțiune, relațiile intergrupale au făcut obiectul direct și indirect al tuturor disciplinelor socioumane, detașându-se ca pregnanță de generalitate sociologia, științele politice, antropologia culturală și istoriografia. Au fost analizate minuțios cauzele și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și la reguli de comportament în funcție de situații specifice (Pettigrew, 1969). 5) Teoria categorizării și identității sociale (Tajfel, 1981) reclamă că simpla categorizare - indusă pe cale experimentală (Tajfel et al., 1971) - între „noi” și „ei” are o serie de consecințe atitudinale și comportamentale (în general favorizarea membrilor grupului și dezaprecierea celor din out-group), și cu atât mai mult conștiința apartenenței la categorii sociale naturale. Identificarea socială de gender (femeie/bărbat), de etnie, de profesie și de clasă - devenită o componentă fundamentală a prețuirii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
până la cercurile de interese ale politicienilor este un singur pas, pe care L. îl face preluând discret sugestii de la înaintași ca I.L. Caragiale, Camil Petrescu sau Liviu Rebreanu. Scriitura este vioaie, inventivă, fluentă, iar personajele ilustrează izbutit categorii sociale sau comportamentale. Comicul rezidă în ridicolul gesturilor și al pretențiilor faunei care populează întâmplările, în contradicția permanentă dintre aparență și substanță. SCRIERI: Alb și negru (Constantin Vodă Cantemir), București, 1933; Icarii de pe Argeș, București, 1933; Rachierița, București, 1934; Ra, București, 1936; ed.
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
cel de-al doilea plan ne oferă Ross (Ross, 1986, p. 8), care ne prezintă un inventar al definițiilor comunicării: • „Comunicarea reprezintă interacțiunea socială prin sistemul de simboluri și mesaje” (George Gerbner); „Comunicarea își focalizează interesul central pe acele situații comportamentale în care o sursă transmite un mesaj unui receptor, cu intenția manifestă de a-i influența comportamentele ulterioare” (Gerald R. Miller); • „Comunicarea este realizarea socială în comportamentul simbolic” (A. Craig Baird și Franklin H. Knower); • „Comunicarea este procesul transmiterii structurii
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
normele de comunicare potrivite) și capacități (caracteristici și abilități, cum ar fi, în general, abilitățile de codare și de decodare). În mod general, atunci când examinăm conceptualizarea competenței de comunicare, se poate face distincție între două perspective: comportament și cogniție. Studiile comportamentale caută să identifice specificul comportamentelor de comunicare și abilitățile necesare în acest sens, asociate cu competența, punând accentul pe „comportamentul potrivit”. Cercetările cognitive examinează tipuri variate de cunoaștere socială și abilități cognitive asociate competenței de comunicare, punând accentul pe astfel
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și eu am avut de suferit și a venit timpul să-mi iau revanșa”); - unele persoane pur și simplu nu știu să aibă un management eficient al furiei, nu știu să-și controleze „ieșirile” verbale (și uneori nici pe cele comportamentale); - unele persoane învață acest stil și se obișnuiesc cu el, nemaicunoscând un altul (ori este un fenomen gen identificare cu agresorul - nu îl poți învinge și pentru a putea „trăi” cu această stare preiei modelul respectiv și-l interiorizezi). Acum
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
verbale; atunci când, spre exemplu, trebuie să efectuăm o critică, un zâmbet care contravine aspectului negativ al mesajului verbalizat poate să instaureze o atmosferă pozitivă și relaxantă, care să facă - aparent paradoxal - critica mai eficientă în urmărirea scopurilor acesteia privind schimbări comportamentale la nivelul persoanei mustrate (nu trebuie însă să omitem faptul că această funcție a comunicării nonverbale este variabilă deoarece, în lipsa unei folosiri judicioase a ei, existența unor contradicții între mesajele verbale și cele nonverbale poate face comunicarea necredibilă și să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
primesc o motivație care să aibă o logică pe care să o înțeleagă și să o accepte; - combinarea în cadrul mesajului a elementelor emoționale cu motivația rațională; - acceptarea obiecțiilor pe care auditoriul le va ridica (o prezentare persuasivă care intenționează modificări comportamentale, spre exemplu, nu are cum să nu ridice și obiecții); mai mult, obiecțiile trebuie exploatate și incorporate în mesajul nostru de răspuns; - evocarea nevoilor relevante și a obiectivelor audienței ca răspuns la prezentarea dumneavoastră (se pot urmări taxonomii ale nevoilor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
comună, în urma feedback-ului, sistemul devenea mai puțin complex, mai clar și mai stabil); 2) Principiul atractorilor necunoscuți (bizari) indică faptul că există forțe (atractori) care mențin schimbările între anumite granițe. Astfel, creșterea nonlineară nu este complet întâmplătoare, deoarece patternurile comportamentale apar în forme neregulate, dar similare. R. Pool (Cutright, 2001, p. 38) efectuează o analogie - utilă pentru înțelegerea conceptului de atractor - cu „fulgul de zăpadă”: fiecare fulg de zăpadă este diferit de alți fulgi de zăpadă, dar toți au în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
conflictului îi urmează evidențierea unor achiziții și echilibrări superioare celor care funcționau înainte de declanșarea acestuia, dar chiar provocarea conflictului ca atare trebuie să conțină direcțiile de dezvoltare a acestor rezolvări ale conflictului. Astfel, vom observa că natura achizițiilor (cognitive, afectiv-motivaționale, comportamentale etc.) se construiește în rezolvarea de conflict și că, în ceea ce privește cazul în speță, tocmai aceste achiziții conduc la stingerea sa. Această perspectivă poate părea la o primă vedere paradoxală, deoarece necesitatea unui astfel de progres impune conflictul drept un element
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dorește rezultate diferite față de alta; - conflictul cognitiv, bazat pe contrazicerea unor idei sau opinii ale altora privitoare la un anumit fenomen; - conflictul afectiv, ce apare atunci când o persoană sau un grup are sentimente sau emoții incompatibile cu ale altora; - conflictul comportamental, ce apare atunci când o persoană sau un grup face ceva care este de neacceptat pentru ceilalți. Conflictul-scop este observabil de multe ori între cadrul didactic și cursanții săi. Dacă finalitățile propuse de cadrul didactic nu sunt în acord cu cele
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mutarea accentului conflictual de pe un obiect pe altul, ceea ce face rezolvarea de conflict mai dificilă. Automat, un astfel de conflict afectiv poate induce un conflict cognitiv și, ulterior, starea conflictuală va lua o formă mult mai accentuată în cadrul unui conflict comportamental. Desigur că nici ordinea, nici modalitățile de dezvoltare pe care le-am propus aici nu sunt definitive; practic, conflictele despre care am vorbit pot apărea cu o sferă de simultaneitate lărgită sau, dacă este să introducem un alt criteriu de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
vorbit pot apărea cu o sferă de simultaneitate lărgită sau, dacă este să introducem un alt criteriu de clasificare, și anume timpul, anumite tipuri de conflict pot să fie temporare, altele putând să dezvolte un registru cronic (spre exemplu, conflictul comportamental poate să nu persiste, elevul/studentul depășind etapa de manifestare directă a conflictului, în condițiile în care conflictul afectiv poate să rămână, depășind granițele concrete în care a apărut; practic, chiar dacă materia va fi predată de un alt cadru didactic
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
motivații prin asigurarea de explicații acceptabile pentru ele (Luthans, 1985); raționalizarea reprezintă de obicei un dialog cu propria persoană, dar nu de puține ori aceste justificări sunt „oferite” și celorlalți de către persoana care raționalizează pentru a arăta justețea unui răspuns comportamental greșit. Coleman și Glaros (1983) observă că dacă, spre exemplu, dorim mai mult să mergem la un film decât să stăm și să învățăm pentru un examen important, putem găsi multe justificări ale comportamentului greșit: nu trăim decât o dată ori
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dorește rezultate diferite față de alta; conflictul cognitiv, bazat pe contrazicerea unor idei sau opinii ale altora privitoare la un anumit fenomen; conflictul afectiv, ce apare atunci când o persoană sau un grup are sentimente sau emoții incompatibile cu ale altora; conflictul comportamental, ce apare atunci când o persoană sau un grup face ceva care este de neacceptat pentru ceilalți. Alte tipologii au încercat să surprindă interacțiunea dintre elementele componente ale conflictului (modelul STP). 3. Modelele procesului conflictului pot să se refere la latura
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o analiză funcțională prin care lauda - sub cele trei forme ale sale: confidențială (între cel care laudă și cel care este lăudat), publică (cu unul sau mai mulți martori) sau simbolizatoare (când cel lăudat este ridicat la rang de model comportamental) (Călin, Marin, 1996, p. 108) - poate fi folosită într-un mod eficient sau ineficient; pentru aceasta considerăm deosebit de util modelul lui J. Brophy (Sprinthall, Sprinthall, Oja, 1994, p.326), redat în tabelul următor: Tabelul 9. Caracteristicile formelor de laudă eficientă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dezvoltării în sensul dorit de acesta. La dezavantaje consemnăm tot o complementaritate - profesorul poate fi în situația de a nu reuși să rezolve cu adevărat un conflict, în sensul că acesta va continua să se manifeste, fiind doar inhibate manifestările comportamentale; sau este posibil ca intervenția sa să fie prematură, conflictul neconsumându-se complet, și astfel nici achizițiile legate de acesta să nu se mai producă (aceste două perspective de discuție vor căpăta o consistență mai mare atunci când vom vorbi despre
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sale) a fost grupul în trecut și apartenența pe care fiecare persoană și-o resimte/asumă la grupul respectiv. Jackson propune un model interesant (în ceea ce privește conformarea), modelul potențialului de întoarcere, prin care acțiunea de conformare este explicată în perspectiva expectațiilor comportamentale. Modelul sugerează că orice comportament relevant se poate înscrie pe o curbă care să cuprindă măsura în care individul este aprobat sau dezaprobat de grup. Astfel, la începutul existenței unui grup, persoanele cu un nivel mediu de verbalizare pot să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sunt posibile anumite schimbări. Pentru început, presiunea spre un comportament ideal/model crește, acesta fiind reprezentat de contribuția la grup, persoanele trebuind să înceapă să vorbească mai mult. Apoi, nivelul comportamentului tolerabil descrește deoarece grupul acordă aprobări pentru îngustarea seturilor comportamentale. Spre sfârșit, intensitatea sentimentelor de grup crește, iar persoana primește mai multe evaluări pozitive dacă „întâlnește” expectațiile grupului (în ceea ce privește poziția sa) și mai multe evaluări negative dacă aceasta nu se întâmplă. Grupul poate avea aceleași expectații pentru toți membrii săi
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
atât în apariția, cât și în rezolvarea conflictelor în grup; mai mult, este posibilă apariția unor norme de grup prin care să fie susținută desfășurarea conflictului (Raven, Rubin, 1983). „Norma este orice atitudine, mod de a percepe, scop sau pattern comportamental care este împărtășit de partea dominantă dintr-un grup.” Normele sunt văzute ca un „mod corect de a gândi” de către mulți dintre membrii grupului. Noii membri învață aceste norme, iar membrilor mai vechi care au unele nelămuriri le sunt impuse
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
doar comportamentului, nu și gândurilor și sentimentelor”. Ceea ce putem imediat sublinia este observația conform căreia foarte multe conflicte ce apar în echipele didactice care posedă un grad de structurare primar/incipient se fundamentează pe înlocuirea frecventă a câmpului de evidențiere comportamentală cu planul interior, al gândurilor și sentimentelor persoanelor. Trebuie făcută această distincție încă de la constituirea echipei și, mai ales, trebuie subliniat în determinarea și optimizarea surselor conflictuale că acceptarea normei la care a ajuns - prin consens - întregul grup nu va
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de filtrare, o reprezentare diferențiată (chiar dacă pe o structură comună) și o înțelegere specifică în funcție de fiecare individ în parte (nu în ultimul rând, remarcăm că aceeași normă poate funcționa diferit în situații diferite). Iată de ce diferențierea între cele două planuri (comportamental, pe de o parte, și al gândurilor și al sentimentelor, pe de alta) devine extrem de utilă în această etapă. O altă arie de conflict o reprezintă nivelul de referință al normelor. Desigur că acestea au fost dezvoltate să reglementeze un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o schimbare a conduitei celorlalți membri ai grupului (spre exemplu, să devină mai cooperativi și mai puțin conflictuali) și, în procesul de conducere, atât membrii grupului, cât și liderul însuși pot să se dezvolte în direcția unui astfel de set comportamental. În 1985, B. Bass a dezvoltat o continuitate a conducerii transformaționale cu conducerea tranzacțională, cărora le-a adăugat conducerea „laissez-faire”. Această continuitate s-a optimizat apoi într-un model care poate oferi o bază de reflecție, precum și o arie instrumentală
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]